Amor târziu

S-a măritat Lila
Cu domnul Jumară
Ea e ca zambila
El trage să moară
Şi-n a nunţii noapte
În loc de scântei
El vorbea în şoapte
La urechea ei
Eşti izvor de apă
Fulger ce despică
Dar mortul din groapă
Nu se mai ridică

poligramă de Marian Scoreţ
Adăugat de Marian Scoreţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti Domnul suprem

Mă rog către Tine la ceasuri de noapte
În pleoapele-nchise mai stăruie somnul
Mă-nconjură îngeri şi tainice şoapte
Şi-n toate şi-n totul eşti Domnul.
Iubirea mea urcă spre Tine şi creşte
Îşi scutură frunzele veştede somnul
De cade o floare o alta-nfloreşte
Că-n totul şi toate eşti Domnul.

De trece o vară e alta ce vine
Şi iarna din stele de-şi scutură somnul
Eu ştiu că şi iarna e parte din Tine
Şi-n toate şi-n totul eşti Domnul.

poezie de Adriana Cristea (4 aprilie 204)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa dezamagită

Miresica-n noaptea nunţii,
Transpirată-n jurul frunţii,
A spus tare, fără frică:
Şi... salteaua e cam mică.

epigramă de Marian Scoreţ
Adăugat de Marian Scoreţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pragul de noapte

În noaptea nunţii, ea era să moară
Când el, în braţe, o trecea un prag,
Şoptindu-i cu tandreţe şi cu drag:
-Iubito, ţi-am mai spus că eşti uşoară?

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasă îmbrăcată-n mov

A înflorit în suflet liliacul!
Sunt picuri moi, catifelaţi, lila...
În oglindiri de stele plânge lacul...
Dulce mireasmă... Când te voi avea

La braţul meu de vis, ramură frântă,
Un ametist din veşnicul poem,
Painită-n voal de floare risipită,
Spre sărutarea timpului, te chem.

Voal de lumină, musgravit... prin părul
De flori de liliac, iubita mea,
Mireasă îmbrăcată-n mov, spre stele,
O veşnicie-n vise vom zbura.

Şi-n ochii mei acvamarin, în noapte,
Mireasă-n mov, pe pat de catifea,
Mă vei ademeni cu mii de şoapte...
Şi rouă între buzele lila,

Mă vei sorbi. Eu, crupier de stele
Mă voi lăsa ademenit, pierind
Sub voalul tău de violet, acelaşi,
Ca-n braţe să pot iar să te cuprind.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mătuşa

Am o mătuşă, o comoară...
Cu bani în cont, maşini, palat,
Şi-n loc ca dumneaei să moară,
Ne scrie că s-a măritat!

epigramă de Nicolae Nicolae din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

E noapte, e noapte, e noapte,
zorile sunt departe,
florile nu sunt moarte,
revolverul cu versuri -doar şoapte.
Parcă o spaimă cuprinde,
oglindă, oglinzi şi oglinde,
regate, regine, fregate,
iubeşte-mă, Lise, e noapte.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anului Nou

În ciocnet de cupe şi-n şoapte,
Ce vesel răsună-n urechi,
Degrabă intra-vei în noapte,
În ciocnet de cupe şi-n şoapte,
O, anule vechi!

hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum l-am putea numi

Cine trece prin foc
Cine trece prin ape
Cine nu-i secerat de raze de soare
Cine se trece prin noapte,
Cine-şi depăşeşte încercările
Şi lună de lună zâmbeşte
Chiar dacă totul se dărâmă în el
Şi sufletu-i putrezeşte
Cum l-aş putea numi?
Cine are tăria
De a se seinucide
Cine trăieşte-n iubirea duşilor
Şi-n ei se regăseşte pe sine
Cine nu-i ucis de lavine
Cine se pudrează cu pământ
Cine poate trăi din gânduri
Şi umblă pe planetă flămând
Cum l-aş putea numi?
Cine se ridică din praf
Şi nu moare în accidente
Cine nu piere de singurătate
Şi nu mai are sânge de viaţă-n artere
Cine din porunca iubitei
Excelează un salt mortal
Cine trage cu energie
La picioare lanţuri de sclav
Cine ridică munţii din groapă
Cine râde cînd e bolnav
Cum l-aş putea numi?

poezie de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cer s-a stins o singură stea

În seara când ţi-am spus iubirea mea
Sus pe cer lucea
O stea de-argint ce revărsa scântei
Steaua dragostei

Numai ea a înţeles ce voi în sufletu-mi trudit
Şi speranţa ea mi-a dăruit
Şi-n seara când ţi-am spus iubirea mea
A murit o stea

Pe cer s-a stins o singură stea
Steaua iubirii
Şi-n noapte a plâns inima mea
În taina firii

Pe cer s-a stins o singură stea
În ecou de ghitară
Cu ea s-a stins vraja ce ne-a-nvins
Şi iubirea ta

De-atunci în şoapte
Rechem iubirea mea
Pierdut în noapte
O caut în altă stea

Pe cer s-a stins o singură stea
Steaua iubirii
Şi-n noapte a plâns inima mea
Un vis pierdut.

cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitate

Trenul vine, de când ştiu,
Mai devreme sau târziu,
Doar unul la fix mereu:
Este cel spre Dumnezeu.

