Ridică-te, popor român

Dinozaurii din lume
devorează astăzi ţara.
Vor să şteargă-al nostru nume,
vor să ne ia primăvara.

Să-l chemăm pe Ţepeş-Doamne,
să pună mâna pe ei.
La români să le dea arme,
să-i alunge pe mişei.

Ridică-te, popor român
şi reaprinde făclia!
Dacă vrei să fii stăpân
peste toată România.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săraca ţară bogată

Săraca ţară bogată,
În veci vrea să dăinuiască.
Să nu piară niciodată
Glia noastră românească.

Săracii români bogaţi,
În veci vor ca să trăiască
Bine, în munţii Carpaţi.
După legea strămoşească.

Domnilor, conduceţi ţara,
Ori vă bateţi joc de ea?
Nu cumva aţi luat-o rara?
Sau aveţi o boală rea.

Voi ne distrugeţi acum.
Ne rămân copii pe drum.
Părinţii ni-i daţi afară.
Asta faceţi voi din ţară.

Dinozaurii din lume
Devorează astăzi ţara.
Vor să şteargă-a noastre urme.
Vor să ne ia primăvara.

Vino iarăşi, Ţepeş-Doamne!
Să pui ţepe pentru ei.
La români să le dai arme,
Să-i alunge pe mişei.

Ridică-te, popor român!
Şi reaprinde făclia,
Dacă vrei să fii stăpân
Peste toată România.

poezie de Dumitru Delcă (17 octombrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Borfaşii puterii

Au pus borfaşii mâna pe putere -
O hoardă criminală şi spurcată -
Popor român, că România piere,
Comoditatea ta e vinovată!

Au pus borfaşii mâna pe putere -
Cloacă de negre lipitori livide -
Popor român, când România piere,
Opune-te puterii ce divide!

Au pus borfaşii mâna pe putere -
Adunătură cu purtări cupide -
Nu contempla, când România piere,
Popor român, la arme, nu te sinucide!

Au pus borfaşii mâna pe putere -
Şi ţara noastră acum e colonie -
Popor român, când România piere,
Refuză să plăteşti borfaşilor simbrie!

Au pus borfaşii mâna pe putere -
Marea finanţă va distruge Terra -
Popoare, puneţi mâna pe junghere,
Bogaţii fac ravagii ca holera!

poezie de Virgil Ciuca (14 noiembrie 2011)
Adăugat de Virgil Ciuca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi, români (poezie manifest)

Ţara noastră nu mai scoate
aur de multe carate.
Din frumoasa noastră vatră,
astăzi scoatem numai piatră.
De prin munţii cu păşune,
nu mai scoatem nici cărbune.
Din Câmpia Soarelui
şi cea a Banatului,
nu mai scoatem la hectare
mii de tone în hambare.
Din munţi a pierit pădurea.
A făcut prăpăd securea.
Acum ne chinuie gândul
că vom pierde şi pământul.
Până când, domni guvernanţi,
ţara asta o prădaţi?
Veniţi români! Ne cheamă ţara,
să-i readucem primăvara.
Veniţi în ţara legendară
unde străbunii ne lăsară
averile seculare
pentru vremuri viitoare.
Nu mai vrem de astă dată
să cerşim din poartă-n poartă.
Să ne ridicăm români
cu mândrie şi onoare,
Dacă vrem să fim stăpâni,
peste România Mare.

poezie de Dumitru Delcă (28 noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

România, pământ sfânt

Dinozaurii din lume
Aduc peste noi năpasta.
Aurul vor să ni-l fure,
Şi copiii, şi nevasta.

Se vor stăpâni peste ţara
Unde mama ne-a născut.
Vor să ia grâul, secara,
Chiar şi apa de băut.

Acuma vor şi pământul
Cuprins în arcul carpatin.
Pe român îl bate vântul,
În ţara lui este străin.

Chiar dacă îl daţi vânzării
Prin legea din parlament,
Nu vom da pământul ţării
Că-i primit cu testament.

