
Și a găsit-o printre miile de oameni indiferenți. I-a zărit mai întâi ochii verzi cu luminile calde și moi. S-a cutremurat până în temeliile ființei lui, ca și când i s-ar fi lămurit fulgerător toate misterele vieții. Apoi li s-au încrucișat privirile și din uimirea ei a înțeles că și ea l-a recunoscut, deși nu l-a mai văzut niciodată.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Rădăcinile iubirii
Ochii mei au mângâiat lumina
și au luminat întunericul,
dar nu au înțeles niciodată iubirea...
Rădăcinile mele au înflorit în lacuri înghețate
și s-au ofilit pe drumuri cu noroi...
Dar nu au înțeles niciodată iubirea.
Petalele mele s-au înălțat
printre cele mai strălucitoare stele
și au căzut secerate de cele mai noroioase cuvinte.
Dar nici acum nu au înțeles...
Că iubirea e lumina vieții
... și întunericul ei!
poezie de Elena Contoman din Când îngerii iubesc (noiembrie 2009)
Adăugat de Elena Contoman

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă uit că te uiți
cu ochii tăi verzi
în ochii mei albaștri
am zâmbit privindu-te
cum te uitai la mine
întâi pe furiș
apoi ai prins curaj și te uitai
de parcă mă analizai
sau
chiar mă analizai
atentă la fiecare detaliu
întâi a fost o joacă
acum mă uit în ochii tăi verzi
cu ochii mei albaștri
și nu ne mai jucăm
ne iubim
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se uita la ea cu niște ochi atât de lacomi parcă ar fi vrut, prin văpaia privirilor, s-o topească deplin în inima lui, pentru că astfel s-ar uni cu ea și ar putea-o purta ca un talisman imprimat cu fierul roșu în străfundurile ființei lui.
citat clasic din romanul Gorila de Liviu Rebreanu (1938)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Luminile din ochii unei păsări
păi Doamne dacă se îmbolnăvesc până și păsările de lumină
de ce să mai aștepte altceva și nu s-ar vindeca cu ea
și gândul întrece întâmplarea canarului
scăpat din colivie zboară înainte și înapoi
deasupra aceleeași flori
în tremur de aripi colorate țesute cu mâna
umple aerul cu polen
ca să danseze și polenul
valsul orbitelor exaltate
și când nimeni nu se așteaptă
trage cu ciocul soarele înăuntrul camerei
stau acasă și văd ce n-am mai văzut
luminile calme din ochii unei păsări
un vals între polenuri și sfârșitul sigur al zilei
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostii sunt toate vorbele omului în clipele cele grele ale vieții.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de alex

Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoscutul e singurul îndemn trainic în lume, fiindcă întrânsul se ascund toate tainele ce dau preț vieții.
citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii oameni trăiesc zeci și zeci de ani și totuși, când inchid ochii, nu pot spune că au trăit aievea, căci au fost simpli trecători prin viață sau spectatori străini de înțelesul lumii.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de scofieldutza

Comentează! | Votează! | Copiază!
Luceferi somnorosi
Luceferi somnoroși
au zgâriat a nopții boltă și s-au certat cu ziua
Ecoul certei lor îl poartă vântul printre raze de soare
Misterul dimineții e că deși își trage cortina de alb
Luceafărul cu gene ostenite învie și moare.
Peste boaba căzută din sacul de grâu își trage pământul cortina
Bocetul înmormântării ei se aude în pietrele străzii
Uimirea din mine și uimirea din ei, e
Când boaba rănită în glia de lut își poartă în brațe toți plozii.
Pământul îngheață sub alb diafan ce coboară mărunt dintre stele
Luceferii prunci scânteie-n nalt
Și boabele toate tresar, efemere.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai cel ce-și poate păstra visurile în ciuda cruzimilor vieții, numai acela nu va pierde încrederea niciodată.
citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când prinseră de veste părinții că băiatul nu e, caută-l în sus, caută-l în jos, nu e; ba mai în dreapta, ba mai în stânga, de loc! Mai cercetară pe ici, mai cercetară pe dincoaci, ași! nici pomeneală nu era de el! Tocmai târziu hei! aflară de la niște drumeți că au văzut un băiețandru călare pe deșelate pe un călușel, care se ducea ca vântul. Ei ziceau că n-apucară să se uite după dânsul, ca de când se apucase să le spuie, și pieri din ochii lor ca o nălucă, ca și când n-ar mai fi fost. Îl plânseră părinții până când se istoviră și dânșii, și ochii din lacrămi nu și-i mai uscară; dară în deșert, că fiul lor nu se mai întoarse. Pasămite ei, daca s-au lăsat zburdălniciei lor și s-au văzut la câmp, nu s-au mai gândit în urmă, ci au întins la drum zbenguindu-se și încurcându-se, până ce, când băgară de seamă, ajunsese pe niște tărâmuri necunoscute.
Petre Ispirescu în Făt-Frumos cel rătăcit
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

