"Liftul spre cer"...

"Liftul spre cer",
Al cărui proprietar
Este poetul Marin Ifrim
Are o mie de etaje.

La parter
Sunt cuvintele poetului
În gura oamenilor de rând.

La etajul 1
Sunt cuvintele "prietenilor"
În piele şi oase.

La al miilea etaj
Sunt cuvintele politicienilor,
Cu toate partidele lor,
Înşirate
La linsul tălpilor
Icoanei
Lui Dumnezeu...

Sfântul Petru se scârbeşte
De umilinţa lor
Şi hotărăşte
Să-i elibereze
Din robia înaltului.

La un semn
Etajul 1000
Se clatină
Sub gravitaţia goliciunii
Şi pe Bulevardul Manifestanţilor
Curg particule infecte
Aprinzând steagul puterii.

La parter
Murmură cuvintele poetului
În timp ce manifestanţii
Urcă pe întuneric
Scara stricată!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele sunt schimbătoare - ca şi oamenii

Şi cuvintele au
(cel puţin)
doua feţe -
ca şi oamenii.

Cuvintele azi pot spune una,
Mâine - alta.

Cuvintele sunt oglinzi.
Vedem în ele atât,
cât ne lasă
sau nu
Lumina.

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele hibernale

Poetul nu scrie!
Poetul INSPIRĂ!
Eu nu pot
şi nici nu îmi dă voie
respiraţia să folosesc în ceea ce scriu
cuvinte ca "oval" "curcubeu" "corb,"
"lacustre""somnoroase".....
Toate cuvintele pe care le-au folosit
respiraţiile noastre
sunt indicii către cuvintele noi
către cuvinte hibernale!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele calde sunt smaralde, cuvintele pline de iubire sunt safire, cuvintele amplificatoare de încredere în sine sunt rubine care se regăsesc în tezaurul unui trai fericit, regesc.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele înzăpezite

Cuvintele ştii,
Au propria lor existenţă
Nimicite, ele nu pot fi

Cel mult pot fi,
Cum poetul ar spune,
criogenate,
prăfuite,
Îngălbenite de timp,
Înlănţuite,
În gând ferecate,
Înzăpezite,
De zăpada vieţilor noastre,

În eter şi în om aruncate
Învolburate-n simţiri
Cântate în psalmi
Şi-n cântece deocheate

Cuvintele sunt începutul lumii

Ele sunt anotimpurile noastre

Sunt mânuite de limba
ce nu e tractor

Foc sunt,
ca în ziua Cincizecimii,

Sunt Alpha şi Omega,
Dumnezeul trăirilor noastre efemere

Cărămida, mortarul, mistria
Compasul şi geometria
Sunt temelia
arhitecturii poemului.

Cuvintele înzăpezite
În timp vor rămâne ca stâncile

După ce, zăpada odată topită
va curge în râuri şi destine
Adunate din munţi
De cuvinte
Ce-au fost cândva troienite!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

căutam cuvintele pe sub pat
le-avusesem pe toate în gură
te doream şi atunci am ţipat
iar cuvintele fugiseră-n lună
căutam cuvintele disperat
erau ultimile mele cuvinte
o moarte în tâmplă mi-am spart
te iubeam şi-am urlat
am urlat...
căutam cuvintele blestemat
gura ta coşmărea pe subpat
fără vorbe te-am sărutat
şi muţi ne-am mirat
cuvintele niciodată n-au existat

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portetul poetului

chiar sunt din bazalt cuvintele
în care poetul
sapă adânc,
sufletul său cuprinde nu doar cerul
ci şi memoria apei,
cuvintele în care pune entuziasm
prind viaţă
şi atât de mult îşi doreşte el
ca acestea asemeni unor vapoare
încărcate cu păsări şi flori
să intre în apele teritoriale ale cititorului
de unde să nu mai plece,
încât uneori uită deschise robinetele
iar timpul îl înghite şi pe el.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasul Marin

vasul marin ifrim nu e un vas de război
deşi are un contur agresiv
vasul marin ifrim
este un vas schizofrenic
până la măduva apelor
vasul marin ifrim are o dinamică stranie
şi caută golfurile femeii cu apucături de canibal
vasul marin ifrim e o ambarcaţiune
cu însuşiri stranii
o broască ţestoasă cu aripi de fluture negru

poezie de Marin Ifrim din Curentul marin
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce spun cuvintele nu durează. Cuvintele durează. Întrucât cuvintele sunt aceleaşi, dar ce transmit ele nu este niciodată identic.

citat din Antonio Porchia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce prăpăstii în care poţi să cazi ascund cuvintele! Ce curse! Cuvintele nu sunt o glumă. dar oricât de atent ai fi poţi cădea în plasa lor şi să spui lucruri pe care în realitate nici nu le gândeşti.

Marin Preda în Marele singuratic
Adăugat de Rovena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele poetului sunt delfini care sar peste valurile mării albe.

aforism de Ionuţ Caragea din Gânduri pentru caricatura umbrei (2020)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi...

