Ion Prostul

Era pe vremea când purtau
Cucoanele nişte turnuri
Şi-un malacof piramidal
Şi multe alte... umpluturi,

Ion Ciortei, un ţopârlan,
Un românaş de viţă veche,
Purtând suman, purtând iţari
Şi-o ţurcănească pe ureche,

A fost luat la militari...
Da'n loc să dea de greu şi el,
Ion ajunse vistavoi
La domnu' colonel.

Băiat voinic, făcea de toate,
Era grăjdar, spălătoreasă,
Şi vizitiu, şi bucătar,
Şi sofragiu, şi fată-n casă,

Ion putea fi orişice
[mă rog...]
Şi doică ar fi putut...
Dar moaşa casei l-a aflat
Că are laptele bătut...

Aşa Ion şi colonelul
Era-ntr-o noapte la grăpat,
Când iată doamna înfoiată
Dintr-un balcon s-a arătat.

Ion se-ntoarse spre cocoană
Şi se opri pe gânduri dus,
Uitându-se, plin de mirare,
La malacof... în sus...

Domn' colonelu' îl întreabă:
”Ce te holbezi aşa, ţigane?"
"Mă mir... trăiţi domn' colonelu'!
Mă mir de ce văz la cocoane:

Cu malacofu' aşa umflat,
Cum poţi s-o... pupi... că nu se poate
Nici să te-apropii...” ”Băi ce prost...
Când vreau s-o pup... şi-l scoate.”

”Şi-l scoate? Aaaa...” răspunse Ion.
”Aşa ţi-i vorba? Aoleu!
Aşa, trăiţi domn' colonel,
Aşa o pup şi eu!”

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am plecat să colindăm

Am plecat să colindăm
Domn, Domn să-nălţăm
Când boierii nu-s acasă
Domn, Domn să-nălţăm
C-au plecat la vânătoare
Domn, Domn să-nălţăm
Să vâneze căprioare
Domn, Domn să-nălţăm
Căprioare n-au vânat
Domn, Domn să-nălţăm
Ci-au vânat un iepuraş
Domn, Domn să-nălţăm
Să facă din pielea lui
Domn, Domn să-nălţăm
Veşmânt moale Domnului,
Domn, Domn să-nălţăm

folclor românesc
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce eşti?

Eşti domn, eşti sclav, dar şi stăpân,
mă iartă dacă îţi greşesc,
când gândurile se opresc
în calea vietii, când nu eşti!

Nu te-nţeleg de ce îmi vrei,
iubirea când nu poţi s-o dai
eşti domn, eşti sclav, dar şi stăpân,
dar nu eşti singur pe påmânt!

Când îţi vorbes nu vrei s-asculţi,
cuvintele mi le opreşti
te ştii de domn, dar eşti şi sclav
iubirii ce o porti şi-o dai!

Când îmi săruţi privirea
văd bolta cerului de sus,
un amalgam de stele mari
ce-mi mângâie iubirea!

Eşti domn, eşti sclav, dar şi stăpân,
te vreau aşa în viaţa mea
deşi mi-e greu să înteleg
cât de serios mă porti în ea!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colonelul: Ioaneee, ia vino încoace!
Ordonanţa: Ordonaţi, do'n colonel!
Colonelul: Măi Ioane, tu eşti băiat de la ţară, cu judecata sănătoasă. Ia, să-mi spui tu mie, dacă eu fac sex cu nevastă-mea, asta se consideră o plăcere sau o îndatorire?
Ordonanţa: Păi, do'n colonel... io cre'că e plăcere.
Colonelul: De ce crezi asta?
Ordonanţa: Păi, do'n colonel, dacă ar fi fost îndatorire, mă puneaţi pe mine să fac.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un domn străin ca păsările

În colivia galbenă-o maimuţă
mai clănţăne glumeţ dintr-o idee,
iar pomi rotunzi cu stelele se-asmuţă
din cerul nopţii plin de orhidee.

"N-aţi fost de-aici" – îmi spun dintre perdele
inelele-nserărilor ciudate.
Şi-un domn străin la poarta casei mele,
din când în când ca păsările bate.

