Ai mai trăit o zi şi încă-o noapte

Ai mai trăit o zi şi încă-o noapte
nevătămat te-ai deşteptat în zori
să mulţumeşti acestor simple fapte
eşti încă viu, deşi ţi-e scris să mori

Au fost pierit atâtea generaţii
în jurul tău se-ntâmplă grozăvii
cutremure, incendii, inundaţii
războaie fratricide, zi de zi

Fii înţelept, trăieşte, cu măsură
şi nu uita că ierburi şi livezi
pe trupul stins al altora crescură

Tu mai respiri, mai guşti, mai poţi să vezi
eşti prinţ moştenitor peste natură
şi taina morţii încă o sfidezi!

sonet de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai mai trăit o zi şi înc-o noapte
nevătămat te-ai deşteptat în zori
să mulţumeşti acestor simple fapte
eşti încă viu, deşi ţi-e scris să mori...

catren de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflex 89

Pe toţi la fel, nu poţi să-i mulţumeşti,
Rămâne doar să rabzi şi să-l iubeşti
Numai pe unul singur întru toţi,
Aşa cum încă nici nu ştii că poţi,
Aşa cum încă nici nu poţi să ştii,
Împodobindu-ţi nopţile pustii
Cu numai dorul tău de carnea sa,
Fără prea mult, pe-atunci, a-ţi mai păsa
Dacă de-atâtea gânduri, până-n zori,
Se va-ntâmpla, iubindu-l, să şi mori.

poezie celebră de George Ţărnea din Cartea Claudiană (110 poeme reflexive) (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântă eşti natură

Sfântă eşti natură, în cartea vieţii mele,
Ca o icoană veche, ca luna între stele.
Ca doina, cusută pe ia ţărănească,
Ca dragostea sfinţită, în casa părintească.
Ca bucuria vieţii, în suflet omenesc,
Ca razele de soare, pe trupul pământesc.
Ca ploaia cea măruntă, ce cade peste toate,
Ca holdele bogate şi coapte peste noapte.
Ca armonia vieţii pe strune de vioară.
Ca valsul primăverii, pe coarde de chitară.
Ca dansul feciorelnic, între ferestre mute,
Ca gândul înţelept, cu fapte mult mai multe.
Ca părul cel mângâie cu dragoste zefirul,
Ca tinereţea, în sân cu trandafirul.
Ca hărnicia zilei, de toate aducătoare,
Ca înserarea nopţii, ce îmbie la visare.
Ca gerul iernii, ce râde pe ţurţurii de gheaţă,
Ca soarele zâmbind, în prag de dimineaţă.
Ca sfânta rugă în pragul adormirii,
Ca o recunoştinţă, pe marea mulţumirii.
Sfântă eşti natură, când fruntea mi-o mângâi,
Ai fost prima iubire, de mână să mă ţii,
Atât cât voi trăi, atât cât voi trăi.

poezie de Valeria Mahok (24 noiembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântă eşti natură...

Sfântă eşti natură, în cartea vieţii mele,
Ca o icoană veche, ca luna între stele.
Ca doina cusută pe ia ţărănească,
Ca dragostea sfinţită în casa părintească.
Ca bucuria vieţii în suflet omenesc,
Ca razele de soare pe trupul pământesc.
Ca ploaia cea măruntă ce cade peste toate,
Ca holdele bogate şi coapte peste noapte.
Ca armonia vieţii pe strune de vioară.
Ca valsul primăverii pe coarde de chitară.
Ca dansul feciorelnic între ferestre mute,
Ca gândul înţelept cu fapte mult mai multe.
Ca părul cel mângâie cu dragoste zefirul.
Ca tinereţea în sân cu trandafirul.
Ca hărnicia zilei de toate aducătoare,
Ca înserarea nopţii ce îmbie la visare.
Ca gerul iernii ce râde pe ţurturii de gheaţă,
Ca soarele zâmbind în prag de dimineaţă.
Ca sfânta rugă în pragul adormirii,
Ca o recunoştinţă pe marea mulţumirii.
Sfântă eşti natură, când fruntea mi-o mângâi,
Ai fost prima iubire, de mână să mă ţii,
Atât cât voi trăi, atât cât voi trăi.

