Marin Moscu

Hoitarii și friptura

Făptura mea-i de fiară vie,
Cu sânge rece v-am pus frâu
Să înotați în propriul sânge,
Să puneți sufletul sub grâu.

Să v-opintiți ca animalul
În jugul vremurilor noi,
Țin biciul pentru vânătăi,
Pe trupul vostru, cu puroi.

Nu mai aveți focul în lacrimi,
Le-ați stors aiurea pentru țară?
Nu vă gândiți că nu au sens,
Copiii voștri sunt pe-afară?

Iar tot ce-a fost acum nu este
Decât privată bogăție,
A mea, a celor ce-s ca mine,
Hiena ce inimi sfâșie!

Nu mai vorbiți de România,
A fost vândută și mai este,
Și orientul și occidentul
Făcut-au plinul de poveste!

Noi am știut să-ntindem bâlciul,
Să batem palma la hotare,
Am fost și mai suntem stăpânii
Țărânei ce arde în soare.

Nu încercați să puneți pieptul
În calea noastră de bandiți,
Nu ținem cont că sub o brazdă
Dorm și ai noștri, foști părinți.

Așa că-i bine pentru voi
Să nu vă îndârjiți deloc,
La semnul nostru plumbi fierbinți
Puteți primi foc după foc!

Luați mâna de pe simboluri,
De pe tradiții, de pe vise,
Lăsați-ne să fim noi, noi,
Iar voi doar gândurile stinse.

Avem organele de drept,
Simbolul de democrație,
Forță vitală pentru cei
Ce au profit în veșnicie.

Voi stați cu fața spre apus,
Nu mai gândiți deloc profund,
Puteți primi ca recompensă
Șuturi făr̓ număr, drept în fund!

Așa se laudă hoitarii,
Vor să ne pună pumnii-n gură,
Ei nu gândesc, că pe grătar,
Îi punem și-i facem friptură!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Citate similare

Viorel Muha

Stop!

Nu călcați și pe ultimile flori din sufletele noastre
Nu ne mai amputați gura și cuvântul
Nu vrem să ne puneți ecranele voastre drept ochi
Spunem NU implantului de difuzoare și a-lor voastre voci, în loc de urechile noastre
Vrem mâini pentru noi, nu aplauze și steaguri colorate îmbrăcate-n șepci
cu inscripții eronate
Nu vă aparțin drumurile noastre și lăsați-ne pași-n libertatea lor
Aerul NU este al vostru în care să turnați munții voștrii de fum și de gunoaie
Apa este viul din noi, nu o asasinați băgând radiații în izvoarele ei
Nu turnați betoane și asfalt în trupul nostru
Lăsa-ți florile libere și nu le puneți lanțuri la bara nichelată a nevoilor
Lăsați-ne norii-n pământ, pentru ca să crească albastru pe cer
Lasați-ne să culegem iarba vieții din trupul iubirii
Ne-ați transformat inimile în închisori și-ați pus clopote să ne cânte
Nu puneți foc în guri de armă și nu le lăsați libere pe străzi
Nu vă faceți centură de gloanțe-n jurul vostru, pentru ca să furați
viitorul copiilor noștrii
Copile plâng libertatea câmpiilor care mor în arșiță
Roșul macului pătează acum cerul, numai câteodată-n apus
iar noi,
nu mai avem nici cimitire!
Vă ajunge. Vă zicem stop!

poezie de (septembrie 2012)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Dumitru Matei

Apel (un strigăt, o durere)

Eu, știu că sunteți prea departe
Și mă gândesc mereu la voi
Obstacolele și vremurile toate
N-au fost impedimente pentru noi.

Anii petrecuți împreună
Rămân o mărturie vie
Un vis, o amintire bună
Și-n inimi numai bucurie.

De la noi, plecat-au oameni și bunicii
S-a stins și buna voastră mamă
Mă duc și eu când rându-mi vine
Dar, asta oare ce înseamnă?

Aici au trăit bunii și străbunii noștri
În vremuri bune ori supărați
De ce acuma voi și cu copiii voștri
Să fiți din țară desrădăcinați.