Şi-un duh lunatic bântuite din umbră
vacanţa ruginitelor oraţii.
Sub lespedea pe vis crescută sumbră,
mi-ascult atunci cum intră conjuraţii.

poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul veterinarului

E un domn veterinar,
Umblă după-nsămânţări.
Când îl vezi pe trei cărări,
Când pe una, dar mai rar.

Zice muma: Ioane, sări,
La vecina în frunzar
E un domn veterinar,
Umblă după-nsămânţări.

După-un timp el vine iar
Şi la alte aşezări,
Face câteva cântări
Cum se fac la un pahar,

E un domn veterinar.

rondel de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind

Motto:

La un an cu sănătate,
Domn, Domn să nălţăm,
Să deschideţi poarta casei,
Domn, Domn să nălţăm.
Să citească tot poporul,
Domn, Domn să nălţăm,
Să se bucure-autorul,
Domn, Domn să nălţăm

Mereu am fost sau nu am fost
Într-o căutare fără rost
A elixirului visat
De Eva, de Adam –bărbat,
Al frumuseţii, tinereţii,
Deşi mă cam lovesc pereţii,
Sunt beat de-o falsă nemurire,
Veşnic mireasă, eu sunt mire,
Să fie cerul gol, adânc?
Să fim noi singurul Pământ?
Departe, dincolo de stea,
Eu am un dublu, tu eşti ea.

O clipă am crezut că s-a oprit ceasul,
Ceasul a-ntrebat, care-i necazul?
Inima? Nu. Nervii? Ah, ah,
Îl înţeleg astfel pe Bach,
Nervii-s ca orga şi clavecinul,
Nu apăsa tare, sublimul,
Doar din evlavie, şoaptă şi rugă
Poate să nască, să se distrugă
Poate, sub degete boante şi tari,
Iar tu, viaţa mea, poţi să dispari.

De are vântul umbră şi eu am,
Trecând peste podişul tibetan,
O, Sancho, ţi-aminteşti oraşul
Ce ne-a gonit cu mătura, făraşul?
Un cimitir de cărţi înspre Apus,
Pe unde- atlanţii s-au pierdut, s-au dus,
Nu-i mică lumea, este chiar prea mare,
Iubirea nu prea-i la căutare,
De arcul-pasăre eu nu voi povesti,
Ne-am întâlnit definitiv, Marie, Marie.

Când ucizi un om cu vorba, cu gândul,
Nu poţi ierta, te doare cuvântul,
Nu poţi uita, te refuză pământul,
Să nu izgoneşti cerşetorul, e sfântul
Care te poate aduce în rai,
Numai un suflet în tine să ai.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui tovarăş - domn

Domnule, noi îţi jurăm
Că pe altul nu avem
Şi mereu te-am aplaudat
Că ţi-i vremea... de plecat.

epigramă de Ionel Stoiţ din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domn din ceriu

De când Domnu' s-a născut

Domn din ceriu

Şi pământu' l-a făcut
El bine l-a priponit
De patru stâlpi de-argint.
Şi cerul l-a-mpodobit
Tot cu stele mărunţele
Şi cu luna printre ele,
Cu soarele strălucind
Tot pământul luminând,
Pe oameni înveselind.
Fire-ai gazdă sănătoasă,
Sănătoasă, veseloasă,
Cumu-i colinda frumoasă.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eşti şi ţăran şi domn, poţi ajunge, cu adevărat, ori ţăran domn, ori domn ţăran.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Ţăran , domn (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bietul Ion

A tot răbdat Ion, răbdat,
Până când foc s-a supărat,
— Că prea-şi bătea joc toţi de el,
Ba că-i nerod, ba că mişel,
Şi câte alte, fel de fel! —
A scos un par din gard, şi — feri!
De-or hi mojici, de-or hi boieri;
Că a pornit ca un netot,
Şi dă-i la cap şi strică tot!
O zi întreagă a sbierat
Şi val-vârtej a alergat
Pe toţi în spaime i-a băgat...
Când tocmai seara-ntr-un târziu,
Hop! Iată dete de zapciu,
Şi aoleu! Şi vai! Şi chiu!
Că ţi l-a-ntins zapciul jos,
L-a legănat foarte frumos
Şi-l adormi întors pe dos...
S-a scărpinat a doua zi
Bietul Ion când se trezi
Se duse drept acasă — şi,

De necazul satului,
Rupse furca patului.

