Albinuţele. Minuscule fiinţe, care fac minuni. Aceşti ostaşi în uniforme galbene, din polenul florilor-de-soare, cu epoleţii negri. Militarii din cartierul Militari: în lupta mea, pentru Vindecare.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că a gândi, a scrie şi a te ruga, în limba în care te-ai născut, are o fantastică putere de vindecare.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este pictor care să nu creadă în minuni, aşa cum nu e om, care să nu fi avut nevoie, în viaţa lui, de o minune.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un artist – un scriitor, un pictor – îşi prelungeşte deceniile sau secolele din viitor, renunţând la segmente minuscule de timp din prezent: nopţile nedormite. Pentru un artist, o noapte nedormită în prezent poate fi un secol de viitor.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice deficit cere un exces; şi din orice vindecare a unui neajuns, se naşte un viciu.

citat din romanul Vicii. 18+ de Doina Postolachi (2016)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt polenul din cuvinte...

1. Eu sunt polenul din cuvinte
şi plâng în fiecare floare,
o lacrimă de-a ei mă doare
căci toate lacrimile-s sfinte.

Eu sunt polenul din cuvinte.

2. Eu sunt polenul din cuvinte,
peste câmpii vântul mă poartă
şi bat la fiecare-n poartă
şi plâng în ochiul tău fierbinte.

Eu sunt polenul din cuvinte.

3. Eu sunt polenul din cuvinte,
Hristos din slovă mă coboară
şi mă împraştie prin ţară,
balsam pe rană să alinte.

Eu sunt polenul din cuvinte.

4. Eu sunt polenul din cuvinte,
eu vin acum cu vestea bună
să-ţi fie pavăză-n furtună
şi pentru zilele cumplite.

Eu sunt polenul din cuvinte.

5. Eu sunt polenul din cuvinte
şi plâng în fiecare floare
ce rodu-n pântecul ei moare,
alerg acum printre morminte.

Eu sunt polenul din cuvinte.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care nu au pierdut, care nu pierd şi care au învăţat să nu piardă au dreptul şi puterea de a lupta cu timpul şi de a ajunge oriunde înaintea lui. Ei sunt cu un pas înaintea oamenilor, dar şi a timpului. Astfel de oameni îşi dau, de două ori, aceleaşi şanse. O şansă le-o dă timpul, iar pe a doua şi-o dau ei, singuri: tăind din timpul lor, pentru a fi punctuali şi pentru a-şi asigura şansa următoare.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş putea denumi facultatea bolii mele "Lecţii de Viaţă", cu specializarea pe "Vindecare prin scris" sau, ca şi posibilă meserie viitoare: să prescriu reţete, în formă lirică sau prozaică, şi să împart tablete pentru terapia sufletului, elaborate după formule proprii şi testate, bineînţeles, mai întâi, pe mine.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin descoperirea calităţilor noastre divine, a conştiinţei noastre angelice, putem face minuni.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artiştii, fiinţe foarte fragile, sunt singura specie umană pe jumătate om, pe jumătate zeu.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia din mine avea nevoie de vindecare. Mi-am reprimat-o. Mi-a fost reprimată. Scriind Poezie, redescoperindu-mi Poezia, vindec Femeia din mine.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Sforile trase", pentru a se ajuta, între ei, oamenii, au un nume frumos: "solidaritate". Desigur, adeseori, nu sunt "sfori" oneste, dar asta demonstrează faptul că până şi aceşti oameni au simţul omeniei; al datoriei şi al rasplăţii pentru un ajutor primit, la rândul lor, cândva. Cuvintele oamenilor sunt sfori. Voinţa noastră e Păpuşarul care controlează aceste sfori: ajutăm la ridicarea ori contribuim la căderea altor păpuşi.

citat din romanul Vicii. 18+ de Doina Postolachi (2016)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu am respectat militarii. Nici militarii români, nici militarii americani, ruşi, somalezi, japonezi... De ce? Fiindcă, oricum am încerca să definim ideea de armată, tot la asta ajungem: oameni plătiţi să ucidă alţi oameni. Punct.

citat din Mihai Bendeac
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care e cheia succesului? Nu există o reţetă. Cheia succesului e aia de mă întoarce tot timpul la origini – da, sunt un băiat din cartierul Militari, care visam să apar şi eu la televizor, care visam şi eu să fiu aplaudat pe o scenă. Nu e voie să uiţi asta niciodată.

George Ivaşcu în Ziarul Metropolis (octombrie 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jorge: Suntem destui şi ne vom înmulţi, dar mai e nevoie de cineva anume. Oamenii nu văd legăturile între lucruri, legăturile dintre oameni, dintre speranţe şi frici, dintre iertare şi vindecare, dintre disperare şi credinţă. Numai visătorii le observă.

replică din romanul Un secret în Los Angeles de Doina Postolachi (30 octombrie 2018)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Militarii N.A.T.O.

Pun pe România "bază",
De nevoie sunt aduşi,
Plajă fac, se antrenează,
Tot cu faţa... către ruşi!

epigramă de Marian Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a bisericii, lupta pentru vetrele şi hotarele româneşti de totdeauna. Ostaşi, vă ordon, treceţi Prutul! Zdrobiţi duşmanul de miazăzi şi miazănoapte. Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării gloria străbună a Basarabiei şi codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile noastre.

Ion Antonescu în Ordinul mareşalului (22 iunie 1941)
Adăugat de Lehaci Andrada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambroise: Cred că trebuie să te uiţi în ochii celui pe care îl pictezi, pentru a-i surprinde nemurirea lui, dar şi pentru a-i mai da un strop de nemurire, de la tine!...

replică din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Francisc Dumont Perrin: Artiştii sunt cele mai nobile fiinţe pe pământ. Lor, accentuă el, li se cuvine bucuria belşugului, pentru că ei sunt primii care ar împărţi cu alţii să ajute şi, în afară de călugări, ei nu ar face rău şi nu ar abuza de puterea banului, ca să facă rele. Artiştii au nevoie să fie protejaţi de oamenii cu bani, dar şi cu ajutorul puterii banului. Ei au nevoie să se concentreze la creaţie, să nu irosească timp şi energie pentru obţinerea unui ban pe alte căi decât din creaţie. Ei nu sunt făcuţi să muncească în alte feluri, pentru a câştiga bani.

replică din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul, poţi fi numai pentru cineva care nu cumpără nimic, din tot ce poate oferi iubirea.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vişinul

în gradină lângă casă
am un vişin înflorit
crengi se lasă-n iarba deasă
cu flori albe de mătasă
sufla vânt de primăvară..
soare cald într-un pervaz..
albinuţele se-nşiră..
zumzăindu-mi pe obraz
pentru mine-i bucurie
să îl văd aşa vrăjit
va rămâne veşnic vie
dulcea mea copilşrie
casa... vişinu-nflorit!

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!