epigramă de Marian Scoreţ
Adăugat de Marian Scoreţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbogăţită pe căi "ilicite"

A strâns mare bogăţie,
Ce-a făcut, numai ea ştie.
Vă spun eu, n-am de ales:
Se... decapotează des.

epigramă de Marian Scoreţ
Adăugat de Marian Scoreţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realitate şi credinţă

Zilele se-întorc în nopţi,
nopţile se-întorc în zile.
Vieţile se duc din morţi,
răul se transformă-n bine.
După toamnă vine iarnă,
după primăvară, vară.
De sus, norii-încep să cearnă,
apa pe pământ coboară.
Lumina se-întoarce-n zori,
după soare se-întorc flori.
În pământ se-ascund comori,
apa se întoarce-n nori.
Unii oameni cred că poţi
ca să te întorci din morţi.
Credinţa lor e deşartă.
Nu-întorci mortul de la groapă.
Doar Domnul Isus Hristos
de la groapă s-a întors.
Ne-a dovedit că se poate
reveni-n viaţă, din moarte.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cheia

Tu eşti graţia, zambila ascunsă
De-o privire sedusă,
Floarea rară cu miezul schimbat
De cheia secretă a unui bărbat.

Eşti eclipsa rotundă de soare
Proiectată pe sufletul meu,
Trupul tău luminează şi arde
Şi-n interiorul cheii sunt eu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săracia in familie

La noi în ţară-i multă sărăcie
Şi-am sfătuit o soră şi un frate
Să cruţe igienica hârtie,
Ştergându-se mai rar şi doar pe-o parte.

epigramă de Marian Scoreţ (8 aprilie 2015)
Adăugat de Marian Scoreţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Accident

Mi-a şoptit o bălăioară
Cu o voce ca de pruncă:
Când naşte o secretară,
A fost accident de muncă.

epigramă de Marian Scoreţ
Adăugat de Marian Scoreţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţie infidelă

I-a spus cu vocea candidă
Într-o zi de-ntâi april:
- Bărbate, eu sunt gravidă.
- Nevastă, eu sunt steril.

epigramă de Marian Scoreţ
Adăugat de Marian Scoreţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zidiţi-vă casa...

Acum stai alături de-o blânda făptură
Sădită de Domnul în inima ta,
Iubeşte-o îţi zice şi Sfânta Scriptură
Cum Isus iubit-a Biserica Sa.
Veghează asupra-i cu dragoste multă
Hrăneşte-o, -ngrijeşte-o şi nu-i face rău
Ea-ţi este supusă, în toate te-ascultă
Şi trupul ei gingaş e chiar trupul tău.

Porniţi, deci, de mână uniţi pe vecie
Şi unde e unul să fie-amândoi,
Ce Domnul uneşte aici o să fie
Unit şi în ceruri şi-n viaţa de-apoi.

Te luptă cum Iacov c-un înger anume
O noapte întreagă luptat-a din greu
Şi-n zorii de ziuă aprinşi peste lume
Binecuvântare i-a dat Dumnezeu.

Trăiţi, deci, cu Domnul în dragoste-adâncă
Iubiţi-vă-n Domnul, pe El să-L urmaţi,
Ziditi-vă casa cu Domnul pe stâncă
Şi-n casă cu Domnul la masă să staţi!

Amin!

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ridicarea la putere

Adam, când o văzu pe Eva,
Cu sâni ce aerul despică,
Simţi că-n trunchi se-adună seva
Şi-n faţă frunza se ridică.

epigramă de Elis Râpeanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trece timpul...

Am deschis fereastra şi privesc în noapte
Luna s-a ascuns sub un voal de nori
Două siluete se-nţeleg prin şoapte
Şi se îmbrăţişează pe sub cingători

Noaptea îşi întinde pânze întunecate
Ţârâit de greieri inundă văzduhul
Peste satu-ntreg unde fermecate
Ne trimite Domnul pogorându-şi Duhul...

Liniştea-i profundă, undeva departe
Un lătrat de câine o despică-n două,
Din copaci cad fluturi... roi de frunze moarte
Semn că vine toamna şi că iar ne plouă....

Semn că trece timpul ca pe cer un fulger
Şi mă-ntreb sfioasă ce-am lăsat în urmă
-,, Ai lăsat iubire''.... îmi răspunde-un înger
Şi un zbor de aripi gândurile-mi curmă...

Pasăre de noapte, înger să fi fost?!
Am închis fereastra şi am tras perdeaua
... Iar îmi depăn viaţa să îi dau de rost
Şi fac noapte albă,.... albă cum e neaua....

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie

Vorbeşte, cântă ori... taci,
Femeie cu coastă de drac!
Şi-n rând, şi-n faţă şi spate,
Tu eşti stăpâna mea.
Dansează, priveşte ori... stai,
Femeie cu miresme alese!
Şi-n clipă, şi-n ceas de iubire,
Tu eşti în inima mea.
Porneşte, aleargă ori... veghează,
Femeie cu credinţă aleasă!
În dimineaţă, seară şi noapte,
Vorbe în rugă tu spui.
Întuneric, lumină ori... ceaţă,
Femeie, eşti o dulceaţă!
În doliu, mireasă ori... goală,
Tu-mi eşti licoare de viaţă.

poezie de Adelina Cojocaru (11 mai 2015)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!