Circulaţia neîntreruptă, împotriva dificultăţilor, a cărţii româneşti vechi şi de mai târziu, pe tot teritoriul românesc, a ţinut vie conştiinţa naţională.

citat din Dan Simonescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graniţele vremelnice şi arbitrare ce separau pe români nu au putut stăvili circulaţia ideilor purtate de cărţile româneşti.

citat din Dan Simonescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unitatea spirituală a poporului nostru, specificul ei, s-au păstrat datorită cărţii şi circulaţiei ei neîntrerupte.

citat din Dan Simonescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este conştiinţa naţională? Cari sunt condiţiunile desvoltării ei? În ce consistă importanţa ei istorico-culturală? Acestea parcă sunt chestiunile, ce se impun fiecărui, care face de centru al meditaţiunilor sale conştiinţa naţională.

Alexandru Mocioni în Conştiinţa naţională (1887)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

conştiinţă naţională

Conştiinţa naţională înseamnă mai întâi recunoştinţă şi respect înaintaşilor, apoi răspunderea şi grija urmaşilor.

definiţie de I. Haţieganu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haina îl face pe om (vechi proverb românesc)

Vorba asta n-o-nţeleg:
În costum de protocol,
Omul parcă nu-i întreg
Dacă are capul gol.

epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul e atemporal. Conştiinţa surdă, mocnind sub spuza grijilor şi a încercărilor de tot soiul, conştiinţa de a fi o lume pentru sine a dat satului românesc...

Lucian Blaga în Laudă satului românesc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Televiziunea naţională a participat susţinut la degradarea culturii româneşti.

Fănuş Neagu în Interviu cu Mircea Badea, Antena 1
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Circulaţia beţivului

Fie trotuar sau stradă,
El le-mparte-n trei cărări
Iar atunci când dă de scări,
Le-mpleteşte-n balustradă.

epigramă de Vasile Vorobeţ din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gata...

Neîntreruptă patrie
a urmei de bici şi a ridicării de glas —
şi a celor ce spun că la început a fost cuvântul, şi a celor ce nu spun nimic,
patrie fătată în zodia botniţei şi hrănită de ugerul spitalelor de nebuni,
patrie din spatele unui zid
şi
patrie însămânţată la coada ochiului de către cele ce s-au întâmplat prea devreme sau prea târziu,
patrie din capul locului,
patrie a tuturor celor ce vor fi uitate: a lucrurilor care nu înseamnă nimic şi a celor ce rămân neschimbate… Neîntreruptă patrie
a şirului indian şi a rostogolirii pe scări —
şi a harului de a fi exact în acelaşi moment, şi a vorbei de duh, şi a duhului cu pasul ferm printre plăsmuite norduri şi icoane abrupte,
patrie ascunsă în sfiala tâmplei
şi
patrie căzută din cerul gurii în groapa cu lei…
Neîntreruptă patrie
a numelui meu, a pragurilor şi-a cheremului —
a celor ce-au ajuns cu o clipă mai târziu şi a celor ce redau cu lux de amănunte nodul din gât,
patrie a iniţialelor şi a caprei de pod, şi a straiului sobru de papagal al poeţilor odihniţi,
patrie a oricărui fel de poeţi
şi
patrie a scuipătorilor şi-a visătorilor în lanţuri, şi a tuturor celor ce-şi câştigă pâinea visând…
O! neîntreruptă patrie a acestei Lumi Împăiate,
Gata, mută-ţi fundul cât colo…! —
Eu mă retrag în colivia mea,
cu toţi dumnezeii mei şi cu toate lichelele mele.

poezie de Ancelin Roseti din Împăierea lumii (2004)
Adăugat de Mihaela Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

În grai românesc

ÎN GRAI ROMÂNESC

În vatră de români m-am născut,
Iubită mamă - Românie!
Pe plai mioritic am crescut,
Cu munte, mare şi câmpie.

Din graiul românesc port nume,
Că-n el am rostit primul cuvânt.
Am învăţat să-i cânt renume
Ţării-mamă ca Rai pe Pământ.

La şcoală mi-a fost temelie,
Alfabetul cu buchea cărţii,
Să cultiv dragostea de glie
Şi spiritul românităţii.

În grai românesc m-am înălţat
Pe-a moralei creştine scară
Şi în demnitate am învăţat
Că leagăn sfânt e mama-ţară.

Pe grai românesc plânge condei,
Spre cinstirea Limbii române.
Că-n ploaie de gânduri şi idei,
Lacrimă din gându-mi rămâne.

Cu Limba română în cuvânt
Şi gânduri aşezate-n carte,
Din românescul meu pământ
Duc sufletu-n eternitate.

*31 August - Ziua Limbii Române
*Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Ziua Limbii Române (31 august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am iubit-o împotriva raţiunii, împotriva promisiunii, împotriva păcii, împotriva speranţei, împotriva fericirii, împotriva tuturor descurajărilor ce pot exista.

