Oamenii fără vise sunt ca cerul nopţilor, fără stele aprinse.

Valeria Mahok (16 ianuarie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii fără vise sunt ca cerul nopţilor, fără stele aprinse.

Valeria Mahok (16 ianuarie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăciunul fără colinde este frumos ca cerul nopţilor senine, dar fără stele!

Valeria Mahok (decembrie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul fară vise e ca cerul fără stele.

Valeria Mahok (4 mai 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile fără bijuterii sunt frumoase ca cerul fără stele.

Valeria Mahok (31 iulie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe efemere...

Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Şi mă întreb, ca-n multe dăţi:
Unde eşti iubirea mea?
Unde îţi faci culcuş şi case?
Cât timp, să mai trag speranţă?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soaţa bună, până la moarte,
În îmbrăţişări de stea.

Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Şi îşi face încet cărare,
Printre stele vechi şi caste,
Ale nopţilor astrale.

Timpul toarce roluri multe...
Şi ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca să uit de ce mi-e dor,
Ca să uit că eşti un Ulise.
Ce-ar fi cerul fără stele?
Ce-ar fi omul fără vise?
Ce-ar fi munca fără sporuri,
Şi viaţa fără onoruri?
Ce-ar fi Terra fără oameni?
Şi Geneza fără valuri?
Ce-ar fi viaţa, fără moarte?
Ce e dincolo de toate?
Ce eşti Tu Divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul, plin de toate?
Univers prea plin de şoapte,
Printre stele înflorate,
Când, îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace, în eternitate
Şi iubire pân la stele!

poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe efemere...

Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Şi mă întreb, ca-n multe dăţi:
Unde eşti iubirea mea?
Unde îţi faci culcuş şi case?
Cât timp, să mai trag speranţă?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soaţa bună, până la moarte,
În îmbrăţişări de stea.

Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Şi îşi face încet cărare,
Printre stele vechi şi caste,
Ale nopţilor astrale.

Timpul toarce roluri multe...
Şi ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca să uit de ce mi-e dor,
Ca să uit că eşti departe.

Ce-ar fi cerul fără stele?
Ce-ar fi omul fără vise?
Ce-ar fi munca fără sporuri,
Şi viaţa fără onoruri?
Ce-ar fi Terra fără oameni?
Şi Geneza fără valuri?
Ce-ar fi viaţa, fără moarte?
Ce e dincolo de toate?
Ce eşti Tu Divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul, plin de toate?
Univers prea plin de şoapte,
Printre stele înflorate,
Când, îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace, în eternitate
Şi iubire pân*la stele!

poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericire vie...

Sărutări aprinse,
În ciorchini de vise,
Cu florile deschise.

tristih de Valeria Mahok (16 ianuarie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuntă de vise
în cuibarul nopţilor,
Luna zâmbeşte,
Sub pleoapa văratică
Icoanele au suflet.

tanka de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuntă de vise
Sub genele nopţilor,
ochi agitaţi.
În cuiburile pădurii
păsările au muţit.

tanka de Valeria Mahok (12 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise răzleţe
Sub pleoapele nopţilor,
Ochi agitaţi.
În liniştea adâncă
ceasul sună nedorit.

tanka de Valeria Mahok (12 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am urât fără să vreau oamenii fără norme morale sănătoase, dar mi-am dat seama că şi eu fac parte din turma Domnului.

Valeria Mahok (21 mai 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără iubire, fără minunile naturii şi fără bucuriile muzicii, viaţa oamenilor ar fi fost infirmă, ca fără Divinitate.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pe lângă teii fără soţ...
Pălăria să îţi scoţi,
Că sunt doctori fără zloţi.

tristih de Valeria Mahok (3 iulie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe lângă Teii fără soţ
Pălăria să îţi scoţi,
Că sunt doctori fără zloţi.

Valeria Mahok (2 iulie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua unirii...

Fără viaţă în cultură,
Fără omenie pură,
Fără înţelepciune în fapte,
Unirea rămâne în spate...
Doar amprente, fără roade.

poezie de Valeria Mahok (19 ianuarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Femeie,
Fără universul tău,
Pământul tot ar fi un hău,
Fără trecut sau viitor,
Fără culoare sau ecou.

poezie de Valeria Mahok (8 martie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără iubire mă sufoc, fără muncă mă plictisesc, fără credinţă pierd orice speranţă.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ce-ar fi viaţa fără amintiri?
Şi sufletul fără iubiri?
Ce-ar fi gura fără vorbiri?
Şi trupul viu fără simţ şi simţiri?
Ce-ar fi omul fără harul divin?
Un robot viu, pustiit de tot ce-i sublim.

poezie de Valeria Mahok (9 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe efemere...

Vrăjiţi mi-s ochii sub catifeaua nopţii,
Cupolă de vis, brodată divin,
Când stelele sorţii pe toţi ne sfidează,
Ştiind ce ne aşteaptă-n destin.

Vântul timid sărută flori de tei,
Parfumând cărările verii în noapte,
Luna sfioasă ca o fecioară cuminte
Caută poveşti de iubire sub stele,
În vii şi noi scânteieri.

Care e menirea voastră?
Muze caline, prietenele mele,
Unde vă faceţi culcuş sau case,
Nu vă e milă de frământările mele?

Ca o divă printre stele vechi şi caste,
Flori de foc în nopţi de smoală,
Luna trece nici că-i pasă
Ce gândesc sau ce mă apasă,
Ce iubire port sub stele.

Timpul toarce roluri multe...
Şi ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca să uit de ce mi-e dor,
Ca să uit de-al meu Ulise,
Rătăcit în depărtări.

Ce-ar fi cerul fără stele
Şi pământul fără flori,
Ce-ar fi omul fără visuri,
Fără al iubirii fiori,
Ce-ar fi munca fără sporuri
Şi viaţa fără onoruri,
Ce-ar fi Terra fără oameni
Şi Geneza fără valuri...
Ce-ar fi viaţa fără moarte,
Ce e dincolo de toate,
Ce eşti Tu divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul plin de toate,
Univers prea plin de şoapte,
Printre stele înflorate,
Când îmi dai răspuns la toate?

Până atunci, clipe efemere,
Pace spre eternitate,
Şi iubire pân la stele,
Că-i mai bună decât toate.

poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte vieţuitoare, atâtea stele în floare,
Câte caractere, atâta viaţă, fericire şi durere,
Toate la un loc sunt artă, iubire, frământare,
Creaţie fără asemănare.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!