Luați bine seama dragi intelectuali
Voi lucrători ori căpșunari
Că viața voastră acolo nu-i mai bună
Decât în vatra noastră cea stăbună.

Nu mai gândiți la sărăcie
Ea va dispare dacă-i hărnicie
Uitați cu toții visele și filosofia
Veniți acasă, mama noastră este România!

poezie clasică de din Gânduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.

CREDINȚA - coloana infinitului pentru ortodoxia românilor

DA. Credința este coloana infinitului pentru ortodoxia românilor.
Nici vântul, nici ploile, nici măcar corona virusul sau orice altă maladie, nu poate stinge setea de credință a neamului românesc. Cu atât mai puțin voi, cei care puneți tot felul de restricții ca să confiscați dreptul la închinare în fața moaștelor. Așa ați procedat cu credincioșii de Sfânta Parascheva la Iași, așa ați procedat și la București de Sfântul Dimitrie.
Credința în Dumnezeu nu ne-o puteți lua. O moștenim de la străbunii noștri Dacii care credeau în veșnicia sufletului. Noi, românii credem în Creatorul nostru și în veșnicia nației române.
Pentru noi credința e sfântă, este hrană sufletească. Credința ne ajută să supraviețuim pe aceste meleaguri, supranumite și Grădina Maici Domnului.
Lăsați-ne să înălțăm rugăciuni în fața sfintelor moaște pentru mântuirea neamului nostru și al întregii lumi. Lăsați-ne să îngenunchem la Poarta Păcii Pământene pentru liniștea și securitatea tuturor credincioșilor.
Voi,
"În zadar vă zbateți și asudă
fruntea voastră galbenă ca ceara.
În zadar vă este orice trudă..."
Nu ne puteți fura comoara.
Ne este scris pe frunte
să fim în viață credincioși.
Neclintiți ca stânca-n munte munte,
suntem stejari înalți, vânjoși.
Precum e scris în Sânta Carte,
CREDINȚA în noi rămâne.
Cu drag vom duce mai departe
tradiții vechi, străbune.

poezie de (27 octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Un cântec pentru noi

Copii am fost cândva,
Acum suntem părinți,
Ne cresc copiii mari,
Iar noi – din ce în ce mai mici.

Hai, să ne bucurăm,
De tot ceea ce avem
Și să ne onorăm
Toți, ce suntem aici!

Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru tine,
Hai să cântăm un cântec pentru toți,
Hai să cântăm, să ne-auzim de bine!

Nu! Nu privi la ceas,
Că timpul e hain,
Iar clipei ce-a rămas,
Noroc să-i dăruim!

Căci nu se știe dar,
Pân' mâine e târziu...
Hai, să ne bucurăm
De clipa ce-o trăim!

Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru mine,
Hai să cântăm un cântec pentru toți,
Hai să cântăm, să ne-auzim de bine!

Copii am fost cândva,
Suntem de-acum bunici,
Ne cresc nepoții mari,
Copiii sunt voinici.

Hai să ne bucurăm,
De tot ceea ce-avem
Și să ne onorăm
Toți, ce suntem aici!..

Hai să cântăm un cântec pentru noi,
Hai să cântăm un cântec pentru mine,
Hai să șoptim un dor ce mai avem,
Hai să ne vedem, să ne-auzim de bine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă Dumnezeu căruia îi aparține totul, nu v-a dat pământul, cum de "Dumnezeul vostru banul" îl poate cumpăra sau vinde după bunul vostru plac? Cum puteți vinde cerul sau căldura pământului, cum puteți cântări în fățărnicia unor monede, hârtii sau metale ceea ce niciodată nu a fost al omului? Cum puteți cumpăra sau vinde, respirația sau bătăile inimii voastre în noapte? Cu câți bani veți cântări Liniștea, propriul suflet, în fața celui Prea-înalt? Cum de vă vindeți Liniștea, Libertatea câtorva hârții prostești, sau metale fără de valoare? Când veți înțelege că exact banii voștri și titlurile voastre stupide de proprietate au sărăcit și pustiit nu doar pământul, ci propriul vostru suflet și sufletul copiilor voștri? Cum de nu vedeți că singura avuție pe care le-o lăsați, nu sunt nici banii și nici bogățiile voastre, ci un suflet zbuciumat, febril, pângărit, bântuit de nesațul hulpav de a dobândi și pustiit de gânduri care v-au furat de mult Liniștea? Singura bogăție pe care le-o lăsați copiilor voștri este frica de a nu avea destul.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Khalil Gibran

