Sufletul e ca un havuz plin cu apă; opiniile sunt raza care luminează havuzul. Când apa din el e agitată, pare că şi lumina e la fel; totuşi, ea nu e. La fel se întâmplă şi cu omul: când e tulburat şi agitat, nu virtuţile sunt răsturnate şi confuze, ci spiritul său, care se află în mişcare. Dacă spiritul se linişteşte, totul e liniştit.

Epictet în Manualul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apucăturile fac omul. Spiritul face omul. Căminul face omul. Educaţia primită în cămin nu influenţează numai spiritul şi manierele, ci şi caracterul. Casa părintească este aceea care face să înflorească inimile, care formează obiceiurile, care trezeşte spiritul şi care împinge caracterul spre bine sau spre rău.

Samuel Smiles în Fii om de caracter!..., Puterea căminului
Adăugat de Violeta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă materia e aceeaşi în atomii ei, spiritul cuprinde virtual toată dumnezeirea. Întreg şi parte sunt identice. Ca şi atomii materiali, miliardele de miliarde de atomi spirituali se află într-o mişcare eternă între lumea materială şi cea spirituală. Viaţa unui atom e însăşi viaţa universului. Unul e totul şi totul e unul.

Liviu Rebreanu în Adam şi Eva
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt spiritul adâncurilor

Eu sunt spiritul adâncurilor,
Trăiesc în altă lume decât voi,
În lumea alcoolurilor tari,
Acolo unde numai frunzele
Amăgitoarei neputinţi sunt veştede.
Din când în când
Mă urc în lumea voastră
În nopţi grozav de liniştite şi senine,
Şi-atunci aprind mari focuri
Şi zămislesc comori
Umilindu-vă pe cei ce mă-nţelegeţi.
Apoi cobor prin hrube trudnice
În apa luminoasă, minunată.
Sunt spiritul adâncurilor,
Trăiesc în altă lume decât voi.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt spiritul adâncurilor

Eu sunt spiritul adâncurilor,
Trăiesc în altă lume decât voi,
În lumea alcoolurilor tari,
Acolo unde numai frunzele
Amăgitoarei neputinţi sunt veştede.
Din când în când
Mă urc în lumea voastră
În nopţi grozav de liniştite şi senine,
Şi-atunci aprind mari focuri
Şi zămislesc comori
Uimindu-vă pe cei ce mă-nţelegeţi.
Apoi cobor din nou prin hrube trudnice
În apa luminoasă, minunată.
Sunt spiritul adâncurilor,
Trăiesc în altă lume decât voi.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă..., acela...,sunt eu

Dacă iubirea linişteşte sufletul,
acela care o oferă, sunt eu.
Dacă dragostea suportă vinovăţia,
acela care o poartă, sunt eu.
Dacă timpul îşi cântă eternitatea,
acela care ascultă, sunt eu.
Dacă pământul îşi arată comorile,
acela care le adună, sunt eu.
Dacă viaţa învinge moartea,
acela care câştigă, sunt eu.
Dacă cerul îşi deschide porţile,
acela care intră sunt eu,
muritor plecat la Dumnezeu.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratul bine al omului stă în partea prin care se deosebeşte de animale. Dacă această parte este puternică, iar virtuţile sunt pregătite să-l respingă pe duşman, omul e in siguranţă şi nu are de ce să se teamă.

Epictet în Manualul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritul

Acuză-a criticilor horă
Că epigrama e "minoră".
Noi întrebăm maturul cor:
De când e spiritul minor?

epigramă de Pavel Bellu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La limitele extreme ale spiritualităţii sale, omul se găseşte din nou gol ca un sălbatic. Când îl găseşte pe Dumnezeu, aşa cum se întâmplă, n-a mai rămas nimic din el, doar un schelet. Trebuie să te afunzi din nou în viaţă să pui ceva carne pe tine. Cuvântul trebuie să devină carne, sufletul e însetat. Pe orice firmitură îmi vor cădea ochii, voi sări şi-o voi devora. Dacă viaţa e lucrul primordial, atunci voi trăi, chiar dacă trebuie să devin canibal. Până acum, am încercat să-mi salvez pielea, am încercat să conserv cele câteva bucăţele de carne ce-mi ascund oasele. S-a terminat cu asta. Am atins ultimul prag de suportabilitate. Sunt cu spatele la zid, n-am unde să mă mai retrag. Din perspectiva istoriei, sunt mort. Dacă mai e ceva dincolo, va trebui să sar înapoi. L-am găsit pe Dumnezeu, dar nu-mi ajunge. Doar spiritul meu e mort. Fizic, sunt viu. Moral, sunt liber. Lumea de care m-am despărţit e o menajerie. Zorii luminează o lume nouă, o junglă lumească în care spiritele slăbănoage cutreieră cu gheare ascuţite. Oi fi eu hienă, dar o hienă slăbănoagă şi flămândă: am plecat la îngrăşat.

Henry Miller în Tropicul Cancerului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa şi spiritul sunt două puteri, sau două necesităţi între care omul se află plasat.

citat din Carl Gustav Jung
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratele comori ale unui om se află în sufletul său... sunt toate sentimentele frumoase, forţa cu care se ridică ori de câte ori viaţa îl îngenunchează, spiritul liber, bunătatea, generozitatea cu care împarte tot ce are mai bun şi mai frumos, credinţa şi iubirea cu care se dăruieşte lumii... Iar fără aceste comori, până şi cei mai bogaţi oameni sunt foarte, foarte săraci...

