Istoricii sunt lăsaţi să caute întotdeauna după umbre, îndureraţi şi constienţi de incapacitatea lor de a reconstrui o lume moartă, în completitudinea ei, oricât s-ar documenta.

citat din Simon Schama
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii îndureraţi trebuie lăsaţi în voia lor.

citat din Elizabeth Gaskell
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumii

Lume, lume, stâmbă eşti!
Te privesc şi mă-ngrozeşti;
Lume, cine te-a făcut,
Rău tipar a mai avut!

Nimeni, oricât s-ar lupta,
Nu te poate îndrepta;
Iar acel ce-ar îndrăzni,
Un nebun s-ar dovedi.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (12 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simon: Bună, ce faci?
Ruthie: Pleacă.
Simon: Să plec? Haide... sunt, sunt eu, Simon... sunt ruda ta preferată, sunt cel cu care ai împărţit camera, lasă-mă să intru, haide, deja Cecilia nu mai vorbeşte cu mine, nu supot să nu vorbeşti nici tu.

replici din filmul serial Al şaptelea cer
Adăugat de Niţă Ioana, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petru

Isus, Cuvântul întrupat,
În lume la noi a venit.
Era divin, adevărat,
Dar pentru mine S-a smerit.

Pe mulţi din lume i-a chemat,
Le-a zis să vină şi să vadă
Cum viaţă nouă le va da
La cei ce-n El vor vrea să creadă.

Şi Simon L-a urmat pe El,
Crezând că El este Hristos.
Şi-a fost schimbat de Dumnezeu
Şi din păcat a fost el scos.

De-atunci el nu mai este Simon,
Ci Petru este el acum,
Iar viaţa lui este lumină
Trecutul lui deja e scrum.

Vreau să-ţi spun: şi eu sunt Petru!
Şi viaţa mea El a schimbat!
Nu mai sunt Simon! Da, sunt Petru,
Căci Simonul a decedat!

Nu mai sunt rău, ci bun eu sunt!
Nu sunt curvar! Ci sunt fidel!
Nu sunt beţiv! Veghez crezând!
Nu-s păcătos! Iertat de El!

Nu mă răzbun, vreau să fac bine.
Nu-s mânios, ci sunt om blând.
Şi vreau să-ţi spun astăzi şi ţie:
Simon să fii cât ai de gând?!

Nu ezita să fii schimbat.
Urmează-L astăzi pe Mesia!
Vino la El să fii salvat.
Primeşte astăzi veşnicia!

poezie de Adrian Blajinschi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În această lume

În această lume florile se trec una câte una,
Trilurile păsărilor, dulci, sunt scurte;
Viseaz o vară cu zile luminoase şi plăcute
Întotdeauna.

În această lume buzele ating mai uşor ca norii luna,
Dar din dulceaţa lor nu mai rămâne nimic care s-aline;
Visez un sărut care să stea cu mine
Întotdeauna.

În această lume, după ce a trecut furtuna,
Fiecare-şi plânge prietenia sau iubirea lui pierdută;
Visez îndrăgostiţi neclintiţi-n a legământului redută
Întotdeauna.

poezie clasică de Sully Prudhomme, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul are tainele lui. Oricât s-ar rătăci de drumul cel drept, oricât s-ar înrăi un criminal care nu mai are drum de întoarcere, oricât ar persista în viaţa sa stricată, dacă îl dojeneşti pentru firea lui, pentru însuşirile lui bune pe care le-a întinat, atunci totul se clatină în el, şi este zguduit.

Gogol în Suflete moarte
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

anul marii creaţiuni
a început
să cumpărăm
deci lut şi apă
şi să facem umbre
după chinul şi
asemănarea noastră
să suflăm peste ele
duh şi să le-nvăţăm
s-o caute

poezie de Dan Pleşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu întotdeauna istoricii falsifică istoria. Dar cel mai adesea ei o fac.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi a fost în vremea aceea când Iisus s-a pogorât din munte în Capernaum, cetate a Galileei. Şi era în sinagogă, unde se adunau noroade multe şi ascultau pre dânsul şi se închinau lui. Iar cu dânsul erau Iacov, şi Ioan, şi Andrei, fratele lui Simon Petru, iară Simon Petru nu era. Şi Iisus se mâhnea în inima sa că Simon Petru nu era. Şi după ce au învăţat Iisus pre iudei, au ieşit din sinagogă şi s-au îndreptat către casa lui Simon Petru şi a lui Andrei în carele şedea şi el. Şi era zăduf mare şi nici câinii nu lătrau că pleoştiţi erau de zăduf foarte.

începutul de la Soacra Sfântului Petru de Liviu Rebreanu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre... sumbre...