Profetul (fragment)

Iar o femeie care purta un prunc în brațe
spuse: "Vorbește-ne despre Copii".
Și el glăsui.
"Copiii voștri nu sunt copiii voștri.
Ei sunt fiii și fiicele dorului Vieții de ea
însăși îndrăgostită.
Ei vin prin voi dar nu din voi,
Și, deși sunt cu voi, ei nu sunt ai voștri.

Puteți să le dați dragostea, nu sunt și gân-
durile voastre,
Fiindcă ei au gândurile lor.
Le puteți găzdui trupul dar nu și sufletul,
Fiindcă sufletele lor locuiesc în casa zilei
de mâine, pe care voi n-o puteți vizita nici
chiar în vis.
Puteți năzui să fiți ca ei, dar nu căutați
să-i faceți asemenea vouă,
Pentru că viața nu merge înapoi, nici ză-
bovește în ziua de ieri.

Voi sunteți arcul din care copiii voștri, ca
niște săgeți vii, sunt azvârliți.
Pe drumul nesfârșirii Arcașul vede ținta
și cu puterea Lui vă încordează, astfel ca
săgețile-I să poată zbura iute și departe.
Și puterea voastră, prin mâna Arcașului,
să vă aducă bucurie,
Căci, precum El iubește săgeata călătoare,
tot la fel iubește și arcul cel statornic."

poezie celebră de din Profetul (1923), traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Love Letters in the Sand: The Love Poems of Khalil Gibran Paperback" de Khalil Gibran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -75.99- 47.84 lei.

Denigratorilor lui Eminescu

Din ce lumi voi ați venit
Și aici v-ați pripășit?
Pentru ce-ați venit la noi
Și-aruncați tot cu noroi?
Unde vreți voi să ajungeți?
Nația vreți să o distrugeți?
Vă numiți voi literați
Și pe toți îi criticați;
Filozofi vă mai ziceți,
Cine credeți că sunteți?
Eminescu pentru voi
E de lada cu gunoi.
Din cultură-l aruncați.
Locul lui vreți să-i luați?
V-a avântați la fruntea sa,
Laurii pentru a-i lua.
Voi degeaba încercați
Locul lui n-o să-l luați!
El făcu odinioară
Limba noastră o comoară.
Cu el doctorat v-ați dat,
L-ați luat, v-ați lăudat.
Puneți mâna și munciți,
Nu la locul lui râvniți!
Pe aici ca voi au fost
Ce-ncercata fără rost.
Locul lui ei l-au râvnit.
Rând pe rând s-au prăpădit.
Nume noi ei și-au luat.
Dar cultura i-a uitat.

El e nufăr în cultură,
Iară voi doar un pelin!
Voi vărsați venin pe gură
Și vreți locul lui divin?!
Icoană este pentru noi,
Iar voi, doar un gunoi.
Cu sau fără de folos,
Creierii el și i-a stors.
A lăsat drept moștenire
Opera-i spre-a sa cinstire.
De la voi ce-o să rămână?
Doar o mână de țărână!
La români i-o vorbă mare:
Fiecare dă ce are!

Trădători de neam și țară,
Pentr-un ban primit de-afară.
Sunteți pata pe vecie
În cultura României!
Va veni timpul odată,
Că istoria nu iartă!
De plătit voi veți plăti,
Chiar și morți dacă veți fi.

poezie de din Memoria clipei (2015)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Când așteptarea-i lungă...