- sportiv
- Un sportiv adevărat e un cavaler în toate manifestările vieții.
definiție celebră de Liviu Rebreanu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema pământului mi-a apărut atunci ca însăși problema vieții românești, a existenței poporului românesc, o problemă menită să fie veșnic de actualitate, indiferent de eventualele soluții ce i s-ar da în anume conjuncturi.
Liviu Rebreanu în Opinii personale despre romanul Răscoala
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Real și ireal
Am zărit toamna în crâng,
Zgribulită, tremurând...
Am zărit toamna-n zăvoi,
Torcând un fuior de ploi.
Am zărit toamna prin frunze,
Toate triste și ursuze...
Am zărit prin crengi uscate,
Cerul scufundat în ape.
Am zărit în depărtare,
Chipul tău pierdut în zare,
Ochii veseli cu sclipiri...
-Vin cu iarna, vin la ski.
Te îmbrac în haină albă
Cu fulgi fragezi de zăpadă,
Și vei fi cea mai frumoasă
Zâna mea, alunecoasă!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Uimire
Ioanei Preda Miroslav
La crepuscul
conturul frunzelor rămâne
și uimirea
din ochii copilului de altădat.
Și prima întâlnirie
cu uimirea din ochii
copilului tău.
Și peste toate
o fată blondă aplecată
peste tabla de șah.
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iulian și Misterele Eleusine
Dar când s-a văzut în mijlocul întunericului,
în adâncimile înfricoșătoare ale pământului,
într-un grup de greci păgâni,
când chipuri fără trup apăreau în fața lui
în cearcăne de lumină,
tânărul Iulian și-a pierdut pentru un moment cumpătul:
într-un impuls din anii lui pioși
și-a făcut cruce.
În clipa aceea vedeniile au dispărut;
halourile s-au îndepărtat, luminile s-au stins.
Grecii și-au aruncat priviri pe sub sprâncene.
Tânărul a întrebat: " Ați văzut miracolul?
Mi-e teamă, prieteni. Vreau să plec de aici.
Ați văzut cum au dispărut demonii
în clipa-n care am făcut sfântul semn al crucii?"
Grecii au chicotit disprețuitori:
" Să-ți fie rușine, rușine să ne vorbești așa
nouă, sofiștilor și filozofilor!
Dacă vrei să rostești astfel de cuvinte
rostește-le în fața Episcopului de Nicomedia și a preoților lui.
Măreții zei ai glorioase noastre Grecii
au fost în fața ta.
Iar dacă au plecat, nu te gândi niciun minut
că ei s-ar fi speriat de gestul tău.
Natura lor nobilă a fost dezgustată
când te-au văzut făcând
acel semn, infam și primitiv,
de-aceea te-au părăsit plini de dispreț."
Asta-i ceea ce i-au spus, iar prostul
a evadat din îngrijorarea lui sfântă și binecuvântată,
convins de cuvintele perverse ale acelor greci.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea e o ipoteză până în momentul când omul se pomenește în brațele ei, fără nicio speranță de întoarcere.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Roxana

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate speranțele se risipeau în sufletul său ca mărgelele când se rupe ața pe care au fost înșirate.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Vicky

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-ar fi dacă?
Ce-ar fi dacă
Ți-aș descânta o ploaie?
Ți-ai răsturna și tu noroiul
În lutul ud
Până s-ar confunda:
Același pământ,
Aceeași formă.
S-ar lustrui păcatele
De vină...
Ce-ar fi dacă
Ți-aș doini o ploaie?
Ți-ai vinde și tu sufletul
În notele calde
Până s-ar cuprinde:
Aceeași nuanță
Același sunet.
S-ar curăța simțirile
De umbră...
Ce-ar fi dacă
Ți-aș turna o ploaie?
Ți-ai umple și tu goluri
Din râurile-n vuiet:
Același ritm
Aceeași cale.
S-ar vindeca privirile
De sensuri...
Ce-ar fi dacă
Ți-aș croi o ploaie?
Ți-ai strâmta și tu vorbele
În hainele ude:
Același vis,
Aceleași ecouri.
S-ar strâmtora cuvintele
De temeri...
Ce-ar fi dacă
Ți-aș iubi o ploaie?...
poezie de Gabriela Chișcari (12 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru că nu putem trăi numai în prezent. Mai ales noi femeile, avem dorința aceea de a ne complica viața într-un mod inedit, visăm totdeauna ce nu putem avea, și cred că asta se întâmplă până târziu. Nu cred că există o vârstă a renunțărilor, eu cred că o femeie, fericită sau nu..., visează până în ultima sa clipă la fericirea aceea totală, deplină, care nu există cu adevărat, și care nu va fi să fie trăită niciodată de nici un muritor. Trebuie să fie cald, ca apoi să fie rece, să poți simți așadar, să fie rău, ca apoi să fie bine și asta să zdruncine ființa ta din toate temeliile, trebuie să fie ură ca apoi să fie iubirea de după..., ea, amară, dulce, dar prezentă. Ce am fi noi fără contrastele astea, fără antagonisme?
Narci Anca în Picată din cer - Casa de pe plajă
Adăugat de Anouk

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nebunia maselor se clădește pas cu pas.
Întâi dezbrăcatul până la lenjerie, apoi de tot.
Întâi abandonarea cititului, apoi renunțarea la gândire.
Întâi credința naivă, apoi fanatismul religios sau ideologic.
Întâi ura și discriminarea, apoi omorul.
Prostia omenească e notorie, dar la prostie rareori ajungi dintr-un salt. De cele mai dese ori trebuie să urci niște trepte (sau să le cobori). Și în prostie e nevoie de perseverență, de gradație. Ecce homo.
poezie de Dorian Furtună
Adăugat de Dorian Furtună

Comentează! | Votează! | Copiază!