Irina Binder în Insomnii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visându-l pe Li Bo

Când mă despart de morţi, îmi stăpânesc suspinul,
dar despărţirea de cei în viaţă mă scufundă într-o durere permanentă.
La sud de Yangze se află un teritoriu al febrei şi al molimei;
nici un cuvânt nu vine din exil.
Totuşi, vechiul meu prieten mi-a pătruns în vise,
dovadă a cât de apropiaţi am fost.
El nu mai arată aşa cum îl ştiam,
Iar drumul e atât de lung – mai lung decât mi-aş fi putut închipui.
Spiritul lui a venit de acolo unde crângurile de arţari sunt verzi,
apoi s-a întors înapoi de unde venise, abandonând-mă în ţinutul întunericului.
Acum când tu eşti prins în păienjenişul legilor –
cum de mai porţi aripi pentru zbor?
Luna în scădere îmi luminează grinzile camerei,
dar mie mi se pare că acolo se vede strălucind chipul tău.
Acolo unde te duci apele sunt adânci, valurile învolburate –
Ai grijă, nu lăsa dragonii – dragonii cu coarne – să te rănească!

poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi totuşi iubirea

şi totuşi iubirea doare câteodată
când valuri de suspine vuiesc în adâncuri
când frenezia zilei este suspendată
când credinţa pierde mirabile tâlcuri.

şi totuşi iubirea îngroapă extaze
când candorile vieţii tremură a pustiu
când ceaţa din zori acaparează raze
şi sufletul străbate decorul arămiu.

şi totuşi iubirea se transformă-n lavă
când trădarea sfinţilor trece în profunzime
când speranţa moare ucisă de otravă
când spiritul simte a vieţii cruzime.

şi totuşi iubirea e un cântec de slavă
în raiul inimii în izvor de limpezime.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu sigur că tot ce se naşte în formă fizică, moare. Ştiu sigur că apa erodează piatra şi ştiu sigur că stelele mor, deci şi soarele nostru. Nimic din ce e material nu durează şi până la urmă, nu contează. O singură certitudine nu am. Sufletul şi spiritul. Aşa că mă voi ocupa de ele pentru că dacă există o şansă ca viaţa să aibă sens, în spiritul şi sufletul nostru se află această şansă.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reziduurile din noi ale marxismului ne fac să socotim că orice scriitor, orice mişcare literară etc. reflectă epoca în care au apărut. Mie mi se pare că nu e aşa! Un scriitor, o mişcare literară etc. au importanţă în Istorie în măsura în care constituie o ripostă, o replică la spiritul dominant, oficial, al timpului respectiv.

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu realizat de Daniel Cristea-Enache
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi iubito

Ochii tăi iubito sunt ca marea
Când este liniştită şi curată.
Ochii tăi iubito e ca luna când răsare,
Parcă e un chip frumos de fată.

Ochii tăi iubito sunt ca vântul
Când se plimbă liniştit printre copaci.
Ochii tăi iubito sunt ca o grădină,
În care au înflorit mii de maci.

Mi-i dor de ochii tăi iubito.
Şi dacă nu-i văd macar pe o clipă,
Sufletul Îmi plânge în mine
Şi în jurul meu totul se risipă.

poezie de Vladimir Potlog (2 aprilie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este patru în unu: spiritul şi sufletul, lumina şi corpul.

citat clasic din Eliphas Levi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mediocritatea este cea mai fericită mască pe care o poate purta spiritul superior pentru că omul obişnuit, adică mediocrul, nu se gândeşte că este o deghizare – şi totuşi din cauza acesteia spiritul superior se şi foloseşte de masca mediocrităţii – pentru a nu irita, în cazuri deloc rare, prin compasiune şi bunătate.

Friedrich Nietzsche în Călătorul şi umbra sa
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

muzică

Muzica este cântecul sufletului: când sufletul se află în armonie cu Spiritul Divin!

definiţie aforistică de Aneta Timplaru Horghidan (25 octombrie 2016)
Adăugat de ioan ioncy
Comentează! | Votează! | Copiază!

O minte agitată este totdeauna în mişcare, orientându-se când aici, când acolo, şi este greu de controlat; dimpotrivă, mintea liniştită se află în pace; aşadar, înţelept este cel a cărui minte se află sub propriul lui control, menţinând-o pacificată.

citat clasic din Buddha
Adăugat de Ovidius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt fericit

Sunt fericit când scriu o poezie
Despre dragoste şi amor.
Sau când ascult o melodie
Despre un suflet plin de dor.

Sunt fericit când citesc o carte,
Despre doi îndrăgostiţi.
Despre un om care a zburat pe Marte
Sau despre nişte regi bine veniţi.

Sunt fericit când admir floarea,
Care înfloreşte la geamul meu
Şi când privesc luceafărul
Care luminează ca un zeu.

Sunt fericit că m-am născut în lumea aceasta mare
Şi scriu acest vers.
Căci poezia este nemuritoare!
Cum e şi întregul Univers.

poezie de Vladimir Potlog (9 noiembrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!