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi: Alo! Da! Să trăţi, tovarăşe colonel! (Pauză) Rugul aprins? Sigur că am auzit!... Noi auzim tot şi vedem orice! (Pauză) Rugul aprins... este o diversiune iredentistă şi revizionistă... Am învăţat asta la şcoala de partid! (Cu entuziasm demagocic). Pe un rug aprins au pierit mari precursori ai mişcării proletare! Şi tovarăşul Giordano Bruno, şi tovarăşul Jan Hus, şi tovarăşa Ioana D'Arc... (Descumpănit). Am înţeles, să trăiţi... Un rug românesc?!... (Mirat). Incredibil! S-a aprins un rug şi în Bucureşti? (Pauză). Noi nu avem tulumbe în gestiune, tovarăşe colonel! N-ar fi mai bine să anunţaţi pompierii militari?... Aha! Pricep! Nu e în cartierul Militari! E la mănăstirea Antim... (Pauză) Da, da! Aveţi dreptate! Sunt un dobitoc!... (Speriat.) Nu ştiu unde e mănăstirea Antim, tovarăşe colonel! Vreţi să mă încercaţi? Eu sunt ateu convins! Nu merg nici măcar la biserică, darmite la mănăstire... (Pauză). Da, da! Sunt un dobitoc! Am reţinut acest amănunt. Nu trebuie să repetaţi!... Am auzit! Noi auzim tot şi vedem orice!... Mă voi informa... Am înţeles, să trăţi!... (Pune telefonul în furcă, puternic consternat).

replică din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te vreau şi Domn şi Mire

cum Isuse să mă-nchin
înaintea Fiinţei Tale
căci o iată astăzi vin
Tu să-mi fii viaţă — cale

şi cum Ţie să-ţi slujesc
scufundat în umilinţă
pentru Tatăl meu Ceresc
de har plin şi de credinţă

cum Isuse să-ţi depun
a mea fiinţă-n palma Ta
Ţie doar să mă supun
Domn pe Tine a te avea

astăzi cum să mă smeresc
Doamne până în cenuşă
o Isus să te primesc
nu să stai la a mea uşă

vreau Isus să fiu al Tău
eu să gust a Ta-ndurare
să-mi fii Domn şi Dumnezeu
eu să fac a Ta lucrare

ia-mă Tu acum de mână
Tu Isus să mă conduci
dragostea având stăpână
şi nu azi — alte năluci

în ţărână să-mi smeresc
şi sufletul şi fiinţa
pe Tine să te iubesc
viaţa dându-ţi şi credinţa

vino dar în fiinţa mea
Tu Isus să-mi fii stăpân
cât va fi ziua de grea
lângă Tine să rămân

căci te vreau şi Domn şi Mire
ca o stâncă să-mi rămâi
prin a Ta neprihănire
să-ţi dau dragostea dintâi

ia-mi Tu ochii — inima
chiar un rob Isus să-ţi fiu
viaţa mea să fie a Ta
într-a lumii greu pustiu

vreau Isus să fiu plăcut
înaintea Fiinţei Tale
eu doar pumnul cel de lut
Tu să-mi fii lumină — cale

şi-un izvor de împlinire
a Cuvântului cel Sfânt
până la a Ta venire
să mă iai de pe pământ

voia Ta să fie a mea
în har şi-n neprihănire
să te pot Isus vedea
şi în cer după răpire

slavă cinste şi onoare
glorie Isus iubit
Tu îmi eşti a mea salvare
pururi dar o fii slăvit

poezie de Ioan Daniel Bălan (22 iulie 2018, B. Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea ocupat

Când m-ai văzut, mergeam pe drum,
Părea că te-ar fi ameţit
Aroma-mi fină de parfum,
Stimate domn prea obosit.

O clipă m-ai privit, intens,
Mi s-a părut că mi-ai zâmbit,
Nu ţi-am răspuns, nu avea sens,
Păreai un domn prea ostenit.

Ne-am mai intersectat o dată,
Ai îndrăznit de mi-ai vorbit,
Eu am rămas cam încurcată,
Stimate domn prea obosit.

