Un străin a cutezat zilele acestea să insulte România într-un mod sângeros, lovind-o în tot ce are mai scump, în profesorii ei de muzică, şi, prin urmare, în muzica ei. Acest străin, un neamţ, dr. Emil Kolberg din Viena, a trimis către Berliner Signale o corespondenţă despre starea muzicală a României — corespondenţă în care tăgăduieşte cu sfruntare priceperea şi gustul publicului român în privinţa muzicii şi denunţă Conservatorul nostru din Bucureşti, acest templu-metropolă al Euterpei, Taliei şi Melpomenei naţionale române, ca o instituţiune lipsită cu desăvârşire de seriozitate.

începutul de la Ofensă gravă de Ion Luca Caragiale (1897)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vom dovedi, în fine, că aceeaşi primadonă, pe aceeaşi scenă, în faţa aceluiaşi public, va cânta cu acelaşi succes pe Ernestina din Choufleuri, pe Valentina din Hughenoţii, pe Eleonora din Trovatore, pe Margareta din Faust şi pe Czipra din Zigeuner-Baron... Cu acestea cred că-l vom înfunda pe d-l dr. Kolberg. Să mai îndrăznească a vorbi neamţul de inferioritatea României în privinţa muzicii şi instituţiilor de educaţie muzicală!

finalul de la Ofensă gravă de Ion Luca Caragiale (1897)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conservatorul nostru de muzică şi declamaţiune, şcoala care a dat atâţia iluştri artişti în aşa scurt timp, devine din ce în ce mai complet: i s-a înfiinţat, în fine, o clasă de harpă. Harpa sau harfa, după cum spune profesorul de istoria universală a muzicii al Conservatorului, este un instrument foarte vechi, de origină africană. Cuvântul harpă sau harfă vine de la harfonistă — artistă care cântă cu harfa.

începutul de la Muzica de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să descoperi muzica citind despre ea e ca şi cum ai face dragoste prin corespondenţă.

citat celebru din Luciano Pavarotti
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea albastră, pe care a publicat-o zilele acestea guvernul englezesc, deşi cuprinde numai şi numai documente privitoare la cestiunea afgană, are destulă importanţă prin armele ce procură atât adversarilor cât şi partizanilor guvernului cârmuit de lord Beaconsfield, pentru viitoarea luptă parlamentară. În privinţa depeşei, ce de curând lord Cranbroock, actualul ministru al Indiei, a trimis lordului Lytton, vice-regele Indiei, controversa există chiar acum. Acea depeşă cuprindea, după cum se ştie, o expunere a politicii urmate de precedentul guvern în privinţa emirului din Cabul, şi arăta în ce şi pentru ce ministerul actual a adoptat o linie de purtare deosebită. Blamul implicit aruncat prin acest însemnat document asupra administraţiei d-lui Gladstone, nu se putea să nu provoace reclamaţii din partea membrilor acelor administraţii.

începutul de la Liberalii engleji şi români de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deoarece noi nu recunoaştem o muzică care ar consta dintr-un joc inutil de sunete, atunci, în sens larg, orice muzică este programatică. În sens strict, se înţelege prin această expresie muzica simfonică sau, în general, instrumentală, care ilustrează un anumit subiect, prezentat publicului într-un program. Programatismul este capacitatea muzicii de a exprima idei, sentimente, trăiri, întrucât fără această proprietate, muzica, devenită joc de sunete, încetează de a mai fi artă.

Piotr Ilici Ceaikovski în Scrisoare către Nadejda von Meck (1878)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mai mult decât probabil că de acest epizod şi-a adus aminte răposatul C. A. Rosetti, când, la 1866, într-un moment de umor democratic, a dat gvardiei naţionale numele de "Baioneta inteligentă".

finalul de la Baioneta inteligentă de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

a fi străin

A fi străin în orice ţară, în orice lume: a-ţi ridica starea juridică la calitate metafizică.

definiţie celebră de Emil Cioran în Razne (2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemnul de adaptare la gustul publicului denotă dispreţ faţă de nivelul cultural şi gustul său estetic. O astfel de tentativă este lipsită de sinceritate, iar o muzică nesinceră nu este viabilă.

Serghei Prokofiev în Pravda, articolul “Răspândirea artei” (1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corespondenţă. "Şi era Voevodul mic la stat." Ureche

Am primit un plic
C-o nouă lucrare:
E Ştefan cel mic,
De Iorga cel mare.

epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am citit declaraţiile senatorului Jackson. Mi se pare că va trebui să-şi completeze amendamentul în privinţa României, în sensul că, pe lângă cererea de a acorda dreptul la emigrare – care, de altfel, este acordat de România – să se prevadă şi o intervenţie pe lângă guvernul român pentru a acorda dreptul de revenire în ţară, pentru că acum începem să avem probleme de acest fel.