poezie de Valeria Mahok (24 noiembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul meu

... eşti cel mai pur poem, încă nescris
abia-nceput
deşi am ajuns la capăt de abis
şi de trecut

eşti cel mai pur poem, încă nescris
doar suferit
deşi iubirea nu-i un manuscris -
eu am iubit

eşti cel mai pur poem, încă nescris
poemul meu
deşi mai stărui prin crâmpeiele de vis
te uit mereu...

poezie de Iurie Osoianu (4 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă te plângi de lipsa de prieteni, pile şi viaţă socială, mă minţi. Sărăcia, ura, batjocura semenilor tăi, astea crezi că sunt întâmplătoare? Atragi în jurul tău oameni ca tine care îţi sunt oglinzi şi îţi arată ceea ce nu ştii încă despre tine. Dacă eşti bătaia de joc a semenilor tăi e pentru că ai ales să trăieşti între alte animale. Orice animal îşi trăieşte suferinţa cu demnitate chiar şi în faţa morţii. Gândeşte-te că niciun animal rănit, bătut de soartă nu se plânge, probabil pentru că nu are unde şi cui. În natură, leul mănâncă antilopa, iar hienele mănâncă puii de lei dacă sunt prinşi descoperiţi. În societate, dacă nu eşti dispus să lupţi pentru respect, nu îl vei primi cadou de la nimeni. Luptă sau mori.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada cercului închis

Aici am trăit, am iubit şi am plâns,
Cercu-i încă închis, fânu-i încă nestrâns
Toamna-mi bate în geam dar de ce s-o primesc?
Încă nu sunt sătul de ce am sau privesc,

Încă simt, încă ard, încă pot auzi
Paşii tăi, strecuraţi printre noapte şi zi,
Până ce nu mai ştiu dac-ai fost, dacă eşti,
Prea de cât mă robesc unor paşi femeieşti,

Unor ochi, unor sâni, unor glezne şi-apoi,
Unor semne, mai vechi, de pe umerii goi,
Despre-al căror trecut cine poate vorbi,
Dacă nu cel sortit să te poată iubi?

poezie de George Ţărnea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă o noapte

Şi chiar de va veni o vreme,
Când vei uita ce ochi aveam,
Voi fi suspinul din poeme,
Să-ţi amintesc cum te iubeam

Iubiri se mai şi pierd, nu toate,
Ştiu... e nedrept şi nefiresc,
Hai să visăm încă o noapte,
Mai vreau o noapte să iubesc

Să preschimbăm cumva uitarea
În bucuria de a fi,
Noi doi, sărutul şi iubirea,
Ce-n dar vei da şi vei primi

Şi chiar de vei uita vreodată,
Te rog acum să mă iubeşti,
Dă-mi mie clipa asta, toată,
Să simt că sunt, să ştiu că eşti

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă azi mai eşti în viaţă

Dacă azi mai eşti în viaţă
Încă nu eşti chiar pierdut
Căci ţi sa mai dat o şansa
Să răscumperi ce-ai pirdut.

Iar acesta este timpul
Cel ce a trecut mereu
Dar tu n-ai luat aminte
Şi-ai făcut numai ce-i rău.

Ţi-ai ales cărări straine
Departe de Dumnezeu
N-ai vrut ca să iei aminte
La jertfa Fiului Său.

Inima ţi-a fost departe
Să faci bani, să faci avere
Nu uita căci tot ce-ai face
În lumea aceasta piere.

Catva timp poate ţi-e bine
Dar cu timpul vei vedea
Căci un gol îţi va rămâne
Şi pace nu vei avea.