Străbunii noştri-au apărat
Cu viaţa, brazda de pământ.
În brazda lui i-am îngropat
Că le e leagăn şi mormânt.

Auzim cum creşte iarba,
Auzim cum bate vântul.
Aici ne albeşte barba
Până ne-înghite pământul.

Dacă vrem să fim stăpâni,
Hai să facem legământ!
Să-i alungăm pe-acei păgâni
De pe pământul nostru sfânt.

România-i pământ sfânt.
E ţara românilor.
Să păstrăm acest pământ,
De-a-lungul veacurilor.

poezie de Dumitru Delcă (15 ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara numită România

Oameni buni şi lume bună,
România ne e mumă.
România noastră Mare,
cu Dunăre, Carpaţi şi mare.
România legendară
cu români de viţă rară.
România dodoloaţă
unde toţi am primit viaţă.
Am stat de strajă la hotară
şi-am apărat această ţară.
Aici ne e ţara şi neamul.
Aici ne e râul şi ramul.
Aici viaţa nu-i amară.
De ce să plecăm afară?
Când cei aleşi să cârmuiască
închină ţara românească
marilor puteri din lume,
se leapădă de al său nume.
Hai să dăm mână cu mână
cei cu naţie română!
Să readucem în ţară
iar, frumoasa primăvară.
Aici am fost şi vom rămâne
stăpâni pe ape şi pe grâne.
Vom trăi şi vom lucra moşia
aici, în ţara numită ROMÂNIA

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândria de a fi român

Încă din copilărie
îmi doream, când voi fi mare,
să port şi eu cu mândrie
tricolor la cingătoare.

Să fiu mândru că-s român
în ţara plină de soare.
Aici m-am născut român,
cu Carpaţi, Dunăre, mare.

Pe munţi vreau să fiu stăpân.
Pe câmpie, pe izvoare.
Să unesc tot ce-i român.
Să fac România Mare.

Din bătrâni am învăţat
să-mi iubesc neamul şi glia.
Libertate, ei mi-au dat,
să trăiesc în România.

Pentru mine, România
e unicul aşezământ.
Aici, onoarea, mândria
împodobesc acest pământ.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Eminescu

El este firescul
Luceafăr al poeziei.
Este Eminescu
Lumina României.

Eminescu va fi
Pentru noi făclia.
Versul lui va dăinui,
Cât va fi România.

Cum soarele îşi pune
Lumina peste astre,
Eminescu rămâne
În inimile noastre.

Cântecul şi poezia,
Eminescu ni le-a dat.
Stăpâni peste România,
Dumnezeu ne-a aşezat.

În "ţara" lui "de glorii",
În "ţara" lui "de dor",
Înscriem noi istorii,
Sub mândrul tricolor.

poezie de Dumitru Delcă (16 ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie 1918

Din patru zări veneau români
la Alba Iulia-n Ardeal,
Ca să arate-întregii lumi
că împlinesc un ideal.

"Vrem să ne unim cu ţara"!
striga românul ardelean.
"Vrem s-aducem primăvara
şi pe pământul transilvan.

DA,
Vrem să ne unim cu ţara.
Să facem România Mare.
Vrem să vină primăvara
pe plaiurile legendare."

poezie de Dumitru Delcă (1 decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara numită România

Unde Dunărea aleargă
să-întâlnească marea,
Către lunea-întreagă
se deschide zarea.

În lumina zării
îşi aşterne glia,
Ţara mea de glorii
numită România.

De soare luminată,
cu aur poleită,
Pe români îi poartă
în lumea nesfârşită.

Din vremuri îndepărtate
purtăm cu noi mândria,
De a trăi frate cu frate,
aici, în România.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, scump popor român

Poporului român, la ceas de centenar

Tu, scump popor român, la ceas de centenar,
Trezeşte-te! Priveşte-n trecut şi-n viitor.
Ridică-te şi schimbă prezentul ordinar
De care-i e ruşine acestui brav popor.

Tu, scump popor român, ce-ai făurit o ţară
Unind între hotare trei inimi de români,
Ridică-te! Priveşte şi nu lăsa să piară
Valorile, purtate prin veacuri, de străbuni.

