Mă simţeam prins între universuri. Dacă Einstein ar mai fi fost în viaţă, i-aş fi putut scrie o scrisoare. I-aş fi zis: "Lumile paralele există, maestre, doar că nu e obligatoriu să ieşi în spaţiu pentru a da de ele."

Adrian Cioroianu în Adulter cu smochine şi pescăruşi (2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă singurătatea e ceva ce te atrage doar fragmentar, dacă nu îţi imaginezi întreaga ta viaţă trăită undeva cu totul şi cu totul izolat de oameni, atunci niciodată, cu niciun preţ, sub nicio formă, nu trebuie sa devii prea deştept. Dacă aş fi avut puţină înţelepciune şi instinct de conservare, acum aş fi fost mediocru, adică prost, şi aş fi putut avea o iubită. O familie. Un copil sau doi. Un câine. Un apartament de două camere cu chirie. Cu balcon. Aş fi urmat un program strict, întocmit de femeia mea, de dezalcoolizare, dezintoxicare şi depurificare. Aş fi mers la sală, iar cu băieţii aş fi avut voie la bere doar sâmbăta seară, de două ori pe lună. Aş fi avut job, mi-aş fi făcut credit la bancă pentru un apartament care să fie doar al nostru. Aş fi mers în vizită la soacră, i-aş fi dus un buchet frumos de flori. I-aş fi pupat mâna. I-aş fi dus crănţănele şoricarului soacrei. Aş fi fost atent să nu-l calc cu bocancul pe cap, sub masă. Aş fi ajutat-o să aducă farfuriile din bucătărie şi să pună masa pentru toată familia. Aş fi dat anunţ la ziar pentru a-i găsi şoricarului soacrei o şoricară cu care să facă şoricăruţi.

Cristina Nemerovschi în Pervertirea (2012)
Adăugat de Dreams in Black and White
Comentează! | Votează! | Copiază!

Julian Scott

Până la sfârşitul zilelor mele,
Adevărul altora a fost pentru mine minciună;
Legea celorlalţi a fost pentru mine fărădelege;
Cauzele morţii lor se constituiau pentru mine în motive pentru a trăi;
Ceea ce îi făcea să fie vii, pentru mine însemna moarte;
I-aş fi ucis pe cei salvaţi de ei,
Dar i-aş fi salvat pe cei ucişi.
Şi am văzut cum un zeu, dacă ar fi fost nevoit să locuiască pe pământ,
Trebuia să se conformeze situaţiei existente,
El n-ar fi putut trăi în lumea oamenilor
Şi merge umăr la umăr cu ei
Fără a avea continuu confruntări.
Pulbere pentru cei care se târăsc, cer pentru cei care zboară –
De aceea, o, suflete, ale cărui aripi au crescut mari,
Ia-ţi zborul, înalţă-te la soare!

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Habarniştilor care se pretind critici literari (pamflet)

I-aş tolera pe habarnişti,
De nu ar fi şi tupeişti.
I-aş tolera pe ignoranţi,
De nu s-ar da că sunt savanţi.

I-aş tolera pe cei inculţi,
Chiar dacă sunt atât de mulţi,
De nu ar fi neruşinaţi,
Spunând că-s oameni cultivaţi.

pamflet de George Budoi din Critică şi critici (18 iulie 2024)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ar fi oare mai bine dacă ea va lua cu sine pentru totdeauna jignirea? Jignire?!? Dar asta a fost o purificare; a fost expresia cea mai pătrunzătoare şi mai dureroasă a conştiinţei. Mâine însă i-aş fi pângărit sufletul cu fiinţa mea şi i-aş fi epuizat inima. Dar acum jignirea nu va muri în ea niciodată şi, oricât de mizerabilă ar fi mocirla care o aşteaptă, jignirea o va înălţa şi o va purifica... prin ură... hm... poate şi prin iertare.

