Viaţa unui singur om, chiar dacă va fi dedicată în întregime cerului, nu va fi îndeajuns pentru cercetarea unui subiect atât de vast. Şi astfel, cunoaşterea aceasta nu se va putea dezvolta decât pe parcursul unor veacuri succesive.

Seneca în Naturales quaestiones
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai bun mod de a evita abuzurile este ca populaţia în general, să fie educată în ştiinţă, pentru a putea înţelege implicaţiile unor astfel de investigaţii. În schimbul libertăţii de a cerceta, oamenii de ştiinţă sunt obligaţi să-şi explice munca. Dacă ştiinţa este considerată o preoţie închisă, prea dificilă şi misterioasă pentru ca o persoană obişnuită să o poată înţeleage, pericolele de abuz sunt şi mai mari. Dar dacă ştiinţa este un subiect de interes şi preocupare generală - dacă atât deliciile sale cât şi consecinţele sale sociale sunt discutate în mod regulat şi competent în şcoli, presă, şi la masa de seara - noi ne-am îmbunătăţit foarte mult perspectivele noastre pentru a învăţa cum este într-adevăr lumea şi pentru a o îmbunătăţi atât pe aceasta cât şi pe noi înşine.

citat clasic din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât în neliniştea dureroasă cât şi în dorinţa fericită, iubirea este cerinţa unui tot. Ea nu se naşte şi nu rezistă decât dacă o parte rămâne de cucerit. Nu iubim decât ceea ce nu posedăm în întregime.

Marcel Proust în În căutarea timpului pierdut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi, chiar dacă aceasta ar fi ultima mea zi pe Pământ, mă voi bucura de ea atât cât este cu putinţă, pentru că o voi trăi cu inocenţa unui copil, ca şi cum aş face totul pentru prima oară.

Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Ziua de mâine"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţine veşti pot fi mai neliniştitoare decât dispariţia unui om, chiar dacă aceasta nu e în întregime neaşteptată. O moarte, chiar atroce, este un reper sigur; dar cum poţi să-ţi frânezi imaginaţia de a produce fantasmele cele mai năprasnice în legătură cu dispariţia unui prieten? Torturat, mutilat, distrus fizic şi psihic în abatoarele puterii? Nici o supoziţie nu e infirmată de realitate: ba chiar, poate că nici o supoziţie nu este atât de teribilă ca realitatea (minţile unora, incapabile de a vedea departe, pot născoci infernuri rafinate). Poate, desigur, astfel de consideraţii trebuie ţinute departe de familia dispărutului; dar cine ar fi în stare să mai întreţină acum speranţe false? Aceleaşi fantasme se perindă, desigur, până la limita suportabilităţii, şi prin inima celor dragi; este mai moral a le trece sub tăcere, sau este mai moral a le pune sub ochii responsabililor încă neidentificaţi, dar bănuiţi de fiecare? În această agonie pe care ne-o înfiripă imaginaţia şi de care noi, prietenii dispărutului, nu putem scăpa prin nici un mijloc, viclenia raţiunii strecoarţ totuşi un gând consolator, provenind dintr-o veche familiaritate cu istoria şi cu veşnica realitate a Puterii.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zâmbeşti unui om care este supărat; să vizitezi, chiar şi pentru puţin timp, pe cineva care este singur; să oferi adăpost sub umbrela ta cuiva aflat în ploaie; să citeşti ceva unui orb; aceste acţiuni şi multe altele pot părea mărunte, dar astfel noi putem să dăm iubirii noastre pentru Dumnezeu o formă concretă.

citat celebru din Maica Tereza
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

etică

Etica constă în întregime mai întâi din îndemnuri împotriva nestăpânirii poftelor şi patimilor, apoi din recomandarea regulilor de viaţă. Este fără de seamăn demnitatea ei, fără de seamăn folosinţa ei care se întinde tot atât cât viaţa omului, căci nimeni într-ale sale sau în viaţa publică, în timpul liber sau în treburi, în pace sau în război, în mulţime sau singur, n-ar putea săvârşi ceva bun decât sub îndrumarea acesteia.

definiţie de R. Agricola
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interpretarea unui text se desăvârşeşte în interpretarea de sine a unui subiect care de acum încolo se înţelege mai bine; comprehensiunea textului nu este scop în sine, ci ea mijloceşte raportul cu sine al unui subiect care în scurtcircuitul reflecţiei imediate nu descoperă sensul propriei sale vieţi.

Paul Ricoeur în Eseuri de hermeneutică (1995)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Îţi place pasărea aceasta?
Lucian: E splendidă.
Maria: Splendidă, dar din nefericire, o specie rară, pe cale de dispariţie, iar asta se întâmplă numai din cauza răutăţii, lăcomiei şi egoismului unor oameni, al căror comportament agresiv faţă de natură duc la astfel de rezultate dezastruoase, în detrimentul unor vietăţi ca aceasta.
Lucian: Ce păcat! Nu pot fi salvate?
Maria: Ba da, cu multă bunăvoinţă şi dăruire din partea unor persoane care iubesc natura, s-ar putea rezolva ceva pentru salvarea lor şi a habitatului lor natural.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa mea nu s-a sfârşit încă. Nu sunt astăzi în întregime fericit sau în întregime satisfăcut. Cu pensia mea, ar trebui să fiu milionar ca să fiu satisfăcut. Aşa că trebuie să călătoresc şi să vorbesc la diferite conferinţe, ceea ce e o muncă, desigur. Dar aş putea, probabil, să obţin un post undeva şi să predau. Şi când susţin o conferinţă predau într-un fel, dar nu e un curs universitar în faţa unor studenţi.