Tu, scump popor român, ce ni l-ai dat pe Cuza
Şi pe atâţia alţii mânaţi de-al ţării dor
Nu vezi? N-auzi? Nu suferi simţind cumplit acuza
De-a fi lăsat hoţia să sece-acest popor?

Tu, scump popor român, revino-ţi în simţire!
Prostia nu-i virtute, minciuna nu-i altar,
Nu construieşti o ţară prin furt şi nesimţire,
Şi nu calci în picioare nici steag, nici ideal.

Tu, scump popor român, aflat în amorţire,
Ridică-te din somnul în care ai căzut!
Bucăţi din tine pleacă, plângând, în pribegire,
Smulse din trupul ţării în care s-au născut.

Tu, scump popor român, urmează-ţi calea dreaptă
Şi nu te-ntoarce-n timp, istoria s-o repeţi
Adu-ţi copiii-acasă şi ce-ai stricat, îndreaptă
Şi din greşeli, încearcă, popor român, să-nveţi!

Tu, scump popor român, la ceas de centenar
Priveşte, cumpăneşte şi vezi ce-ai devenit.
Transform-acum prezentul acesta ordinar
În viitor frumos, poporul meu iubit!

poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, Ţepeş, pe la noi

Vino, Ţepeş, pe la noi!
Vino, că te chemăm noi,
Pe mişei să-i tragi în ţeapă,
Că de bogăţii ne seacă!

De pe munţi au ras pădurea.
Pământul ni l-au vândut.
Loveşte-i tu cu securea!
Pune-le ştreangul de gât!

poezie de Dumitru Delcă (mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne lipseşte Eminescu

Astăzi, mai mult ca oricând,
Eminescu ne lipseşte.
Versul este muribund,
poezia licăreşte.

Luceafăr de Ipoteşti,
te coboară pe pământ!
Vino să călăuzeşti
idealul nostru sfânt.

Vino să fii iar făclia
în cultura românească.
Să renască poezia,
în România pitorească.

poezie de Dumitru Delcă (11 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă respectul nostru de români...

Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume,
Un neam de trădători şi de hapsâni.
Ne-au murdărit, ca naţie şi nume,
Din tot ce-am fost odată, ca români.

Dar nu ei sunt români adevăraţi.
Nu ei se ţin ca ţara să nu piară.
Noi stăm aici de griji împovăraţi
Şi suferim şi ură şi ocară.

Să ducem veşnicia de români
Şi plaiul mioritic să nu moară.
Ei doar în mintea lor se cred stăpâni,
Dar nu mai au nici inimă nici ţară.

Nu ne-am vândut copii şi nici părinţi,
Să căpătăm arginţii, precum Iuda.
Când te-om primi, sunt sigur, ai să simţi
Că-n palma noastră, odihneşte truda.

Şi chiar dacă acum suntem stăpâni
Doar peste sărăcia din hambare,
Lângă respectul nostru de români,
Te vom primi cu pâine şi cu sare.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să curgă limpezi izvoare

Noi, cei cu unirea în cuget
mai avem un singur dor:
"Să nu se risipească ţara",
"să nu piară-acest popor".
Să dăm iar mână cu mână,
să păstrăm glia română.
Să nu lăsăm hidra păgână
să vină peste noi stăpână.
Uniţi în cuget şi simţiri
peste Carpaţi vom dăinui.
Voi, cei plecaţi printre străini,
reveniţi la rădăcini!
Să apărăm ţara străbună,
să curgă Dunărea bătrână.
Ţara să fie curată
de bunul Dumnezeu lăsată.
Scurgă limpezi izvoare
aici, în România Mare.

poezie de Dumitru Delcă (28 ianuarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină la sfârşit şi început de an

Binecuvântează Doamne România
binecuvântează Doamne Ţara
din cuvinte am aprins făclia
şi din suflet scăpăra-va para

Binecuvântează Doamne Ţara
de la mic la cel bâtrân
de la Botoşani la Dumbrăvioara
de la iarbă până hăt la fân

