Omul și-a pierdut omenia atunci când a inventat lanțul.
aforism de Dan Costinaș (2017)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Omul și-a atins vârful ingeniozității atunci când a inventat bicicleta. Îmbina precizia și echilibrul în beneficiul omului. Și cu cât o folosea mai mult, cu atât corpul său devenea mai puternic. Iată așadar un produs al creierului uman care era complet benefic celor care îl foloseau, fără a-i răni sau irita pe alții. Progresul ar fi trebuit stopat atunci când omul a inventat bicicleta.
citat din Elizabeth West
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul este el însuși doar atunci când nu-l vede nimeni.
aforism de Dan Costinaș (2017)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Omul și-a utilizat inteligența: a inventat prostia.
citat din Remy de Gourmont
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânărul (Către Omul Roșu): Bine, dar dumneavoastră nu aveți lanțuri.
Omul Roșu: Ba am, tinere. Am și eu lanțul meu. Eu sunt un sclav al propriilor mele principii. (Își arată lanțul de la gât, de care atârnă un medalion cu tigrul Antares.)
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
De fiecare dată când și-a înghițit cuvintele, a făcut indigestie.
aforism de Dan Costinaș din Stupiditas humanum est (2015)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cred că omul a inventat roata când a privit prima oară soarele la apus, deși e posibil s-o fi inventat când a privit întâia oară luna plină.
aforism de Mihail Mataringa (26 noiembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul și-a pierdut compasul
Plânge ziua, plânge ceasul
Și-n secunda tremurată,
Pe cadrane sfărâmată,
Timpul și-a pierdut compasul.
Plânge ora, plânge clipa
Pe-amintirea-ncremenită,
Când nădejdea ofilită,
De neant și-a frânt aripa.
Plânge ziua, plânge ceasul
Sus, în turla veșniciei,
Ori pe pragul agoniei,
Timpul și-a pierdut compasul.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea e splendidă și atunci când este urâtă.
Dan Costinaș în Umbra mării și alte confesiuni (2012)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis bolnav
Sunt omul care și-a pierdut umbra.
Am căutat-o în noapte
dar noaptea a fugit speriată.
Am căutat-o în peșteri
dar liliecii mi-au răspuns cu blesteme.
Am căutat-o în mare
dar marea a fugit în cer.
Sunt omul care și-a pierdut umbra.
Nedumeriți, apoi nemulțumiți,
oamenii m-au alungat.
M-au privit împietriți cum fugeam.
Umbrele lor clătinau din cap.
Am privit cerul
și-am văzut
umbra soarelui pe infinit.
poezie de Valeriu Butulescu din revista "Mărturisiri literare" (1971)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Salutul cocenilor...
Și omul întunecă! Nu numai ziua...
El întunecă când cântă cocoșii inimii.
Când stau atârnate păcatele lui ca niște lilieci
pe pereții inimii lui.
Atunci întunecă omul
Când pierde tot și se regăsește pe sine
pe ziuă
când toată lumea îl vede pierdut.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul civilizat și-a pierdut aproape toate formele naturale de autoapărare. Când e în pericol, singurul său reflex e să sune la 112.
aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2008)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!
Este un obicei paradoxal al ființei umane să alerge mai repede atunci când și-a pierdut drumul.
paradox de Rollo May
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdut în noapte...
Pierdut în noapte...
Lumini și umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre
Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint
Pierdut în noapte...
Speranțe deșarte
Pierdut în noapte...
Ești tot mai departe
Pierdut în noapte...
Un veșnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ți spun
Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aș vrea să mai pot
Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima dragoste, atunci când sinele și-a pierdut ancora și, pe jumătate înecat, sucumbă în valuri înfricoșătoare.
citat din Eleanor Catton Carves
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când o femeie și-a pierdut pudoarea, nu mai are nimic de pierdut.
aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (15 februarie 2000)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Se poate că Benjamin Franklin a inventat electricitatea, dar cel care a luat banii a fost omul care a inventat aparatul de măsură pentru ea.
citat din Earl Warren
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tândală: Este omul o instituție falimentară, Păcală?
Păcală: Nu omul. Omenia este falimentară!
Tândală: Într-adevăr, Păcală, omenia este fără preț.
Tândală: Da, iar unii vor să se creadă că este și fără valoare!
replici din Brașovisme de Costel Zăgan (aprilie 2005)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul mare este cel care nu și-a pierdut inima sa de copil.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când și-a câștigat dreptul de a nu se gândi la nimic, omul și-a câștigat dreptul de a se gândi la orice.
aforism de Victor Martin din Țara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci când...
Atunci când nu știi cât costă trădarea
Întreabă de cei ce-au pierdut soți și fii,
Atunci când nu știi ce înseamnă uitarea
Privește bătrânii uitați de copii.
Atunci când iubitul nu te iubește
Gândește-te tu câte inimi ai frânt,
Atunci când vezi fierul cum ruginește
Dă-ți seama că timpul e scurt și e sfânt.
Atunci când te vezi fără bani și sărac
Privește lumea flămândă, murdară,
Atunci când cazi jos, nu sta trist și posac,
Ștergeți genunchii și ridică-te iară.
poezie de Natalia Popusoi (2010)
Adăugat de Natalia Popusoi

Comentează! | Votează! | Copiază!