Nicolae Ceauşescu în Dialogul româno - american: N. Ceauşescu - Henry Kissinger, Secretar de Stat al SUA, Vizita în Bucureşti a Delegaţiei de Stat SUA (3 noiembrie 1974)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O educaţie muzicală favorizează un contact mai uşor cu muzica grea, dar oamenii care sunt foarte inteligenţi apreciază acest gen indiferent de cultura lor muzicală.

citat din Ioan Bradu Iamandescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am vândut limba română

În anul nostru centenar
Ne-am vândut limba la maghiari
Şi va veni o vreme-n sate
Să învăţăm maghiara frate.

În satul nostru românesc,
Mă simt străin şi fără rost,
Mă plimb prin ţara românească,
Harghita, Covasna să-nflorească.

Dar când văd feţele mirate,
Să am un translator... se poate...
Ca eu român în ţara mea
Să nu pot cere o cafea...

Nu vreau să-nvăţ limba maghiară...
Doamne mă simt străin în ţară...

poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emil Cioran este un fragment din povestea celor care au contribuit la dezvoltarea imaginii naţionale a României. Înţeles greşit sau corect printre oamenii care l-au cunoscut, Emil Cioran este nuanţa cu caracter religios şi istoric din perioada interbelică, atunci când România avea nevoie de împrospătarea imaginii sale naţionale cât şi de solidificarea speranţei acestei naţiuni pentru continuitate.

aforism de Camelia Opriţa (13 iunie 2013)
Adăugat de MariaElena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că specificul muzicii mele şi, în general, al modului meu de a gândi este permanenta deschidere. Şi permanenta provocare. Îmi place să scriu orice tip de muzică, o fac în felul meu şi într-un mod elaborat. Consider că pot exista sâmburi de inspiraţie în orice, de la muzică la chimie, de la astronomie la gastronomie. Pentru că muzica este ceva care îşi face simţită prezenţa prin sunete, dar care nu depinde de sunete. Cum spune şi Rilke, referindu-se însă la o poezie sau la un text, "şi în tăcerea de după ultimul cuvânt se mai poate arăta Dumnezeu". Aşa cred şi eu despre muzică.

Dan Dediu în emisiunea "Muzica între prezent şi viitor" de la Radio România Cultural (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este dintr-o imaginaţie difluentă. - Clasicismul muzica din Caragiale a fost mereu apreciat. Inclinaţia sa către muzică, melomania lui pasionată, acestea au fost foarte apreciate.

Tudo Vianu în Arta prozatorilor români
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există un anumit număr de relaţii care par mai utile decât altele în mecanismul formării visului. Acestea sunt asociaţiile prin asemănare, prin contact şi prin corespondenţă. Visul se foloseşte de ele pentru a susţine acţiunea proprie de condensare şi din toate elementele, mai mult sau mai puţin concordante, el alcătuieşte o unitate nouă.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te, române!

Deşteaptă-te, române, acum de ziua ta,
Şi schimbă imnul ţării, nu mai dormita.
Un imn nou pe care să-l cânţi cu mândrie,
Acest ''deşteaptă-te'' te-adoarme pe vecie!

Trezeşte-te române şi fă din imn o faimă,
Nu te mai stresa să cânţi acestă spaimă.
Fii mândru că pe aceste plaiuri locuieşti,
Gândeşte pozitiv, căci pui de dac tu eşti!

Ridică-te române din negura de vremi,
Şi trăieşte-ţi clipa în care acum sîntem.
Fă din prezent ceva bun pentru viitor,
Educă-ţi copiii, îngrijeşte-te de starea lor!

Dezgheaţă-te române, iubeşte până poţi,
Fă din iubire o artă, şi o hartă pentru toţi.
Fii bun cu tine însuţi, şi ai grijă de ţara ta,
Căci România de acum, nu-i patria altora!

poezie de Ovidiu Kerekes (1 decembrie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrului Mihai Baltă (partenerul meu în finala XXI a Cupei României la şahul prin corespondenţă)

În jocul ăsta complicat
De teamă regele tresaltă
Căci înainte de-a fi mat
Cel care-i slab îl lasă... BALTĂ!

epigramă de Mihai Enachi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

România pitorească e o ficţiune turistică: produsul unei mentalităţi de român sezonier, care îşi petrece timpul în străinătate sau în înstrăinarea citadină şi plonjează, din când în când, semiadormit în "sânul naturii" pentru a-şi măguli patriotismul. A vorbi, ca străin, de pitorescul românesc e legitim, după cum e legitim a vorbi, ca român, de pitorescul pădurilor bavareze. Dar a vorbi, ca român de "România pitorească" e semn de inaderenţă la tragicul românesc, la patosul ţării şi al oamenilor.

Andrei Pleşu în Jurnalul de la Tescani (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu înţeleg categoric ce numeşti dumneata muzică de balet şi de ce nu te poţi împăca cu ea... Oare înţelegi prin muzica de balet orice melodie veselă cu ritm de dans? Şi în acest caz nu trebuie să te împaci nici cu majoritatea simfoniilor lui Beethoven, în care asemenea lucruri se întâlnesc la fiecare pas... În general, eu nu înţeleg de fel cum poate cuprinde muzica de balet ceva dezaprobator. Doar muzica de balet nu este totdeauna proastă. Există şi muzică bună...

Piotr Ilici Ceaikovski în scrisoare adresată lui Taneev
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!