Poate gândiți, atunci când așteptarea-i lungă,
Că dușmanul poate veni să vă străpungă
Dar nu uitați că planul divin se împlinește
Că-n ceasul hărăzit ajutorul potrivit sosește.

Frământat e sufletul – se vede pe față
Iar înaintea voastră vedeți numai ceață
Dar știți ce urmează după ploaia cea densă:
Un soare ce-aduce o strălucire imensă.

Încrederea din voi n-o lăsați să se stingă
Atunci când întristarea vine să vă atingă
Răspuns favorabil, bine-nțeles, veți primi
Puteți liniștiți umbla, puteți liniștiți dormi.

Nu dați ocazie celui rău să celebreze,
Să vadă că nădejdea-n voi poate să-nceteze
Priviți chiar acum la experiențe din trecut
Când dorul vostru-aprins a fost satisfăcut.

V-a dezamăgit Stăpânul vostru vreodată
Când problema a fost minoră sau complicată?
Ați văzut intervenția Lui miraculoasă
Și-ați constatat că El, niciodată, nu vă lasă.

Uneori așteptarea pare că-i întârziere
Sau gândiți că Cerul vrea să păstreze tăcere
O, înlăturați ezitarea din inima voastră
Căci veți gusta minunea și rezolvarea măiastră.

Când taina răbdării dispare și nu mai e pace,
Cânt tot ce-ați realizat parcă se desface
Vedea-veți lumina ce la orizont apare
Și-atunci veți înțelege ce-nseamnă așteptare.

Poate vă-ntrebați de ce nu răspunde Dumnezeu
Când aveți atâta nevoie de El pe traseu
Dar El, chiar acum, lucrează să fie-mplinire
Să nu vă-ndoiți, nicicând, de sfânta-i iubire.

Nu-n zadar înălțați mâini curate spre Paradis,
Nu-n zadar parcurgeți, în Carte, tot ce e scris
Toate stările doar spre încredințare converg:
Că binecuvântări de sus, nicicând, nu se șterg.

poezie de din Nuanțe stelare (28 noiembrie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Orient și Occident

Marele teolog Ioan Suciu spunea că "pustiul roșu" vine în țara noastră atât din Orient cât și din Occident. Nimic mai adevărat.
Orientul l-a început și Occidentul îl desăvârșește.

Am părăsit Orientul
Ca să-îndrăgim Occidentul.
Dar... am sărit din lac în puț
Și-am rămas cu gura, țuț.

Ne-am săturat de Orient
Și-am aderat la Occident.
Am crezut că Europa
Este mama Penelopa.

Am lăsat poporul rus
Ca să intrăm în Apus.
În Apus dacă-am intrat,
De altă belea am dat.

Slugi am fost, slugi am rămas.
Să țipăm, nu avem glas.
Apus am vrut, apus avem.
În sărăcie zbătem.

Fiindcă suntem "alte nații",
Noi primim doar indicații.
Ei primesc lapte și miere,
Noi doar lacrimi și durere.

Și-uite-așa, bietul român
A intrat la alt stăpân.
Primește doar directivă,
Despre viața colectivă.

poezie de (ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare plăcută, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Lângă respectul nostru de români...

Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume,
Un neam de trădători și de hapsâni.
Ne-au murdărit, ca nație și nume,
Din tot ce-am fost odată, ca români.

Dar nu ei sunt români adevărați.
Nu ei se țin ca țara să nu piară.
Noi stăm aici de griji împovărați
Și suferim și ură și ocară.

Să ducem veșnicia de români
Și plaiul mioritic să nu moară.
Ei doar în mintea lor se cred stăpâni,
Dar nu mai au nici inimă nici țară.

Nu ne-am vândut copii și nici părinți,
Să căpătăm arginții, precum Iuda.
Când te-om primi, sunt sigur, ai să simți
Că-n palma noastră, odihnește truda.

Și chiar dacă acum suntem stăpâni
Doar peste sărăcia din hambare,
Lângă respectul nostru de români,
Te vom primi cu pâine și cu sare.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
Adrian Păunescu

Doamne, ocrotește-i pe Români!