Se va apropia şi ziua
Când linie vei trăgea
Se va cântarii atuncea
Tu cu ce vei rămânea?

Astăzi vezi, încă se poate
Răscumpără tot ce poţi
Adunaţi in Cer comoara
Nu te trudi pentru hoţi.

Căci acol-unde-ai comoare
Va fii şi inima ta
De-o îndrepţi spre veşnicie
Viaţa ta se va schimba.

Dumnezeu încă te aşteaptă
Nu mai sta nepăsător
Alearga cât se mai poate
a bunul nostru "Păstor".
AMIN

poezie de Elena Fărăgău (2009)
Adăugat de Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi nu-nţelegem viaţa...

Motto:
"Îmi privesc fotografiile vechi: ce-i cu voi, băieţaşi, pentru ce purtaţi numele meu?" (George Călinescu)

Intrăm plângând în lume
Şi-o părăsim plângând
Am strâns în mici albume
Icoane fumegând.
Fotografii fixate
În sepia şi-argint
Noi le iubim pe toate
Deşi cumplit ne mint.
Cine eşti tu, copile
Chilug, la câţiva ani
Cu soare în pupile
Ca îngerii orfani?
Şi care este steaua
Ce te-a ferit de rău?
Vrăjmaşul n-a pus şaua
Nicicând pe trupul tău.
Noi nu-nţelegem viaţa
E adevăr, sau vis?
Ce dulce-i dimineaţa
Dar noaptea ne-a ucis.
Privim în urma noastră
E-un câmp de lumânări
E doliu la fereastră
Şi munţi de remuşcări.
Unde sunt mama, tata
Atâtea fiinţe dragi?
Tu, omule, eşti gata
În cer să te retragi?
Cetate în ruine
E tot ce am trăit
Aşa că-i foarte bine
Că te desparţi de tine
Şi piesa s-a sfârşit...

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (29 martie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este atât de amar şi deprimant să vezi ceea ce în taina sufletului tău; eşti convins a fi adevărul şi dreptatea, batjocorit şi pălmuit..., să auzi cum este ocărât cu cuvinte triviale şi să nu poţi face nimic altceva decât să iubeşti acest adevăr cu încă şi mai multă fidelitate; să îngenunchezi cu încă mai multă veneraţie în faţa lui.

citat din Jens Peter Iacobsen
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebări

Albastră stea, pierdută-n universul
De dincolo de lume, când te-ai stins?
Pe pânza cerului întunecată,
Chipul tău alb şi blând, de ce s-a prins?

Câţi ani-lumină străluci-vei încă?
Cât în oglindă tut e vei privi?
Vulcan trecând neiertător prin lume,
Eşti şi vei fii şi-n cea din urmă zi!

Tu eşti şi vei rămâne o poveste,
Noi vom pieri în lumi de catifea.
Pe piedestalul tainelor celeste,
Te vei opri să plângi povestea mea.

Urma ta-n noapte încă va rămâne,
Ascusă de un petec de tăceri.
Noi vom pieri ca o himeră mâine,
Doar existând în amintiri de ieri.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biblia e ca un far luminând în noapte, în jurul căruia roiesc ca muştele toate celelalte cărţi.

perlă de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost cuvântul – glossă

Şi mai întâi a fost cuvântul...
Atât de aspru judecat!
Ploua pe cer cu jar de stele...
Şi litera s-a întrupat
În versuri, cânturi şi poeme,
Miraje-n suflet de natură
Şi mai întâi a fost cuvântul
A universului măsură.

Şi mai întâi a fost cuvântul...
Ardea sub sabia-i pământul.
Eu - scut şi liturghie sfântă,
Un vis şi-o aripă plăpândă,
O frunză-n ram, un roi de stele,
Un amalgam de flori... Şi... semne
Atâtea câte pot să-ncapă.
Un plâns de unduiri de arcă.