John Nash în interviu (29 mai 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întregul, necondiţionatul nu se pot găsi decât dincolo de viaţa unui Eu închis între limitele persoanei empirice, fizice, practice, morale sau intelectuale. Astfel, în principiu, numai ce transportă în afara unei astfel de vieţi şi unui astfel de Eu, ceea ce creează în ele o criză, ceea ce le insuflă o forţă mai mare, ceea ce deplasează centrul sinelui propriu dincolo de el însuşi – cu riscul ca acesta, dacă e necesar, să aibă loc într-un mod problematic, catastrofic sau distructiv – numai aşa ceva poate eventual deschide drumul către o regiune superioară.

Julius Evola în Metafizica sexului (2002)
Adăugat de Magia Feminina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştiinţa e cercetarea esenţei spirituale, cunoaşterea e cercetarea corpului, materiei. Conştiinţa este ştiinţa idealului perfecţiunii şi a raportului dintre tine şi el. De aici izvorăşte desăvârşirea morală. Cunoaşterea este ştiinţa lumii materiale, inaccesibilă în condiţiile timpului şi spaţiului, a nemărginirii lor, şi de aceea nimic nu izvorăşte din ea.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fiu condamnat să renasc mereu şi mereu, chiar sub forma unui câine, dacă pot să fiu de folos măcar şi unui singur suflet!

citat din Ramakrishna
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul femeii asistăm, încă de la început, la un conflict între existenţa sa autonomă şi cerinţa de a fi altceva; este învăţată că, pentru a plăcea, trebuie să caute să placă, trebuie să se transforme în obiect, să renunţe la autonomia ei. Este tratată ca o păpuşă vie şi i se refuză libertatea; astfel se conturează un cerc vicios; deoarece, cu cât îşi va exersa mai puţin libertatea pentru a înţelege, cu atât va găsi în ea mai puţine resurse, cu atât mai puţin va îndrăzni să se afirme ca subiect; dacă ar fi încurajată, ar putea manifesta aceeaşi vie exuberanţă, aceeaşi curiozitate, acelaşi spirit de iniţiativă, aceeaşi îndrăzneală ca şi băiatul. Aceasta se întâmplă adesea când unei fetiţe i se dă o creştere virilă; este cruţată atunci de multe probleme.

Simone de Beauvoir în Al doilea sex
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Directorul îi reproşase că se jucase cu el, cu sentimentele lui, că-l manipulase, atunci, de mult, când erau prea tineri pentru a înţelege viaţa şi greutăţile ei; erau elevi, amândoi... Avea oare dreptate?! Fusese ea atât de rea, iar el chiar o iubise cu adevărat atât de mult şi de fapt, încă o mai iubea, chiar şi acum, după atâţia ani?! O iubea şi suferea pentru ea, chiar dacă, din spusele lui, altceva dorea să lase de înţeles... În cazul ăsta însă, de ce nu-şi refăcea viaţa? De ce prefera să rămână singur şi trist? Doar avea totul... Era director, încă tânăr, încă frumos, atrăgător, încă putea stârni pasiuni în inimile multor tinere, dacă le permitea acest lucru... Dar el, nu; prefera să rămână singur şi trist, închis în Institut şi-n sine însuşi, prizonier al propriilor sale sentimente şi gânduri, altfel spus, un neînţeles. De ce oare?!

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă egoul unui arhitect este prea mic, el este terminat; dacă egoul său este vast, el ar putea să aducă nişte contribuţii foarte importante.

citat din Paolo Soleri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor vinovaţi nu le este de niciun folos să stea ascunşi, deoarece chiar dacă au noroc, nu au siguranţa că vor rămâne astfel. Dacă cineva are conştiinţa faptului că a comis un delict, se poate întâmpla să rămână nepedepsit, dar nu va fi niciodată senin;chiar dacă nu este descoperit, se gândeşte că poate fi;şi, de câte ori vorbeşte despre vina altuia, se gândeşte la a sa: nu i se pare îndeajuns de bine uitată, îndeajuns de bine acoperită.

citat din Epicur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâţia zei frământaţi în jurul unui singur cap.

Seneca în Suasoriae, I, 4
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potrivit unor cercetări recente, femeile spun că se simt mai confortabil dacă se dezbracă în faţa unui bărbat, decât dacă ar face-o în faţa unei femei. Aceasta din cauză că femeile sunt foarte critice, în timp ce bărbaţii sunt doar recunoscători.

citat din Robert De Niro
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui om îi era frică de umbra corpului lui şi căpătase oroare de urmele paşilor lui. Pentru a scăpa de acestea a luat-o la fugă. Ori, cu cât făcea mai mulţi paşi, cu atât lăsa mai multe urme; cu cât fugea mai repede, cu atât mai puţin îl părăsea umbra lui. Imaginându-şi că mergea prea încet totuşi, nu se oprea din alergarea tot mai rapidă, fără să se odihnească. Ajuns la capătul puterilor, a murit. El nu ştia că pentru a-şi suprima umbra ar fi fost îndeajuns să se aşeze la umbră şi că pentru a-şi opri urmele ar fi fost îndeajuns să stea liniştit. Ce culme a prostiei!

Anselm Grun în Să nu fugim de umbra noastră
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum ai ajuns aici? Ai crescut dintr-o celulă neînsemnată, mai mică şi decât vârful unui ac. Gândeşte-te puţin! O celulă, ori o sămânţă de mărimea vârfului unui ac a conţinut în sine, în esenţă şi în întregime, fiinţa minunată care eşti tu astăzi.

John McDonald în Mesajul unui maestru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!