Noi în cel dintâi război
am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
am dat sânge și sudoare
pentru România mare,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Am dat viață și soldați,
pentru-o patrie de frați,
am dat fapta, am dat zisa
de la Nistru pân-la Tisa.
Dar pe urmă-n patruzeci,
anul marii făr-delegi,
două fiare ne-au mușcat
Ultimatum și Diktat.
Biata lume nu știa
că-ntr-o zi la Moscova
au semnat un pact neghiob
Molotov și Ribbentrop.
Iar fascismul mondial
ne-a luat parte din Ardeal,
și lui Horthy i l-a dat,
fi-le-ar numele spurcat.
Stalin cu teroarea sa
ne-a luat Basarabia
și cu Hitler în acord
Bucovina de la nord.
Cei mai răi tâlhari ne-au frânt,
ne-au luat țară și pământ,
nimenea n-a auzit
plânsul nostru răstignit.
Astfel am intrat și noi
în al doilea război,
haideți, dom-ne Mareșal
în Moldova și-n Ardeal.
Noi de dor de noi luptam
pentru țară, pentru neam,
pentru vechile hotare,
pentru România Mare.
Și-am pierdut și-am fost răpuși
și-am fost ocupați de ruși,
aliații au tăcut,
Stalin a făcut ce-a vrut.
Și-am murit de mii de ori
s-avem iarăși Trei Culori,
și-am plătit cât nu se poate
sfânta noastră libertate.
Țara-i mică vremea grea,
ce-o mai fi om mai vedea,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
de uitat nu vom uita
țara noastră cum e ea,
Doamne, ocrotește-i pe Români!
Cât o fi român – român,
pruncul va primi la sân
adevăru-adevărat
despre tot ce s-a-ntâmplat.
Ține minte fiul meu,
că există Dumnezeu,
uite cum a fost și cum va fi,
și un jurământ te leagă,
țara noastră nu-i întreagă
însă asta doar până-ntr-o zi.
Când vei fi și tu bărbat,
să te simți mereu soldat,
Doamne, ocrotește-i pe Români,
pentru vechile hotare,
pentru România Mare,
Doamne, ocrotește-i pe Români!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Jane Fonda

După ce ați trecut de 60 de ani, pentru că nu mai aveți foarte mulți ani în față și pentru că nu puteți lua cu voi nimic atunci când vă duceți, n-are rost să mai fiți preocupați să economisiți. Așadar, cheltuiți banii pe care i-ați pus deoparte, faceți excursii, cumpărați ce vă face plăcere și dăruiți ce vă puteți permite. Nu vă gândiți să lăsați chiar tot ce-ați agonisit copiilor și nepoților, pentru că, nu-i așa? nu vreți să-i transformați în niște paraziți care așteaptă cu nerăbdare ziua în care veți muri.

citat din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clubul visătorilor fără identitate din țara nepricepuților universali

sunt din țara de la apus de răsărit,
patria oximoronului, a manelelor stinse
și a nepriceputului.
țin să mă prezint pentru cei mulți,
ca nimeni din cei care văd și aud
să nu-mi piardă patria
din vedere
sunt aici, în fața dumneavoastrâ, pentru
a vă aminti de noi, cei din rai,
frați și inamicii mei neisprăviți
v-am spus astea pentru calmul vostru,
bunăstarea voastră, durerile voastre,
cu care am fost crescut și
amăgit de-o vreme
voi, ar fi bine să-mi spuneți, cum
ați reușit să faceți minuni, ce zei
sau demoni, energii, aveți
în lumea asta
oricum eu n-am mai visat de o lună
sper să nu mai visez vreodată
mi-e teamă că acum n-o să mă opresc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pribegie ,,săracă copilărie"

Și-au plecat români de-ai noștri
De voie și de nevoie,
Prin străini în lumea mare,
Pentru un bani, mai de valoare,
Pentru ce-au uitat legiștii.