M-am întrebat ce căutai
Pe drumul meu, tu ai oftat,
O clipă numai mă priveai,
Stimate domn preocupat.

Preocupat să treci mereu
Călcând grăbit şi apăsat
Pe drumul care merg şi eu,
Stimate domn prea ocupat?

Era, poate, coincidenţă
Păreai aşa nevinovat
Că ne-ntâlneam cu-aşa frecvenţă,
Stimate domn, prea ocupat.

Doar te-am privit cam intrigată,
N-am înţeles, doar m-am mirat:
Ţi-o fi cărearea ocupată
Stimate domn, preocupat?

poezie de Florentina Mitrică (29 mai 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

La război, ca la război

Când s-au dus, la un bordel,
Un sergent şi-un colonel,
A aflat tot regimentul:
La comand-a fost sergentul.

epigramă de Nicolae Gonţ-Topor din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi (ridică receptorul, după care ia poziţia de drepţi): Să trăiţi, tovarăşe colonel! (Pauză). Da, da... Treaba avansează... Am găsit câteva puncte de vedere! Am găsit chiar şi vinovatul! Nu! Cum să fie suspect? Noi nu ne pierdem timpul cu suspecţi, tovarăşe colonel! (Pauză). Am găsit criminalul! Nu există dubii! Am recuperat şi arma crimei... Ce fel de armă? (Triumfal). Un stilou, tovarăşe colonel... (Pauză). El e autorul! A recunoscut verbal. Acum se pregăteşte să-şi declare vinovăţia în scris... Da, desigur! Va declara de bună voie... E foarte binevoitor... (Pauză). Există şi martori oculari... Da, da! Am trimis duba după ei... Să venim la dumneavoastră? Am înţeles, să trăiţi! (Agitat, către Vulpescu). Vulpescule, ia-ţi hârtiile şi fuga marş la conducere! (Către Ciucă şi Măciucă). Ciucă! Măciucă! La treabă! Ajutaţi-l pe cetăţeanul Mistică să dea urgent o declaraţie!

replică din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am vrut un domn adevărat
Şi poate, lui m-aş fi supus,
Dar după-o viaţă-am realizat
Că domn e numai... Cel de Sus!

catren de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui domn răspunde-i ca un domn, iar unui mârlan... tot ca un domn!

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un domn Columb

A fost odată-un domn Columb
Care-a primit în dar un ou
O frumuseţe de cadou,
Nici prea rotund şi nici prea scump

Mai departe, unii spun
Oul, când l-a dat de-a dura
C-a deschis şi partitura
Cu tridentul lui Neptun

Visa-ntruna un ocean
Zămislind nocturn obsesii
Ca atracţia miresii,
Spre-un misterios liman

Bântuiau prin vise, iele
Doruri fragede de ducă
Precum cojile de nucă
Peste valuri, caravele,

Şi catargul lui, furtuna
Epopeea, în convoi
A pornit spre ţărmuri noi
Înfruntând-o pe Fortuna

poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cerşetor degerat: Fă-ţi pomană! Mor de foame!
Un domn cu bundă: Mofturi!

replici celebre din Moftul Român de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată...

Ca o aripă albastră,
Bătea vântul la fereastră.
Se mira şi nu ştiu cum
Îmi văzuse ieri pe drum

Cărticica colorată
Unde un băiat şi-o fată
Aveau jucării, hamac
Şi răţuşte mici pe lac.

Aveau roată ca o scară
Şi-nvârtea piatra la moară,
Iar găina făinoasă
Avea creasta luminoasă.

Vântu-mi zise cu mirare:
Scoate cartea din sertare
Şi citeşte o poveste
Mie şi păpuşii tale.

Uite-ţi dau spice de grâu
Să le porţi mereu la brâu,
Pâinea-n casă să-ţi sporească,
Aşa ca-n povestea noastră.

Să nu-mi citeşti una tristă,
Că n-am mâneci, nici batistă...
Aia ce e? Călimară?
Scoate, deci, povestea afară!

Şi-ncepui a scrie-scrie,
Ceva de copilărie.
Dar povestea mea deodată
Se opri... A fost odată.

poezie de Camelia Opriţa din Poveşti din Călimară (mai 2019)
Adăugat de Ioan Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!