Charles Dickens în Marile speranţe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

rugăciune

ai ţinut Lumina în mâinile tale
ai ţinut totul în mâinile tale
ai ţinut perfecţiunea în mâinile tale
ai ţinut veşnicia în mâinile tale
ai ţinut sori şi luni în mâinile tale
ai ţinut lumea în mâinile tale
ai ţinut gândul în mâinile tale
ai ţinut cuvântul în mâinile tale

în mâinile tale mă ţii pe mine
în sufletul meu te ţin pe tine
mulţumesc

poezie de Gabriela Marin
Adăugat de Gabriela Marin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fratele cel Mare: Acesta este teritoriul nostru. Un pământ al păcii şi al bogăţiei. Un pământ al armoniei şi al speranţei. Este teritoriul nostru. Oceania. Aceştia sunt oamenii noştri. Muncitorii, aspiranţii, creatorii. Aceştia sunt oamenii noştri. Creatorii lumii noastre, încordându-se, luptându-se, sângerând, murind. Pe străzile oraşului nostru şi pe îndepărtatele câmpuri de luptă. Luptând împotriva mutilării speranţelor şi viselor noastre. Cine sunt ei?

replică din filmul artistic 1984
Adăugat de Chermaneanu Stefania-Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă blocăm circulaţia banilor, dacă singura noastră intenţie este aceea de a ne crampona de banii noştri şi de a-i depozita ca să ne bucurăm numai noi de ei, noi vom bloca de fapt circulaţia energiei vieţii în propria noastră viaţă.

Deepak Chopra în Cele şapte legi spirituale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Popor românesc, mari învăţături îţi dă ţie această întâmplare! Dacă fii tăi ar fi fost uniţi totdeauna atunci şi pământul tău strămoşesc rămânea unul şi nedespărţit. Dar veacuri de dezbinare neîntreruptă te-au dus la slăbiciune, te-au dus să-ţi vezi ruşinea cu ochii!

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am conştiinţa...

Am conştiinţa vorbelor nerostite şi a faptelor
Dar nu a timpului.
Am conştiinţa drumurilor şi căutărilor,
Dar nu a timpului.

Am conştiinţa primăverilor înverzite,
Dar nu a timpului.
Am conştiinţa trăirilor neţărmurite,
Dar nu a timpului.

Am conştiinţa gândurilor necuprinse,
Dar nu a timpului.
Am conştiinţa dorinţelor nestinse,
Dar nu a timpului.

Am conştiinţa iubirii supreme,
Pe care vreau s-o aştern în tipare eterne,
Dincolo de efemeritatea lucrurilor,
De curgerea inexorabilă a tuturor timpurilor.

Am conştiinţa unei lumi mai bune,
În care să crească copiii de azi şi de mâine,
O lume cu speranţe, cu zile vioaie,
O lume minunată, fără războaie!

poezie de Gheorghe Alionte (9 iulie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revoluţia de la 1821 a strigat dreptate şi a vrut ca tot românul să fie liber si egal, ca statul să se facă românesc. Ea fu o revoluţie democratică. Revoluţia de la 1848 a vrut ca românul sa fie nu numai liber, dar şi proprietar, fără care libertatea e mincinoasă. Pentru aceea adaugă la deviza sa cuvântul frăţiei, această condiţie de căpetenie a progresului social. Ea fu o revoluţie socială. Revoluţia viitoare... va cere unitatea şi libertatea naţională. Deviza ei va fi: Dreptate, Frăţie, Unitate! Ea va fi o revoluţie naţională.

Nicolae Bălcescu în Mersul revoluţiei în istoria românilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cu cât ţi-e mai lungă limba de şarpe
În sistemul de stat românesc
Ce pentru interese linguşesc
Cu atât urci ierarhie cu casape
Legi naţiei româneşti

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pornind de la naţionalismul lui Eminescu, Vlahuţă a mers mai departe alături de alţi cărturari ai neamului, cerând emanciparea ţărănimii. De la tradiţionalismul lui Eminescu s-a inspirat când a fost împotriva inovatorilor pripiţi în artă; partizan şi creator al acelei limbi literare, care s-a impus în toate teritoriile româneşti, ca singura şi drept cea mai bună. A fost un maestru sever cu sine, mândru de arta lui, de un orgoliu demn de rarele sale calităţi sufleteşti. A ţinut sus steagul literaturii şi nu s-a coborât la niciun compromis ca s-o sacrifice, s-o speculeze pentru bunurile material ce le-ar fi primit în schimb.

Ion Foti în revista "Universul Literar", Anul XLI, No. 48, "Opera poetică a lui Alexandru Vlahuţă"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se pare foarte semnificativ faptul că ceea ce am putea numi "conştiinţa naţională" apare o dată cu o bogată mişcare profetică, străbătută de viziuni apocaliptice şi de nădejdi eshatologice.

Mircea Eliade în Fragmentarium
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!