Umbre... umbre... umbre...
Şi toate apar
Înfipte cu har...
Umbre...
Umbre... umbre... umbre...
Fără morminte,
Merg doar în ginte,
Umbre...
Sumbre... sumbre... sumbre...
Căi cu altare,
Păsări călare,
Sumbre...
Sumbre... sumbre... sumbre...
Păgânele punţi
Ce trec peste frunţi
Sumbre...
Umbre... sumbre... umbre...
De-atâtea culori
Pustii şi fiori
Sumbre...
Sumbre... umbre... sumbre...
Raze slinoase,
Lumea îşi coase
Umbre...
Frânturi dintr-un zmeu
Înăuntru-l meu
Şi-am să mai beu,
Umbre... sumbre...

poezie de Vasile Zamolxeanu (15 noiembrie 2005)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise

Aţipesc. Şi vise
Împrejuru-mi cresc
Punţi peste abise
Şi oricât de des,

Îmi propun de veghe
Să rămân mereu
La fiece veghe,
Cade plumbul greu

Pe gene şi pleoape
Dincolo de poartă
Legănat de ape
Ca o mare moartă

Obsedant o barcă
o văd. Şi tresar
o clipă. De parcă
I s-ar da cu var

Obturat ratez
Dincoace trecând
Ca un titirez
Pe un fir de gând

Şi mă poartă valul
Spre-acelaşi liman
Făt-frumos cu calul
Lui, cel năzdrăvan

Călător pe unde
Oricât iau aminte
O zână-mi ascunde
Parte din cuvinte,

Că revăd. Şi nu ştiu
Ce mi s-a-ntâmplat
Oaza din pustiu,
Cine mi-a prădat?

Si-mi pun întrebări:
Unde-am fost de fapt
Dacă mai sunt apt
Să zbor peste zări.

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoria

Aţipesc. Şi vise
Împrejuru-mi cresc
Punţi peste abise
Şi oricât de des,

Îmi propun de veghe
Să rămân mereu
La fiece veghe
Cade plumbul greu,

Pe gene şi pleoape
Dincolo de poartă
Legănat de ape
Ca o mare moartă;

Obsedant o barcă
o văd. Şi tresar
o clipă. De parcă
I s-ar da cu var.

Obturat ratez
Dincoace trecând
Ca un titirez
Pe un fir de gând.

Şi mă poartă valul
Spre-acelaşi liman
Făt-frumos cu calul
Lui, cel năzdrăvan

Călător pe unde
Oricât iau aminte
O zână-mi ascunde
Parte din cuvinte,

Că revăd şi nu pot
Să vă povestesc
Vorbele firesc
Mi-au zburat de tot.

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Napoleon ar fi avut tancurile, aviaţia şi tunurile naziste, nu s-ar mai gudura atât istoricii pe lângă personalitatea lui.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ar trebui să te îngrijoreze incapacitatea celorlalţi de a-ţi vedea abilitatăţile, ci mai degrabă incapacitatea ta de a le vedea pe ale lor.

citat celebru din Confucius
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există oameni pe care, oricât s-ar ascunde după diverse pseudonime, îi recunoşti după urmele pe care le lasă, aşa cum recunoşti o anumită specie de gândaci după mirosul puturos pe care-l lasă în urmă.

aforism de George Budoi din Critică şi critici (2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxul exprimă incapacitatea de a fi firesc în lume.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutarea himerică a perfecţiunii este mai întotdeauna legată de o deficienţă importantă, de multe ori incapacitatea de a iubi.

citat din Bernard Grasset
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât de ispititor ar fi să ascult nisipurile cântătoare sau stâncile din care ies şoapte misterioase, atunci când vântul bate într-o anumită direcţie; oricât de minunat ar suna vocea lui Dumnezeu în foşnetul frunzelor sau oricât de ademenitor ar fi să desluşesc voinţa divină în mişcarea ramurilor; oricât de grăitoare mi s-ar părea trosnetele lucrurilor aruncate în foc şi oricât de fascinant aş socoti zborul păsărilor, nu pot să văd în aceste manifestări naturale surse de oracole, ci doar mărturisiri necuvântătoare ale lui Dumnezeu despre prezenţa Sa în frumuseţea lumii.

Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubim suflete...

Iubim suflete ale existenţei pure
într-o lume moartă
a celor căzuţi,
ce plăpând se înalţă
în umbre ubicue.
Şi-aprind candela uitării
pe meleagurile aducerilor-aminte,
când liniştea cântă
în singurătate.

poezie de Viviana Milivoievici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simon: Ce faci, puştoaico?
Lucy: Dispari din faţa mea.
Simon: Eşti bine.

replici din filmul serial Al şaptelea cer
Adăugat de Niţă Ioana, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!