Zările îndepărtate crunt onoarea le-a lovit,
Căci român ești doar în țară,
La străini, slugă vândut.
Plâng copiii, plânge neamul,
Când familii se dezbină,
Dorurile îi sugrumă
Și în lacrimi le înghit,
Numai banii îi mai alină,
Prețul lor e scump plătit.

Haideți fraților acasă!
Că și aici este de lucru,
Fața țării să înflorim,
Drept că bani sunt mai puțini,
Dar sunteți lângă copii,
Ocrotiți de-al vostru spirit
Și de bunul Dumnezeu.

De puneți umăr la umăr
Avântul în voi să crească,
Ca și pâinea cea domnească,
Traiul vostru își schimbă fața,
În familia românească,
Libertatea ei cea sfântă,
Nimeni să n-o umilească!
Greu vin banii, ușor pleacă,
Voi pribegi din poartă în poartă,
Munca greatrupul vă-apleacă,
Iar timpul nimic nu iartă.
Când vă deșteptați mai bine,
Aveți doar pe Dumnezeu
Și-o fărâmă de lumină
În înțelepciune voastră,
Înțeleasă prea târziu.
Niciunde nu-i ca acasă,
Adunați cu toți la masă.

poezie de (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avem nevoie de timp

Avem nevoie de timp pentru a crește și a descoperi că suntem tot mai mici,
avem nevoie de iubire pentru a înțelege că a dărui este mai înainte de a primi - o lege nescrisă,
avem nevoie de lumină pentru a ști unde să fugim din calea coșmarului întunericului din noi,
avem nevoie unii de alții pentru a realiza cât de neciopliți suntem cu toții,
da, cu toții
avem nevoie de Dumnezeu Creatorul cerurilor și al pământului pentru a ne lăsa ciopliți în chip de sfinți de mâinile nevăzute ale Marelui Sculptor.

Deși puțini înțelegem
și mai puțini acceptăm mustrarea cioplitorului
dar cei care rămânem până la capăt
vom vedea
în micimea noastră
că am fost mereu iubiți,
înconjurați numai de lumină.

Avem nevoie de timp pentru a transcende clipa
într-o eternitate.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Faceți loc...

Loc să faceți, vin parlamentarii
Și preoți vin din zări spirituale
Să dăruie din prețiosul sânge
Viață celor ce-s arși în spitale.

Vin și guvernanții, stați la rând,
Primul om din stat a dat o litră
Din sângele-i, că-i om bogat,
Din meditații ajuns-a în elită.

Vin îmbuibați de nu încap pe drum,
Ei se gândesc la îngerii ce zac
În vii arsuri de vise legănate
Că viitorul țării noastre are leac.

O picătură-ar fi fără măsură
Să ne luăm o clipă de-nceput
Încât îngândurările din lacrimi
Să devină armă fericirii, scut.

O, nu mai faceți loc, e-o glumă
Care arde-n noi, în fiecare,
Am vrea s-avem doar conștiința:
Egalității tuturor sub soare!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Prințesa Ann: Îmi puteți spune, vă rog, unde mă aflu?
Joe Bradley: Ei, bine, acesta este ceea e în mod cât se poate de hilar este cunoscut drept apartamentul meu.
Prințesa Ann: M-ați adus aici cu forța?
Joe Bradley: Nu, nu. Dimpotrivă.
Prințesa Ann: Am fost singură aici toată noaptea?
Joe Bradley: Dacă nu mă luați în considerare, atunci da.
Prințesa Ann: Așadar, mi-am petrecut noaptea aici – cu dumneavoastră?
Joe Bradley: Păi, ăăă, eu nu aș folosi chiar aceste cuvinte, dar, dintr-un anumit punct de vedere, da.
Prințesa Ann (zâmbind larg): Încântată de cunoștință. (Își întinde mâna pentru a da mâna cu el.)
Joe Bradley: Asemenea.
Prințesa Ann: Și dumneavoastră sunteți...?
Joe Bradley: Bradley. Joe Bradley.
Prințesa Ann: Mă bucur.
Joe Bradley: Nici nu știți cât de mult mă bucur eu să vă cunosc.
Prințesa Ann: Puteți lua loc.
Joe Bradley (stând pe pat): Vă mulțumesc mult. Dumneavoastră cum vă numiți?
Prințesa Ann: Îmi puteți spune Anya.