Cuvintele sunt mâini de mângâiat sufletul,
Lăsat împovărat, îngrijorat şi uitat.
Mai ieri, l-ai urcat spre înalt, pe-o scara din crini,
În zi frumoasa, prin flori de rai, fără de spini.
.
Cuvintele sunt şoapte, daruite-n noapte,
Aripi minunate ce te duc departe,
Emoţii divine cu trăiri sublime,
invelite -n voaluri şi parfumuri fine.
.
Cuvintele sunt note muzicale, fără
Portativ. Dar îţi cântă, te-ncântă şi te fură...
Mare-i puterea lui, dar in fata randului
Este puterea si stapanirea gandului!
.
Gându-i iubire, gându-i uimire şi instant
Ajunge unde trebuia... energizant,
Fara sa ii dai adresa, sau sa ii zici ceva...
- Ce ar fi, de gândul s-ar auzi si s-ar vedea????

poezie de Garofiţa Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instinctiv, alergic la adevăr

Imi pare rău că am întârziat.
M-a tras pe dreapta un poliţist
pentru că şofam legat la ochi
şi ţinând în gură
o lumânare cu aromă de zmeură.
Eram în drum spre casă
când am simţit cum se naşte
în braţul meu o conspiraţie.
Mi-e teamă de înălţimi.
Din fericire, în universe,
Pământul
este situat la etajul al doilea.
Nu sunt băiatul cu laptele;
Sunt cucuveaua
care chiar acum poate mărturisi
că încă un copac a căzut
în pădurea vieţii tale.
Sunt tatăl tău
clătinând din cap
în timp ce se gândeşte la tine.
Sunt cuvintele lui dizolvându-se
în mintea ta ca urmele tălpilor
în vijelia unor ploi.
Eu sunt sticla prelungă de martini.
Eu hrănesc măslinii
pentru animalul din tine.
Eu decorez
labirintul tău,
înrămând fotografiile
tuturor acelor oameni
pierduţi
pe holurile tale.

poezie de Jeffrey McDaniel, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre cuvinte

- murmur -

în câmpul energetic
generat de creier,
adică în minte,
cuvântul
germinează.

/aidoma albinei:
polenizează alt cuvânt,
în formă de floare./

Nichita poetul
avertizează:
"cuvintele pornesc la vânătoare
hăituiesc
sau sunt hăituite"

/se metamorfozează
în
dorinţe ale inimii./

privit
în oglinda conştiintei,
cuvântul poate fi:
luminos,
întunecat,
de piatră.

/plămădit e
din mulţimi infinite
de simţăminte./

organizate în gânduri
cuvintele modifică
frecvenţele cerebrale,
dau visului
alta culoare.

/contemplarea
propriilor gânduri
produce tulburare./

cuvintele au rădăcini şi coroane;
alteori,
sunt păsări cântătoare.
cuvântul scris
ascunde un cod secret de semnalizare.

/deschide- pe suprafaţa infinită
a paginii,
o poartă spre eternitate./

în ochii deschişi
ai poetului,
gândul
modelează realitatea.

/sinele
acţionează ca o forţă
de gravitaţie./

cuvântul-vector
translatat în inimă,
integrează omul
în
conştiinţa primordiala.

/rugăciuni fierbinţi
pun în mişcare
roata iubirii./

poezia
e un şir nesfârşit de miracole:
omul umbrit
de înţelepciunea
lui Dumnezeu,
simte atingerea harului.

/poezia
e o apă curgătoare;
adâncimea şi marginile-s
nemăsurabile./

poezie de Anişoara Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele

cuvintele nu sunt singure
niciodată
le dă viaţă poetul
să-i socotim fapta
cu pistolul la tâmplă
cu un deget pe trăgaci
uşor să nu i se descarce
amurgul în braţe
l-am găsi nepregătit
fără ultima dorinţă
cu volumele încă nepublicate
construind cetăţi
în faţa necunoscutului
să-i găsim metaforele
scrise pe frunze de toamnă
rătăcite asemeni filelor unui
testament pe apă

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Noi nu ştim însă şi cuvintele au disputele şi animozităţile lor ce depăşesc spectrul justiţiarul verb..
bunăoară... nu poţi îngrădi între cuvintele "apă" şi "necaz" cuvântul "cald"...
Să zic..

În apă caldă necazul nu este necaz
nici din apă căldura necazului
nu scoate apă caldă necazului...

în acest caz
vedem o întipărire a căldurii cu apa şi nu cu necazul
şi anume mai degrabă cu cuvântul
"blană"...

Blană caldă-n apă
de blănos căldură-n apă
curge călduroasă blană
care crapă...

Aici cuvintele dezvoltă şi nasc cuvinte.
Ele devin cuvintele facerii
şi nu cuvinte frigide...

Cuvintele sunt degete la care cântă Dumnezeu
şi nu dumnezeiescul cu care cântă degete...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă amanta stă la etaj trebuie aplicată formula lui Pamfil Şeicaru: "etajul şi şantajul". Dacă locuieşte la parter, se recomandă formula: "parterul şi adulterul".

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele goale, cuvintele fără sens, cuvintele în aer, nu pot produce nimic. Vedeţi, toate acestea ne obligă să studiem şi să facem eforturi pentru ca cuvintele noastre să producă efecte în lumea întreagă, în întreaga creaţie, în lumea vizibilă şi în lumea invizibilă; pentru ca ele să pună în mişcare oamenii, îngerii, arhanghelii, spiritele şi elementele.

citat clasic din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea îngerilor

tăcerea lui Dumnezeu este neantul
un întuneric care încetineşte
tăcerea mea este o lumină care încetineşte
vorbele-mi sunt răzvrătiri ale întunericului
aşa cum stelele sunt răzvrătiri de lumină
în tăcerea lui Dumnezeu

Doamne scrie cuvintele scrie cuvintele
am obosit să strig din visul altuia
mâinile mi s-au lipit de atâta rugăciune
la marginile vieţii demult nu mai locuieşte moartea
doar îngeri cu pene smulse sângerează
în tăcerea lor

poezie de Simion Cozmescu din Poememailungidecâtnumeletău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea cunoaştere este universală. Cunoaşterea de bază este limitată. Cuvintele mari inspiră; cuvintele mici sunt pălăvrăgeală.

citat din Chuang Tzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

cuvintele nerostite sunt poezii
încolonate pe lângă tomuri
aşteptă inspiraţia poetului
să înmoaie pana în cerneală
şi grăbit să creeze un univers

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!