Se poate vorbi de biopolitică în România începând cu crearea României Mari în 1918. O particularitate a cazului românesc este aceea că nu au existat legi care să permită sterilizările eugenice și în masă, așa cum s-a întâmplat în America, Germania, țările scandinave sau în cele baltice. Au existat însă sterilizări ilegale efectuate în spitale, mai ales în cazul celor cu afecțiuni psihice, și în închisori.
Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În România existau minorități naționale, iar ideea de bază era crearea unui stat ideal pentru o națiune ideală: cea română. În anii '40 biopolitica a devenit politică de stat, cu alte cuvinte România a introdus legi rasiale, cum ar fi legile antievreiești, care prevedeau, printre altele, o definiție pe bază de "sânge" a românului. Unele idei eugenice și biopolitice au fost împrumutate din Italia fascistă și Germania nazistă; altele au fost rezultatul direct al naționalismului românesc.
Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
În 1927 apare prima societate de eugenie din România, fondată la Cluj de Iuliu Moldovan, care deja în anii 1930 număra 300 de membri. În '39 existau deja cinci societăți de eugenie în România, care erau unite într-o Federație a Societăților de Eugenism. Acestea erau doar societățile românești. A existat însă un foarte puternic și extins eugenism german în Transilvania și Banat la fel cum a existat și un eugenism maghiar în Transilvania în perioada interbelică.
Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu a existat medic, antropolog sau sociolog în România care să nu fi scris câte ceva despre eugenism.
citat din Marius Turda
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eugenismul nu este doar legat de experiență nazistă. El a existat în toate țările lumii în secolul al XX-lea și continuă să existe în practicile curente ale medicinii preventive, consiliere genetică, și anumite technologii ale reproducției umane. Este important să știm aceste lucruri mai ales acum când se discută atât de des despre inginerie genetică și aplicarea ei la categorii largi ale populației.
Marius Turda în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Genul de biopolitică ce a apărut spre sfârșitul anilor 1930 a fost nu numai un proiect al elitelor și experților, dar și o transformare socială și culturală complexă, un discurs, un set de idei și practici, care nu numai că a dat formă strategiilor ingineriei sociale, dar a și modelat profund comportamentul social. De asemenea, trebuie să ținem seama că ideea biopolitică a unui stat total care controlează și administrează organismul național era o componentă intrinsecă a discursului eugenic pretutindeni în Europa, nu doar în Italia fascistă și în Germania nazistă.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tendința de a-i defini pe români ca fiind ceilalți a fost dureroasă pentru mulți tineri din România care au plecat în țările Europei de Vest. Putem să-l numim un proces de geografie simbolică, așa cum sugera Sorin Antohi, sau un proces de restructurare a imaginii despre sine a Occidentului, cum spunea Maria Todorova. Este clar însă că acest proces istoric a marcat în mod real, nu doar simbolic... Însă, experiența de a te fi născut și crescut în România a fost și a putut fi folosită și într-un mod pozitiv.
Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Susținând că statul trebuie să intervină pentru îmbunătățirea corpului său social prin măsuri eugenice, eugeniștii credeau într-un țel nobil, și anume crearea unei națiuni puternice și sănătoase. Astfel, ei nu erau preocupați doar de salvarea individului de anomia modernității, ci se angajau și în efortul de a salva națiunea, de a-i asigura un destin istoric pe măsură.
Marius Turda în Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum este posibil ca trecutul să nu fie în cazul în care a fost, iar viitorul să existe în cazul în care nu a existat?
citat din Sfântul Augustin de Hippo
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Se proclamase, în anii '70, miracolul românesc, prin analogie cu miracolul japonez, într-o vreme când Japonia se afla pe primul loc în lume, iar România pe al doilea, în privința ritmurilor de dezvoltare. Deosebirea dintre cele două miracole stă în faptul că miracolul japonez era real. Miracolul românesc pare a fi mai curând acela că, după o jumătate de veac de dezvoltare impetuoasă, România este una dintre țările cele mai sărace ale Europei.
Lucian Boia în România, țară de frontieră a Europei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sigur că unele sisteme educaționale sunt recunoscute ca fiind foarte bune, iar cel din România nu, însă cred că selecția se face pe baza aplicației proprii. Nu sunt prea mulți studenți din România care vin să studieze Istoria la Oxford.
Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ești bun la ceea ce faci și faci muncă de calitate ești apreciat. Nu am lucrat în mediul academic românesc, însă știu că cel mai bun sau cea mai bună nu este în funcția academică pe care o merită.
Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Istoria nu este o pagină goală. Nu putem șterge cu buretele ce s-a întâmplat în trecut. Trebuie să încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat și de ce, și, totodată, să învățăm ceva din aceste experiențe trecute.
Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru un eugenist, românul era cel sau cea care vorbea românește, credea în tradițiile românești și mai ales avea "sânge" românesc, adică putea dovedi că are o "moștenire biologică" românească - părinții, bunicii și străbunicii săi au fost români. În aceea perioadă au avut loc numeroase măsurători antropologice, atât în comunitățile românești, cât și în cele ale minorităților etnice. Ideea de bază era de a găsi "esența biologică" a românului și a "celuilalt". Ele presupuneau măsurarea cutiei craniene și a trăsăturilor fizionomice, măsurarea înălțimii, observarea culorii ochilor și a părului și o analiză a grupelor de sânge.
Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

România pitorească e o ficțiune turistică: produsul unei mentalități de român sezonier, care își petrece timpul în străinătate sau în înstrăinarea citadină și plonjează, din când în când, semiadormit în "sânul naturii" pentru a-și măguli patriotismul. A vorbi, ca străin, de pitorescul românesc e legitim, după cum e legitim a vorbi, ca român, de pitorescul pădurilor bavareze. Dar a vorbi, ca român de "România pitorească" e semn de inaderență la tragicul românesc, la patosul țării și al oamenilor.
Andrei Pleșu în Jurnalul de la Tescani (2003)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Priviți cu binoclul stelele ρ și ω din constelația Lebăda, mai sus de Deneb, sunt duble interesante. În apropiere de Deneb se află apoi o nebuloasă curioasă, foarte întinsă, care însă nici cu cele mai mari lunete din lume nu se vede. Nebuloasa aceasta nu poate fi contemplată decât pe placa fotografică. E însă una dintre cele mai mărețe. Deoarece forma ei seamănă foarte bine cu aceea a Americei de Nord, a fost numită "Nebuloasa America". E o imensă îngrămădire de helium și hidrogen.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am ales eugenia și biopolitica în Europa de Est pentru că în perioada în care îmi terminam eu doctoratul aceste subiecte nu erau cunoscute, nici în Vest, dar nici în țările respective din Europa de Est. Subiectul a fost tabu în perioada comunistă și post-comunistă.
Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
În România nu există industrie de film. A existat un bum cu o durată de aproape 7 ani, dar nu au existat producători, manageri, agenți care să construiască relații și colaborări cu cei din afara țării. Fără o industrie adevărată care să construiască strategii și noi posibilități, Noul Val rămâne doar o experiență. Sunt câteva case de producție care încearcă să facă aceste lucruri, dar suntem foarte departe de ce înseamnă o industrie de cinema.
citat din Maria Dinulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu cred că istoricii români, cu puține excepții, știu ce a însemnat eugenismul pentru istoria modernă a României. Nu doar la facultățile de istorie nu se studiază acest subiect, însă nici la sociologie, antropologie, drept, filozofie sau litere. În Anglia, acestea sunt facultățile unde se studiază eugenismul. Situația nu stă neapărat mai bine în Franța, de exemplu, unde dezbateri publice despre eugenismul francez - foarte asemănător cu cel românesc - nu au avut loc sau au avut loc într-un cadru academic foarte restrâns. Eu cred că trebuie schimbată nu doar metodologia educației, ci și cea a disciplinei istoriei în România, astfel încât subiecte precum eugenismului să nu fie evitate.
Marius Turda în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Au existat dimineți în care aveam accese de râs din cauza evenimentelor zilnice extraordinare din timpul filmărilor. Uneori, era prea mult ca să pot crede. Dar cele mai sălbatice lucruri chiar s-au întâmplat...
citat din Madeleine Stowe
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Valerie: Dar războiul american s-a întețit din ce în ce mai mult și a ajuns, în cele din urmă, la Londra. După ce acest lucru s-a întâmplat, nu au mai existat trandafiri. Pentru nimeni.
replică din filmul artistic V de la Vendetta
Adăugat de Andreea Tanase

Comentează! | Votează! | Copiază!