Dostoievski în Însemnări din subterană
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

De aici poţi vedea deosebirea dintre sentimentele noastre: dacă el ar fi fost în locul meu, şi eu în al lui, cu toate că-l urăsc cu o ură care mi-a înveninat viaţa, niciodată n-aş fi ridicat mâna împotriva lui. Mă poţi privi cu neîncredere dacă-ţi place! Eu nu i-aş fi interzis niciodată s-o vadă, atâta vreme cât ea ar fi dorit acest lucru. Dar în clipa în care nu i-ar mai fi păsat de el, i-aş fi smuls inima lui Linton şi i-aş fi băut sângele! Până atunci însă - şi, dacă nu mă crezi, nu mă cunoşti - până atunci aş fi murit încetul cu încetul, fără să mă fi atins măcar de un fir de păr din capul lui!

Emily Bronte în La răscruce de vânturi
Adăugat de manuela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cei ce

Pe cei ce muşcă din plămânul verde
I-aş pune să caute cu o drujbă
Prin deşert umbră

Pe cei ce fură pâine de la gura copiilor
I-aş duce intr-un vârf de stâncă
Să plângă infometaţi la vulturi

Pe cei ce invrăjbesc poporul
I-aş mânji cu sângele jertfit străbun
Să stea in faţa unei haite de lei

Pe cei ce vând ţara pe un argint iudeu
I-aş vinde samsarilor de trupuri
In carusel inlănţuiţi să scoată apă din adâncuri

Pe cei ce-şi neagă istoria
I-aş pune intr-un tren fără geamuri
Să-şi petreacă concediul prin Coreea de Nord

Pe cei ce iubesc dictatura
Le-aş lega mâinile cu lanţuri de canal
In roiuri de tânţari roşii

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă aşez la birou, iau o foaie de hârtie din teancul aflat în colţul stâng şi, cu scrisu-mi negru şi indescifrabil, întocmesc lista celor pe care-i iubesc şi a celor pe care i-aş iubi dacă i-aş cunoaşte.

Martin Page în Despre ploaie
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De 8 martie

I-aş dedica femeii versul,
Aş umple cupele cu vin,
I-aş dărui şi Universul...
Dar teamă mi-e că-i prea puţin!

epigramă de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeii

I-aş dedica din suflet versul,
Aş umple cupele cu vin,
I-aş dărui şi Universul...
Dar teamă mi-e că-i prea puţin!

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştişorul de aur şi îndeplinirea unei dorinţe

Peştişorul fermecat,
Mult dorit, de toţi visat,
Dacă, cu noroc, l-aş prinde,
I-aş da drumul, nu l-aş vinde;
Dar i-aş cere de îndată
Să mai fiu copil o dată.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (7 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul româncei

De-ar vrea bunul Dumnezeu

Să-mi asculte dorul meu!

De-aş avea un copilaş,

Dragul mamei îngeraş!

Cât e ziuă, cât e noapte,

I-aş şopti cu blânde şoapte.

Cât e noapte, cât e zi,

Tot la sânu-mi l-aş păzi!

L-aş păzi, l-aş dezmierda,

Mii de sărutări i-aş da,

Şi i-aş zice încetişor:

Nani, nani, puişor!
(...)

poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Milostenie

I-aş da şi celuia ce n-are,
De felul meu sunt milostiv,
Găsesc oricând un bun motiv,
Să-mpart ce am cu fiecare.

Şi nu în chip demonstrativ;
Cum greu e astăzi de mâncare,
I-aş da şi celuia ce n-are,
De felul meu sunt milostiv.