replici din filmul artistic Vacanță la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Blestem

În apogeul destrămării
Ați râs de săracii țării.
Ca-într-o țară fără câni
V-ați bătut joc de bătrâni.
Copiii țipă în noapte
Că i-ați lăsat fără lapte.
La bolnavi le dați mormântul.
Nu v-ar mai răbda pământul.
Ați furat totul din țară.
Aveți conturi în afară.
Din cât a fost de bogată,
Atât e țara de săracă.
Pe români eu îi îndemn
Să v-aducă greu blestem.
Inima în voi să crape.
De viață să n-aveți parte.
Atâta de răi ați fost
Că între noi nu aveți rost.
România e a noastră.
Închisoarea e a voastră.
Vă blesteamă toată țara
Să ardeți în foc, ca para.
Raiul să fie al nostru,
Iadul să fie al vostru.
În veci să nu mai avem
Cui să facem un blestem.

poezie de (16 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Aleksandr Soljenițîn

Dreptul pușcăriașului

Jugul anilor pe care i-am petrecut în pușcărie
Nu ne acordă drepturi: nu ni se cuvine nimic.
Nici loc în amvoane. Nici în strane. Nici glorie.
Nici putere. Nici aură de sfinți.
Nici drept la memorialistică, astfel se evită oboseala pricinuită
De plângerile noastre decolorate, sâcâitoare ca o durere de dinți,
Și pentru ca armatele de tineri să poată călări acum viața
Pe calea bătătorită de noi pentru ei.
Toate vor merge cum vor merge. N-are rost
Să trasezi urma roții în avans.

Un grăunte interior iluminat și suferind:
Ar putea, pentru orice situație, fi singura noastră recompensă,
Cea mai prețioasă nestemată dintre nestematele pământului.
Și, atunci, pentru a o duce neîntinată acasă,
Permite-le drepturilor noastre fantomatice să fie cel puțin:
Dreptul nemărturisit la o revanșă echitabilă.
Există un număr. Infinit de lung,
Comprehensibil numai chinezilor și rușilor,
Toți cei căzuți, exterminați, fără vină și fără probe:
În acel număr noi suntem zero supra zero supra zero.

Nu avem decât un drept:
Să fim copiii ne-resentimentari
Ai nenorocului și-ai chinuitului pământ rusesc.
Să ne lăsăm suferința să ardă, putrezească,
Să dezintegreze-n adâncul nostru;
Să scoatem la lumina doar muguri vii: numai atunci,
Privind în sus, obositele sate-ale Rusiei noastre
Vor vedea soarele pe care l-au așteptat amar de vreme.

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pavilionul cancerosilor" de Aleksandr Soljenițîn este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -34.00- 23.99 lei.

Regina Gorgo: Nu mă aflu aici ca să îl reprezint pe Leonidas; faptele sale spun mai multe decât cuvintele mele ar face-o vreodată. Mă aflu aici pentru toți al căror glasuri nu le puteți auzi: mame, fiice, tați, fii - trei sute de familii care sângerează pentru drepturile voastre și pentru pricipiile după care această clădire a fost construită. Suntem în război, domnilor. Trebuie să trimitem întreaga armată spartană în ajutorul regelui nostru, nu doar pentru a ne apăra pe noi înșine, dar și pentru a ne apăra urmașii. Trimiteți armata pentru a ne păstra libertatea. Trimiteți armata pentru dreptate. Trimiteți armata pentru lege și ordine. Trimiteți armata pentru logică. Și cel mai important lucru, trimiteți armata pentru speranță- speranța că un rege și oamenii lui nu s-au sacrificat în zadar pentru istorie- că vitejia lor ne unește, că acțiunile lor ne fac mai puternici și că deciziile pe care le luați azi vor fi dovada curajului vostru.

replici din filmul artistic 300 - Eroii de la Termopile
Adăugat de Andreea TanaseSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook