Casus belli

Trezeşte-te române din aburii lui Bachus,
Surprinde-ţi mă ficatul cu-o apă cristalină,
De nu în loc de creier ai să găseşti un cactus
Şi mai târziu pe masă mă faci să-ţi duc lumină;

Mai lasă mă mahoarca şi trage-n piept o iarbă,
Păşeşte afară-n mediu, mai fugi de dublu w-euri,
Şi nu lăsa-n rutină mass-media să te fiarbă
Hrăneşte-te salubru, fereşte-te de E-uri...;

Dar să mai las morala, oricum nu-şi are rostul,
Că fiecare-şi drege la cum il duce ţeasta,
Apoi cine-i de vină, sistemul, el e prostul,
Să-l răsturnăm cu toţii, şi poate.... cu asta basta!

poezie de Vasile Zamolxeanu (15 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-şi bate

joc de ficatul lui care e încă viu
de aceea bea o bere pe oră
cât este lumină afară
să nu-l solicite prea mult
nu mănâncă aproape deloc
alimentele pot face ficatul gras
şi nu vrea să rişte nimic
dar este descumpănit vara
ziua e lungă şi el are grijă
de ficatul lui din raţiuni pure

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

50+

Nu poţi mai mult, ştiu... te-nţeleg
Mi-ai repetat-o pân-a plusat un fel de cult
şi-am dreptul să aleg:
nu pot să-l mai ascult.

Cândva eram ca tine
Un bobârnac pe un chibrit; cum o sări mai bine
Iar dacă dunga s-a punctat pe muşamaua de sub scor
cu un pahar decor, din lipsă plenul,
Cu coatele am şters desenul.
Până aici! Mă voi muta în propria-mi minciună blindată:
Ce-a fost, a fost... nu va mai fi vreodată!

Noaptea, patul e doar risipă de antreprenor
Agonisind oftaturi ce nu-şi mai vor sonor,
nici vină...
Nemotivatele absenţe cu tine-n rolul lor
au devenit rutină,
Dor...

- Deşert în inimă, mi-am pus centură de pustiu
Un cactus plin de ţepi m-am hotărât să fiu
De vei veni, să ştii că prin amprenta de la sol
Nu mai găseşti nimic... ghiveciul va fi gol.

- Hai, lasă... te ştiu! Ţi-a venit criza de Mai!
Pe cine crezi că păcăleşti?
Vrei să spui că nu mă mai... (?)

poezie de Andrei Ghejan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pribeagul

Tu nu ştii despre timp, decât că trece,
Da-n urma lui ce lasă, nu vei şti,
Cu măreţia vrei a te petrece,
Dar toate-s numai până într-o zi!
Pluteşti prin nori când bolta e senină,
De plumbul norilor te-ascunzi în vânt,
Nu eşti nici tu, nici viaţa nu-i de vină...
Cine-i de vină, noi nu vom şti nicicând!
Visezi mereu doar soare peste toate,
Şi crezi că lumea toată e un rai,
Alergi să le cuprinzi, dar nu se poate...
Ce n-ai avut vreodat' nu poţi să ai!
Pluteşti trecând peste hotarul lunii,
Simţi cum văzduhul este doar al tău
Calci peste sufletul ce ţi-l dau unii...
Dar mai târziu apar păreri de rău!
Nu te-ntrista, pribeagule prin lume,
Dacă singurătate e atunci
Când vrei să îţi găseşti un loc anume
Şi nu găseşti decât un cuib de cuci...
Nu te uita urât la iarna care
De tâmple ţi s-a agăţat discret,
Târziu este acum pentru o-ntrebare
Care doar un pribeag o poartă-n piept!

poezie de Lili Şipoteanu (4 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te, române!

Deşteaptă-te, române, acum de ziua ta,
Şi schimbă imnul ţării, nu mai dormita.
Un imn nou pe care să-l cânţi cu mândrie,
Acest ''deşteaptă-te'' te-adoarme pe vecie!

Trezeşte-te române şi fă din imn o faimă,
Nu te mai stresa să cânţi acestă spaimă.
Fii mândru că pe aceste plaiuri locuieşti,
Gândeşte pozitiv, căci pui de dac tu eşti!

Ridică-te române din negura de vremi,
Şi trăieşte-ţi clipa în care acum sîntem.
Fă din prezent ceva bun pentru viitor,
Educă-ţi copiii, îngrijeşte-te de starea lor!

Dezgheaţă-te române, iubeşte până poţi,
Fă din iubire o artă, şi o hartă pentru toţi.
Fii bun cu tine însuţi, şi ai grijă de ţara ta,
Căci România de acum, nu-i patria altora!

poezie de Ovidiu Kerekes (1 decembrie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picnic...

La iarbă verde stăm la masă,
Daca v-aţi adus de-acasă!...

distih de Vasile Zamolxeanu (6 aprilie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul şi femeia au nevoie unul de celălalt. Bărbatul fără femeie nu-şi are rostul în viaţa asta. Dacă n-ar avea-o, cred că şi-ar desena una pe un perete şi s-ar uita la ea ca prostul până ar ameţi!

Vasile Şeicaru în interviu (26 martie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hrăneşte-te cu cele 3 E-uri: Energie, Entuziasm, Empatie!

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fir de fir...

Un fir de praf
Din tot universul
Doreşte să se-aşeze lin pe tine,
Să fi în siguranţă,
Să te mângâie...
Un fir de lumină
Doreşte acelaşi lucru,
Să-ţi lumineze calea...
Un fir de iarbă
Vrea să fie atins de tine,
Să te hrănească,
Să te facă să zâmbeşti...
Fir de aţă aşijderea
Vrea să-ţi fie ca basma,
Să te acopere,
Să te încălzească...
Un fir de apă vrea şi el
Să-ţi răcorească
Şi să-ţi spele trupul;
Fir cu fir
Îţi vrea un bine,
Iar aceste fire sunt eu...
Fiecare fir din mine
Te ascultă,
Te simte,
Te vrea,
Te iubeşte...

poezie de Vasile Zamolxeanu (20 aprilie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămaşilor...

să pleci de-acasă, să pleci din ţară, să fugi de lume
şi continent
ce nu te lasă, ce stă să doară, ce om, ce nume
ce firmament?!
ce fir de iarbă, ce creangă ruptă, ce colb pe drumuri
ce triste ploi
aştepţi să fiarbă, chemând la luptă, cu mori de fumuri
mocnind în noi?!
că n-ai speranţă, că n-ai răbdare, că n-ai crezare
că nu mai poţi
ce ambianţă cu fund de mare şi chip de soare
te ţin pe loc?!
ce nu te lasă, ce stă să doară, ce om, ce nume
ce firmament
să pleci de-acasă, să pleci din ţară, să fugi de lume
şi continent?!

poezie de Iurie Osoianu (21 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua Z: alegerea preşedintelui României

Trezeşte-te, române, şi schimbă-al tău destin,
Trezeşte-te, române, şi-n faţa ta mă-nclin;
Ai azi o mare şansă să-ţi faci o altă soartă,
Să scapi această ţară de soarta ei nedreaptă.

Veniţi "batalioane" române azi la vot,
Scăpaţi această ţară de falsul patriot.
Români din toată lumea, fiţi azi uniţi în cuget,
Să-ngheţe toţi duşmanii, să piară al lor rânjet.

Scăpaţi de-aceia care, c-un zâmbet ipocrit,
Le dau pomeni acelor ce ei i-au au sărăcit;
Scăpaţi de-aceia care, c-un zâmbet mafiot,
Pretind că vă ajută, şi-n fapt vă iau cam tot.

Scăpaţi de-acela care vă minte că uneşte,
Dar sub a lui domnie corupţia-nfloreşte.
De noi scăpăm de-acela ce astăzi ne divide,
Un drum de glorii pline în faţă se deschide.

poezie de George Budoi din Poezii (16 noiembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se rostogoli

pe partea lui de pat
şi-şi afundă capul în pernă
dar numai seara
înainte de culcare
arcurile ruginite scoteau gemete
o întunecime ca a mării
îl strânge în braţe
apoi ceaţa se lasă peste tot
se trezi brusc
pe patul suferinţei
îşi dorea să vină valul
cel negru să-l ia şi să-l ducă
marea cea mare în adâncuri
să-l îngenuncheze pentru rugăciune
se trezi de data asta transpirat
gemea în căutarea unei dureri

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine faci, bine găseşti...

Bine faci, bine găseşti,
ăsta e îndemnul meu,
iar dacă te rătăceşti
vin să te salvez chiar eu.

Pe dealurile tinereţii
ai cutreierat destul,
iar pe cărările vieţii
ai fost mereu cam fudul.

Potoleşte-te odată,
nu mai fi năbădăios,
doru-ţi trece pe la poartă
şi te vede mânios.

Va fugi să-şi piardă urma,
tu să nu poţi să-l ajungi,
se va pierde chiar în turma
cu tentaţii mult prea lungi.

Voi veni să te salvez,
Doar la mine ai cătare,
Ca să-ţi schimb viaţa cutez
Din om mic să te fac mare.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un buchet de mireasă

Ce doruri ies din ochii-ţi prin raza lor senină
Ce fulgeră şi-ncântă uimita mea vedere?...
Prin gene-ţi se strecoară o rouă cristalină
Şi cade p-a mea frunte, p-aprinsa mea durere.

Dar nu-mi alină focul, mai tare se încinde...
Să fug, să fugi, Marie, căci flacăra-mi profană
Te-ajunge şi păleşte fiinţa-ţi diafană;
Fereşte-te de mine, de focul ce m-aprinde.

Vezi îns-a mele lacrămi şi ruga mea ascultă:
Buchetul de mireasă să-l faci cu mâna ta,
Pe sânul tău îl pune, ş-alege cât de multă
Plăpândă simţitivă ş-un trist nu-mă-uita.

poezie de Ion Heliade-Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, iubirea mea

Stau trei copaci în curtea mea,
Cu toţii îmi ştiu dorul,
C-ai fost pedeapsa cea mai grea
Şi-mi plânge ochişorul.

Şi umbra lor pe casa gri
Aduc tristeţea care
Începe totu-a înnegri
Prin chin şi disperare.

Dar eu afară am să ies,
Să caut altă floare,
Mă fac cu vorba înţeles,
Că tot ce-a fost... azi moare.

Nu mai e loc de amintiri,
Nici loc pentru iubire,
Ce-au fost odată trandafiri,
Îmi piere din privire.

Tu şterge lacrima de lut,
Că nu îşi are rostul,
Tu te-ai iubit cu cine-ai vrut,
Eu te-am iubit ca prostul.

Nu trage vorbe după noi
Cum că-i de vină mama,
Tu dai iubire prin război,
Dar astăzi mi-am dat seama.

Nu încerca să mă găseşti,
C-ai să-ntâlneşti în cale
Un drum spre deal... uitată-mi eşti,
Ce duce duce tot la vale.

Mai prinde lacrima din zbor
Dacă mai ai ce prinde,
Eu pentru tine am să mor
Şi ochiul se aprinde!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfat carieristului

E necesar să-ţi umpli pieptul,
Şi să o faci că ăsta-i rostul,
Cu subalternii pe deşteptul,
Cu şeful, însă, tot pe prostul!...

epigramă de Ion Cuzuioc din revista "Lumea epigramei" (2011)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rachel: Îmi doresc să pot să-l fac să se deschidă un pic, să-şi împărtăşească sentimentele.
Phoebe: Asta e uşor! Trebuie doar să te gândeşti că e un borcan cu murături care nu poate fi deschis.
Rachel: Deci, ce spui tu? Că ar trebui să-l pun in apă caldă şi să-l trântesc cu capul de masă?
Phoebe: Nu, asta faci când vrei să afli adevărul de la cineva.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă îndoiesc, deci... gândesc

Nu ştiu dacă îşi au rostul
Minţile de cuget pline,
Când, în lumea noastră, prostul,
Azi, o duce mult mai bine.

epigramă de Vasile Vorobeţ din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de vară

Coborâi astăzi pe vale, gândul dincotro m-ar bate,
găsii dorinţele tale pân' la râu împrăştiate.
Pas cu pas le luai urma şi văzui că nu se poate
să păzesc eu singur turma vorbelor nemăsurate.
M-aşezai uşor pe iarbă cum făcurăm toată vara
când iubirea sta să fiarbă şi ne-astâmpăram povara.
Ce mai trai şi ce mai viaţă petrecurăm doar în tihnă
când ne-nvăluiau în ceaţă zori din zi de neodihnă!
Când te ţineam strâns în braţe nu te dezlipeai de mine,
îţi sorbeam vorbele hoaţe spuse cum nu se cuvine.
Erai galeşă-n tocmeală, priviri tandre, desluşite,
şi-mi spuneai cu plictiseală cuvinte înăbuşite.
Mă minţeai cu nonşalanţă şi ziceai că nu vezi rostul
să-ţi pun dragostea-n balanţă, iară eu făceam pe prostul,
ştiind că ai spus în lume că mă ţii doar ca pe schivnic,
şi mă prefăceam, anume, să-ţi pot rămâne ibovnic.
Tot te lăudai cu mine că fac dragoste zăludă,
minţeai că mă iei la tine şi spui lumii că-ţi sunt rudă.
Asta a fost toată vara, aş vrea să mă mai distrez,
de cu zori şi până seara doar pe tine te visez.
Acum urc dealul spre casă doar cu griji şi fără faimă,
amintirile mă lasă, îmi trezesc regret şi spaimă.
Iar la mine în iatac le descos, le oblojesc,
le-ntreb ce vor, ele tac, parcă, totuşi, te doresc!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fecioara

Cum păşeşte nederanjând pământul
şi ochii-i mângâie oricare floare,
e doar un fir de iarbă visătoare
şi-n părul pieptănat îi suflă vântul

E muză pentru versul poeziei
şi-a ei mireasmă ce o lăsa-n urmă,
trezeşte viaţa ce vrea să apună
şi sângele e-n pragul nebuniei

Cum păşeşte nederanjând pământul
şi-n hainele mulate se ascunde,
trece lăsând în urmă doruri crude
şi un scenariu plăsmuieşte gândul

O doresc poftele ascunse în cai,
privindu-i coapsele cu părţi fecunde
şi caii stau ascunşi te miri pe unde,
se aud cum pufăie prin florile de mai

Cum păşeşte nederanjând pământul,
Soarele şi Luna mor de dorul ei.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudini la nivel înalt

Rătăcitor, prin munţi, pe creste
În viaţă nu-şi găseşte rostul
O face uneori pe prostul
Sau.. poate chiar aşa şi este?!

epigramă de Gheorghe Gurău (decembrie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!