Toată viaţa sperăm în ziua de mâine, uitând s-o trăim pe cea de azi. Sau, ne chinuim să urmărim foile de parcurs ce nu ne reprezintă şi de la care ne este teamă să ne abatem. Să fii propriul stăpân pare greu de realizat, chiar şi iubirea dându-ne teme pentru vacanţă. Dar grav cu adevarat e felul în care întelegem să dăm glas viselor proprii. A fi tu însuţi, în orice împrejurare, fiind provocarea sub care ne naştem: trăim şi murim plini de regrete, pe malul unui ţărm numit - fericire!

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când mi-e dor de ceva anume, simt că am un rost în viaţă. Şi nu doar iubirea fiind cea care poate da sens, motivaţii, creiona realitatea transformând-o în bucăţi de fericire, nu. Sunt atâtea momente în care convieţuirea cu tine însuţi e poate cel mai dificil 'angrenaj' de pus la punct, mentenanţa unei vieţi trăite în armonie fiind prima şi ultima îndemânare dobândită pe care trebuie s-o cultivi. În pace nimic nu evoluează, dar nici războaiele nu duc neapărat la rezultate care să merite amintite, memoria clipei fiind adeseori udată de neputinţa raportării la propriul calendar autoimpus. Delirul relaţiilor interumane sapă la rădăcina credinţei în fericire, asumarea prea devreme ori tardivă a sarcinilor "ivite" în drumul nostru transformându-ne ca într-un joc Mario. Propriul ceas biologic funcţionează la nivel de sinapsă a sufletului, tinereţea fiind pierdută sau după caz, regăsită, atunci când astrele par să se alinieze cu drumul ce-l străbatem. E un deliciu transformat în supliciu, de fiecare dată când vrem sa fim necondiţionat okay faţă de ecoul vieţii. Greşind de fiecare dată, atunci când măştile ce ne reprezintă ne transformă în sosii ce par mânuite de un Gepeto suprem. Şi totuşi... trăim ca să transformăm iubirea în slogan, sau iubim ca să transformăm viaţa într-o lume minunată? Poveste de viaţă...

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne naştem nu ca să murim ci ca să trăim clipa, dăruind din prea plinul nostru oamenilor dragi nouă...

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne naştem nu ca să murim, ci ca să trăim clipa, dăruind din prea plinul nostru oamenilor dragi nouă...

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cum ne naştem învăţăm - cum să trăim prin prisma altora, descoperind ulterior propriul drum în viaţă. Calea...

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu dragostea ne uneşte şi atât. Modul în care iubim, felul în care ne dăruim, visele ce le trăim, fericirea ce-o construim...

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt lecţii ce-ar trebui ştiute de cum ne naştem. Şi teme fără de care viaţa ar fi fără savoare. Dar mai ales, sunt zile în care punem tot raiul "scăpat" din cer. Doar ACUM trăieşti, mâine e doar un posibil "mai bine" zilei de astăzi...

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foile de parcurs sunt bune, atât timp cât nu ucid spontaneitatea cu care îmbrăţişăm neîntâmplatul.

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

De multe ori ne unesc nu calităţile ci disperarea cu care întelegem să ne asumăm teama de a trăi iubirea.

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din rărunchi trăim, iubim, murim.

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare cu coconul său de fericire crede ca poate învinge orice nedreptate, uitând că suntem suma sufletelor ce au fost, sunt şi vor fi parte în acest puzzle minunat numit... viaţă.

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

ne naştem
trăim
murim
avem părul negru
Dumnezeu e încă alb.

poezie de Sorin George Vidoe din Cuvinte în piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne naştem o singură dată; nu e cu putinţă să ne naştem de două ori; şi va trebui să nu mai existăm în veci. Iar tu, care nu eşti stăpân nici pe ziua de mâine, amâni prilejul; şi viaţa tuturor se pierde aşteptând şi de aceea fiecare din noi moare copleşit de preocupări.

citat din Stobaeus
Adăugat de Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să trăim complet, total, ca şi cum fiecare zi ar fi o nouă frumuseţe, trebuie să murim pentru ziua de ieri, altminteri trăim mecanic, iar o minte mecanică nu poate cunoaşte niciodată ce este iubirea, nu poate cunoaşte nicio­dată ce este libertatea.

Krishnamurti în Eliberarea de Cunoscut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare citeşte în felul lui, îşi inventează o manieră proprie, unii îşi petrec toată viaţa citind fără să treacă vreodată dincolo de lectură, rămân lipiţi de pagină, nu pricep că vorbele sunt numai pietre puse pentru a traversa curentul unui râu, sunt acolo doar ca să putem ajunge pe celălalt ţărm, celălalt ţărm contează. Doar dacă nu cumva aceste râuri n-au două ţărmuri, ci mai multe, fiecare om care citeşte este propriul lui ţărm şi e numai al lui ţărmul pe care trebuie să ajungă.