Dar când mai văd pe-un oarecare
Că se comportă-n colectiv
Mai rău ca omul primitiv,
De-ar fi ruşinea de vânzare

I-aş da şi celuia ce n-are!

rondel de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fizica modernă ne oferă o metaforă atrăgătoare: cea a unui număr infinit de universuri posibile care există în mod tot atât de real ca şi acela pe care îl împărtăşim cu toţii, acesta din urmă nefiind exact un univers între celelalte, ci un fel de secţiune printr-un număr infinit de universuri paralele.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare şi-a croit calea cum a ştiut, cum a putut, în funcţie de vremurile pe care le-a prins, de conducerea mai mult sau mai puţin deschisă la năstruşnicii, de cum i-a dat Dumnezeu talia şi sânul. E cumva ca la poker: dacă eşti foarte realist, nu e obligatoriu să-ţi pice cartea bună, e obligatoriu s-o joci bine pe cea pe care-o ai.

citat din Teo Trandafir
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă

Dacă la Putna, în biserică,
ar veni să ţină predică
Sfântul Ştefan, domn cel Mare,
m-aş ridica în picioare.
Dar, dacă în biserică
ar veni să ţină predică
Isus, -mântuirea mea-
la picioare i-aş cădea.
Predica aş asculta,
veşmintele i-aş săruta,
cânt de slavă aş înălţa.

poezie de Dumitru Delcă (3 iulie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantasmă medievală

Hei, da, de aş fi fost boier Costache
imitându-l pe Văcărescu, zis Ianache,
m-aş fi înconjurat de nimfe, baiadere,
topindu-mă în letopiseţ de plăcere

Şi tot ca el, boier de viţă, falnic, tare,
nici eu nu aş lăsa domniţa fată mare.
iar vinul roş ar curge şipot din bărdace
nu-mi cere îndurare, că nu te las în pace

Şi i-aş şopti vers de iubire-n greaca veche
strâmb i-aş jura că-i fără de păreche
cu giuvaiere aş plăti, la graniţa ei vamă,
aş scrie spornic opul cu "Băgări de seamă"

Bătrâne, iar te amăgeşti cu vise de ietac
ţi-arată din splendoare cadâna doar un crac
şi-n toi de zaiafet, petrecere destrăbălată,
Ianache se desfată... Costache, altă dată...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui chirurg

C-un madrigal, de bună seamă,
Eu în spital la el mă duc,
I-aş scrie şi o epigramă,
Dar nu ştiu dacă mai apuc!

epigramă de Grigore Nedelcu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În alb

Vin timpuri grele pentru cei sărmani.
Va ninge şi nu-şi vor găsi o casă,
Punîndu-şi lacrima pe-un fel de masă
Făcută din carton şi bolovani.

Vor îngheţa de frig ca nişte cîini
Fără de-ncălţăminte pentru iarnă.
Plîns mut din ochii lor o să se cearnă
Şi ţurţurii le-or atîrna de mîini.

Dac-aş putea... O, dacă aş putea
I-aş lua în braţe pe acei ce cad
Şi lin i-aş duce-n mine, unde-i cald,
Unde le-o face focul mama mea.

Ea, cu mahramă şi cu nimb ceresc,
Să le dea ceai şi pîine cu iertare.
Să fie-n toţi doar sfîntă împăcare
Şi eu, în alb, privindu-i, să-nfloresc!

15-16 noiembrie 2017

poezie de Traian Vasilcău din facebook, 2017 (15 noiembrie 2017)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Doamne, de-aş fi bărbat, cu drepturile unui bărbat şi cu spiritul de bărbat pe care îl am în trupul meu de femeie! I-aş înflăcăra, i-aş îndemna la o rezistenţă disperată, glorioasă, orice ar fi!

Regina Maria în Jurnal de război (II). 1917–1918
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sadism

Ţi-aş muşca buzele, să curgă tot sângele din ele,
Pe sânii mei,
Să ţi-l iei inapoi de pe ei.

Te-aş lăsa fără bărbăţie, să nu te mai poţi bucura.
aş ţine-o la mine,
s-o am zi şi noapte, ce bine.

Şi ochii ţi i-aş scoate din cap, să nu mai
priveşti.
i-aş pune-n ai mei,
să mă uit doar la mine cu ei.

Apoi te-aş ascunde-ntr-un pod cu lacăt închis.
aşa schilodit cum ai fi,
ce mult te-aş iubi, te-aş iubi.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!