De la mic la cel Bătrăn
din cuvinte am aprins făclia
apa trece dacă pietrele rămân
binecuvântează Doamne România

Binecuvântează Doamne Ţara
şi pe dinăutru şi pe dinafara

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 noiembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină la sfârşit şi început de an

Binecuvântează Doamne România
binecuvântează Doamne Ţara
din cuvinte am aprins făclia
şi din suflet scăpăra-va para

Binecuvântează Doamne Ţara
de la mic la cel bâtrân
de la Botoşani la Dumbrăvioara
de la iarbă până hăt la fân

De la mic la cel Bătrăn
din cuvinte am aprins făclia
apa trece dacă pietrele rămân
binecuvântează Doamne România

Binecuvântează Doamne Ţara
şi pe dinăutru şi pe dinafara

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 noiembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am răsădit o floare

Ieri am răsădit o floare
să se facă primăvară.
Să văd şiruri de cocoare
revenind la noi în ţară.

Azi am răsădit o floare
ca să vină primăvara.
Să răsară mândrul soare
şi să lumineze ţara.

Am mai răsădit o floare
în glastră să înflorească
România noastră Mare,
veci de veci să dăinuiască.

România e grădina
în care florile-înfloresc.
E credinţa, e lumina
cu ea românii se mândresc.

Iubeşte România!
Iubeşte tricolorul!
A ta e toată glia
Al tău este izvorul.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte-ţi ţara

Române! oriunde te-ai afla,
Nu uita de ţara ta,
Iubeşte-o cât poţi de tare,
Fă-i mereu o prezentare.
Lucruri bune despre ea,
Spune-i lumii, n-o blama,
Aicea, tu te-ai născut,
Cu grija ai fost crescut.
În România noastră dragă,
Dulce ca şi o fragă,
Tu aici ai fost format,
Lucruri multe ai învăţat.
Niciodată şi niciunde,
Nu spune vorbe urâte,
La adresa ţării tale,
Fii român!, cu înverşunare.
Ţara-ţi este ca o mamă,
Fa ceva şi o proclamă,
Vorbeşte frumos de ea,
Cum vorbeşti de mama ta.
În ţara ta, te-ai educat,
Aici ai fost remarcat,
Ca un bun român creştin,
Nu încerca sa fii meschin.
Ţara noastră, aşa cum este,
Este o ţară de poveste,
Mulţi ne-au mai cotropit,
Din ea, părţi au dezlipit.
Hai! Români, sa fim uniţi,
România o sprijiniţi,
Veniţi cu toţii în ţară,
Să fim cu ea, seară, de seară.
Să-i facem un nume-n lume,
Să mergem numai pe culme,
Lăsa-ţi ura între fraţi,
Nu vă lăsa-ţi supăraţi.
Ţara noastră să-nflorească,
Peste tot sa se vorbească,
Despre a ei frumuseţe,
Lumea în ea să se răsfeţe.

poezie de Angelin Leru (10 octombrie 2018)
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Ţara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Ţara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.

Ţara mea este acolo
unde soarele răsare.
Ţara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.

Ţara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Ţara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.

Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinţii,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului şi sfinţii.

Acolo ne este moşia.
Acolo trăiesc români.
Acolo este România.
Acolo suntem noi stăpâni.

poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să vină primăvara

Vreau să vină primăvara
Şi în ogradă la noi.
O caut în toată ţara.
Aţi văzut-o cumva, voi?

Poate cineva să-mi spună
Unde este primăvara?
Văd zăpadă-n loc de brumă,
Aşternută-n toată ţara.

Iarna nu ne lasă-n pace.
Nu face loc primăverii.
Îşi mai leapădă cojoace,
Flori de zăpadă au merii.

Haide, vino primăvară!
Că noi te primim cu flori.
Te primim cu flori în gară,
Numai să ne scapi de nori.

Lasă fluturii să zboare,
Copiii horă să joace,
Zburde mieii pe răzoare,
Câmpu-n verde să se-mbrace.

poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!