Jose Saramago în Peştera
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâmplarea cu care ne trăim viaţa e presărată de pavele pe care păşim cu încredere: adevăr, conştiinţă, caracter, altruism, curaj, încredere, iubire...

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când cercetătorii au investigat o teorie unificată a universului, au uitat cea mai puternică forţă nevăzută. Iubirea este Lumina, care îi luminează pe cei ce o oferă şi o primesc. Iubirea este Gravitaţie, deoarece îi face pe unii oameni să se simtă atraşi de alţii. Iubirea e Putere, deoarece multiplică tot ce avem mai bun şi oferă umanităţii şansa de a nu pieri în propriul egoism orb. Iubirea expune şi revelează. Pentru iubire noi trăim şi murim. Iubirea e Dumnezeu şi Dumnezeu este Iubire.

Albert Einstein în scrisoare adresată fiicei sale Lieserl
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu ne e frică dacă mâine
vom fi loviţi de soartă
ne trăim viaţa ca un câine
ce răul îşi aşteaptă
nu ne e teamă de urcări
cu-a lor boli ipocrite
ne este teamă de-ncercări
care ne-au fost ursite

poezie de Elena Tibrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doresc cu patimă un singur lucru: să-i implor pe oameni, de la Nicolae al II-lea până la ultimul tâlhar, să se cruţe pe sine, să uite tot, toate cugetările despre Dumnezeu, despre viaţa viitoare, nu mai vorbesc de stat, familie, propriul trup, şi să-şi îndrepte toată atenţia, toate puterile asupura unui singur lucru, singurul care este fără de tăgada, viaţa lor, şi să n-o dea nici pentru patrie, nici pentru glorie, nici pentru bogăţie, nici pentru Dumnezeu, ci să trăiască pentru sine, pentru binele lor, să se folosească de binele vieţii care e în puterea noastră. Binele ăsta care nu ni se poate lua, care atârnă mai greu decât orice altceva, care distruge tot ce poate fi greu în viaţa noastră. Binele ăsta e iubirea, iubirea faţă de tot ce e însufleţit, şi chiar neînsufleţit, ba chiar şi iubirea faţă de sine, faţă de sufletul nostru. E starea aceea a duhului în care totul e bine. Mă chinuie, mă aţâţă, mă torturează, mă bat, iar mie mi-e milă de cei care fac asta, îi iubesc şi mă simt cu atât mai bine cu cât ei sunt mai răi cu mine. Sădeşte în suflet sentimentul ăsta, căci e cu putinţă, şi totul va fi bine, tot ce e considerat nenorocire, inclusiv moartea, totul se va transforma în bine.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim puţin

Trăim puţin, se scurge lunga vreme
Pe lângă noi, prin noi şi peste noi,
În rădăcini ne ducem şi-n poeme
Şi parcă ieri am fost abia altoi.
Trăim puţin. Şi nu vedem salcâmii
Cum viscolesc cu floare din înalt
Şi parcă ieri compătimeam bătrânii
Că merg încet. Iar mâine înspre înalt
Tărâm vom trece. Clipele aceste
Se istovesc în timpul nesfârşit,
Devin cu fiecare zi poveste.
Devin, abia născute, infinit.
Trăim puţin. Şi doar de noi depinde
Nu că trăim, ci numai cum trăim.
Când vreme peste nou un giulgi întinde,
Când tot murim, depinde cum murim.
Trăim puţin şi nu avem ce face
Şi zbuciumul e fără de folos.
Dar până ce vom reintra în pace –
Deşi puţin, hai să trăim frumos!

poezie de Radu Zaharescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există mereu furtuni ce-şi plâng în hohote tăcerile din piept, izbucnind apoi în uragane ce poartă mereu nume de femei... Oare de ce? - am întreba... Nu-i greu de înţeles şi nu-i simplu de trăit în universul femeii. Noi bărbaţii găsim mereu subrefugii, uşurinţa cu care evadăm din miezul problemelor părând în ochii "lor" trădători, laşi, superficiali... poate aşa ne e felul, să părem mai detaşaţi de tensiunea momentului, dar ceea ce ne salvează este mereu câte o tânguire a femeii de lângă noi, o şoaptă sau dimpotrivă, tăceri ce te înfioară. Iubirea doare, poate pentru că pătrunde în adâncul fiinţei, rădăcinile sufletului fiind scuturate de vâltoarea sentimentelor. A iubi e poate cel mai minunat sentiment, dar a ştii să o faci e provocarea cu care încercăm să ne obişnuim. Iubim din obişnuinţă sau ne obişnuim să iubim? Adevăr sau provocare...

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!