Atât de aspru judecat...
De linişte şi farmec beat,
Miraj al serilor târzii
Sub voal de puf de păpădii
Adorm... Din firele de lună
Ţes o poveste... Şi se-adună
Atâta pace în cuvânt,
În noi, în vis, pe cerul sfânt.

Plouă pe cer cu jar de stele,
În taină, în jardiniere...
Plouă-n priviri, căci el, cuvântul,
Doar el va rupe legământul
Sălbăticunii şi-al uitării,
Al morţii,-al analfabetizării.
În el e roua, pacea, taina
De-a spune pur şi simplu mama.

Şi litera s-a întrupat
În fraze... Oh, ce minunat!
Ce licăr, cânt şi sărbătoare,
Ce lacrimi de mărgăritare!
Ce sfânt sobor! Ce rugăciune!
Un tainic început de lume...
Toate-n cuvinte-s întrupate,
Călcând peste dureri şi moarte.

În versuri, cânturi şii poeme,
Un veşnic dans de ploi de stele...
În vaduri vezi trecute umbre,
De lacrimi ochiul ţi se umple,
Durerea lor în noi se-apleacă,
Sortiţi suntem pieirii parcă...
Eu sunt quasar lucind în zare,
Dar tu, străine, ce eşti oare?!

Miraje-n suflet de natură...
Un vânt pe buzele de zgură,
Sărut de sângeri peste sâni,
Furtună-n suflet... Şi-n plămâni
Ecosisteme prăfuite
Târziu, de-aducerile-aminte.
Sinteza unui "azi" şi-un "ieri"
La malul fiecărei seri.

Şi mai întâi a fost cuvântul,
Plămada lutului lumesc,
Trudind prin alpha şi omega
Cu-acelaşi braţ dumnezeiesc.
Din trupuri ne-a croit biserici...
Şi închinându-se la noi -
Idoli de pământeană carne,
Suntem din ce în ce mai goi.

A universului măsură,
A timpului eternitate...
Sunt ca un strop de cianură
Stropind a morţii mele noapte.
S-au stins luminile iubirii!
Uitare şi singurătate,
Străin, pe calea fericirii
Sunt eu... şi cât sunt de departe!

A universului măsură...
Şi mai întâi a fost cuvântul
Miraje-n suflet de natură,
În versuri, cântec şi poeme.
Şi litera s-a întrupat...
Plouă pe cer cu jar de stele.
Atât de aspru judecat...
Şi mai întâi a fost cuvântul.
............................................
Din cer a încolţit pământul...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Apostolul Pavel ar fi trăit în zilele noastre, probabil că ar fi scris aşa: "Dacă ură nu e, nimic nu e!"

citat celebru din Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Jurist S.C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti iubirea în a cărei frumuseţe chiar şi timpul îşi aşteaptă bătrâneţea! Vorbeşte-mi de frumuseţea ta fără formă, pentru că frumuseţea ta cu formă a fost încă de la naştere vândută timpului. Ce anume nu cere timp? Ce anume timpul nu poate atinge? În adevărata ta fiinţă chiar şi moartea stă în genunchi şi se roagă să moară. E atât de bătrână, a trecut peste ea atâtea milenii, atâtea veşnicii şi nu poate muri. Aşa că cere îndurare de la tine ca să o îngropi chiar în inima vieţii veşnice. De ce să-i refuzi mântuirea?:) Draga mea, eşti la fel de frumoasă ca şi inima sacrului însăşi. Tu eşti iubirea în a cărei frumuseţe chiar şi timpul îşi aşteaptă bătrâneţea! Dacă ai putea să te vezi aşa cum te privesc eu, ai ştii că nu poţi îmbătrâni şi muri niciodată! Nu-i aşa că tu eşti mai frumoasă decât frumuseţea?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipă în pocal

Şi te-ai stins uşor, maestre,
Cu durere ai pierit,
Iar a noastre ţeluri-zestre,
Tot adânc au adormit.

