Transcendenţa interlocutorului şi accesul la celălalt prin limbaj arată, până la urmă că omul este o singularitate. O altă singularitate decât aceea a indivizilor care se subsumează unui concept sau pe care o articulează momentele.

Emmanuel Levinas în Între noi. Încercare de a-l gândi pe celălalt
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de diferenţe, între iudaism şi creştinism există şi o îndelungată vecinătate, străbătând istoria, existenţa unui limbaj comun şi a unei acţiuni în care destinele noastre antagoniste se dovedesc complementare.

Emmanuel Levinas în Dificila libertate (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acesta văd chipul lui Dumnezeu, nu un chip particular, ci chipul infinit şi sacru, căci sacrul nu se manifestă decât acolo unde omul îl recunoaşte şi îl acceptă pe celălalt.

Emmanuel Levinas în Les imprévus de l'histoire (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celălalt ca interlocutor pur nu este un conţinut cunoscut, calificat, sesizabil pornind de la o idee generală oarecare şi supus acestei idei. El arată o faţă, nu se referă decât la sine. În vorbirea dintre fiinţe singulare se consituie doar semnificaţia interindividuală a fiinţelor şi a lucrurilor, adică universalitatea.

Emmanuel Levinas în Între noi. Încercare de a-l gândi pe celălalt
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca manifestare a unei raţiuni, limbajul trezeşte în mine şi în celălalt ceea ce ne este comun. Dar presupune, în intenţia sa de a se exprima, alteritatea şi dualitatea noastră. El se joacă între fiinţe, între substanţe care nu intră în cuvintele lor, dar care le deţin.

Emmanuel Levinas în Între noi. Încercare de a-l gândi pe celălalt
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toată istoria civilizaţiilor, oamenii nu au avansat prin gloată, prin turmă, ci prin unicitate, prin singularitate.

Ovidiu Bojor în revista Formula AS
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om e singularitate în univers.

citat din David Boia (5 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideea perfectului nu e idee, ci dorinţă. Este întâmpinarea Celuilalt, începutul conştiinţei morale care pune în cauză libertatea mea. Acest fel de a te măsura cu perfecţiunea infinitului nu este aşadar o consideraţie teoretică. Ea se împlineşte în ruşinea în care libertatea, în acelaşi timp în care se descoperă în conştiinţa ruşinii, se şi ascunde în ruşine.

Emmanuel Levinas în Totalitate şi infinit: eseu despre exterioritate (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea se hrăneşte din mister dar acesta este ceea ce ea speră să spulbere.

Emmanuel Levinas în Timpul şi Celălalt
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A exista e o eterogenitate radicală – o diferenţă care face dialectica să eşueze – între viziunea lumii şi viaţa subiacentă acestei viziuni.

Emmanuel Levinas în Între noi. Încercare de a-l gândi pe celălalt
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binele este acest surplus de importanţă acordat celuilalt în raport cu mine.

Emmanuel Levinas în Problema alterităţii, dialog cu François Poirié (2002)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Generalizarea, aceasta este moartea... Singularitatea de neînlocuit a eului ţine de viaţa sa.

Emmanuel Levinas în Între noi. Încercare de a-l gândi pe celălalt
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul se prea poate
Să fi fost singularitate.
Acum s-ar putea să fie
Un alt fel de bizarerie.

catren de David Boia
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci omul care nu simte mustrări de cuget de pe urma celei dintâi răni primeşte cu uşurinţă o altă rană, şi după aceea alta. Spurcatul diavol, când dă de un suflet nepăsător, care nesocoteşte rănile de mai înainte, nu se opreşte de a-l lovi până la cea din urmă suflare.

Sfântul Ioan Gură de Aur în Despre preoţie, Capitolul 13, Ispita diavolului este mai cumplită decât orice război
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patima iubirii constă în dualitatea insurmontabilă a fiinţelor. Dragostea reprezintă o relaţie cu ceea ce este tăinuit pentru totdeauna. Această relaţie nu neutralizează alteritatea ci o conservă. Patima dorinţei rezidă în faptul de a fi doi. Celălalt, în calitate de altul, nu e un obiect destinat a deveni al meu sau a deveni eu; dimpotrivă, el se retrage în propriul mister.

Emmanuel Levinas în Timpul şi Celălalt
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt aici, dar nu cumva iau locul altcuiva?

citat clasic din Emmanuel Levinas
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia trebuie să surprindă printr-un exces fin şi nu prin singularitate; trebuie să-l şocheze pe cititor ca o punere în cuvinte a gândurilor sale cele mai înalte şi să-i pară ceva apropiat de o amintire.

citat clasic din John Keats
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti singurul intangibil tangibil! Problema nu este dacă există reîncarnare? Problema este de unde ştii că te-ai născut? Cercetează-o mai întâi pe asta!? Şi vei vedea dacă a doua mai apare? Tu nu exişti, există doar un gând despre existenţă pe care l-ai îmbrăcat în forma unui corp şi îl defineşti printr-un nume. Ne gândim deseori că totul este un concept, dar mintea însăşi este conceptul conceptelor. Aşadar cel care spune că totul este un concept, este el însuşi un concept! Orice concept este o imagine despre Realitate, dar nu este realitatea, Este indicatorul rutier care spune că există un oraş dar nu este oraşul. Ceea ce suntem noi este etern liber de orice concept. Toate conceptele sunt iluzii care apar şi dispar în El; dar El nu poate fi atins de nici unul. Ideea de om nu este omul, este doar un gând în minte. Ceea ce suntem noi este veşnic intangibil şi delicios de inexprimabil! Cine eşti tu de eşti atât de bogat şi tu nu ştii?

Atmaji Maharaj în Reîncarnare şi sfere îngereşti, YouTube
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grija zilei de mâine, foamea şi setea îşi râd de libertate.

Emmanuel Levinas în Totalitate şi infinit: eseu despre exterioritate (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îţi începi viaţa cu sentimentul morţii, ajungi să-ţi pară înaintarea în timp un drum spre naştere, un curs a rebours. Este ca un proces de recâştigare şi de refacere a etapelor vieţii. Mori, trăieşti, suferi şi te naşti, ar fi momentele acestei evoluţii răsturnate. Sau este o altă viaţă care se naşte pe ruinele morţii? Să simţi adică nevoia să iubeşti, să suferi şi să înviezi, după ce ai cunoscut moartea în tine. Nu există altă viaţă, decât după ce-ai trecut prin moarte. De aceea sunt transfigurările atât de rare.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi ziarişti tineri mă întreabă deseori: "Merită să faci ziaristică?" Eu le răspund: "Merită!" În măsura în care ceilalţi oameni trec prin viaţă şi nu lasă nicio urmă, ca peştele care trece prin apă şi nu lasă nicio urmă, ziaristul este cel care lasă câte o urmă prin zilele trăite, prin intermediul articolelor pe care le scrie, prin intermediul unei imagini, prin intermediul unei atitudini. De aceea, ziaristica este poate una din cele mai frumoase meserii...

Nicolae Dabija în ziarul Everyday Journalism, interviu (17 decembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!