Ne curtează falnic morţii,
Cu-ale laurilor spini,
Căci am fost frumoşii sorţii,
Peste glie şi vecini.

Nu se-mpotriveşte nimeni,
Vântul bate în aval,
Clipa luptă peste semeni,
Să păstreze un pocal.

Şi se scurg în taină clipe,
Cu amar şi dor de ducă,
Peste ţara cu aripe,
Macinată de nălucă.

Mă-nfioară gânduri multe
Şi-ale lacrimilor chin.
Căci răspunsurile-ţi culte
Sunt acum postum, declin.

Tu eşti sus,
Noi suntem morţi.
Iară ţara a apus,
Cu luceferi printre sorţi.

poezie de Liviu Reti (15 iunie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te simţi pierdut, priveşte în jurul tău. Îndoieşte-te că ce vezi e adevărat, şi şterge toul, să-ţi rămână apoi o singură certitudine: că tu exişti. Exişti pentru că ai un trup, trupul tău. Eşti chiar tu! Trupul tău e tot spaţiul pe care l-ai străbătut ca să ajungi unde eşti, e şi timpul care a făcut din tine ceea ce eşti acum, timpul pe care tu îl porţi scris în tine, ale cărui cicatrici sunt amintirile tale, iar amintirile sunt gânduri; şi gândurile eşti tu...

citat din Paul Auster
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem acuzator

Încă e o vreme absurdă
Cu banul poţi face ce vrei,
Să-l risipeşti la femei,
Încă e o vreme absurdă,

Încă se dispută războaie,
Românul la asalt e bun,
La bancă a mai dat un tun,
Încă se dispută războaie,

Încă malaxează show-biz-ul,
În calde paturi, portofele reci,
Nouăzeci-şaizeci-nouăzeci,
Încă malaxează show-biz-ul,

Încă-s miliardari şi paúperi,
Ghiftuială şi foamete încă,
Mahalaua râvneşte la şuncă,
Încă-s miliardari şi paúperi,

Încă a pielii culoare contează,
O, Leopold Sedar Senghor,
Pe Loire, în castel, nu-i uşor,
Încă a pielii culoare contează,

Încă e-o vreme absurdă,
Cu drujbe pădurea se taie,
Şi năvălesc diluvii, puhoaie,
Încă e-o vreme absurdă.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Radu Cârneci
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta e viaţa

Să nu te plângi niciodată,
Că eşti în singurătate!
În jurul tău sunt
Atâtea felurite culori!..
De ce nu le vezi,
Nu le îngrijeşti,
Nu le aperi,
Nu le întrebi:
Cum ele pot exista
Fără pic de atenţie
Din partea ta?

Porneşte,
Croieşte o cale,
Un popas!
Nu te încercui
În găoacea ta de impas!
Auzi cum te cheamă?
Simţi cum te strigă?!
Parcursul ăsta ţi-e dat,
Pe tine vrea să te vadă,
Păşeşte-nainte
Şi vezi, să nu cazi!
Unde ţi-e gândul?!

Trezeşte în tine
Simţul răspunderii!
Vezi ce ai de făcut
Şi rostul e care?

Noi toţi trecem mereu
Peste o clipă fatală!
Palpează ale tale mâini şi picioare:
Tu eşti
Fiinţa ta chemătoare!

Toate se cer
De tine puse-n mişcare!..
Atunci când
Echilibrul tău,
Se pare,
Nu te mai dirijează,
Tu te deşteaptă!
Tu te înalţă!
Şi intră cuminte
La tine acasă!
Dă viaţă altor bucurii,
Alte comori salvează!

De dincolo de noapte,
O stea îţi zâmbeşte
În calea ta,
O binecuvântează!
Păşeşte-nainte semeţ!
Cearcă să-i sădeşti
O proaspătă,
Caldă,
Frumoasă de tot
Dimineaţă!

Asta e viaţa!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!