Citate similare cu Când mintea se îmbogăţeşte de...

Când mintea se îmbogăţeşte de cunoştinţa Unităţii, a pus cu totul stăpânire şi pe simţire.

Citate similare

Sănătatea sufletului este nepătimirea şi cunoştinţa. La ea nu poate ajunge cel ce slujeşte plăcerilor.

Cunoştinţa de Dumnezeu este pomul vieţii, de care împărtăşindu-se cel curat, rămâne nemuritor.

Nu uita de făptuire. Căci uitând de ea se împuţinează cunoştinţa, şi făcându-se foamete, te vei coborî în Egipt.

Cercetarea cuvintelor lui Dumnezeu îi aduce cunoştinţa de Dumnezeu celui ce o caută întru adevăr, cu evlavie şi cu dor.

Mintea, zăbovind în plăcere sau în întristare, cade repede în patima trândăviei.

Obişnuieşte-ţi urechea să asculte des cuvinte duhovniceşti şi mintea ta se va depărta de gândurile necurate.

Citirea şi rugăciunea curăţesc mintea; iar dragostea şi înfrânarea - partea afectivă a sufletului.

Citirea, privegherea, rugăciunea şi psalmodia opresc mintea de la rătăcirea în jurul patimilor.

Mişcă-ţi mintea necontenit la rugăciune şi vei împrăştia gândurile care stăruiesc în inimă.

Mintea luminată scoate cuvinte înţelepte şi sufletul cultivă gânduri dumnezeieşti.

Este cu neputinţă minţii să se îndeletnicească cu cele inteligibile, de nu va tăia afecţiunea faţă de simţire şi faţă de cele supuse simţurilor.

Obişnuieşte-ţi urechea să audă des cuvinte duhovniceşti şi mintea ta se va depărta de gânduri necurate.

Păzeşte-ţi gândurile şi fugi de păcat, ca nu cumva, întunecându-se mintea, să vezi unele în locul altora.

Mintea izbăvită de patimi se află în acestea: în gânduri simple, în contemplarea făpturilor şi în lumina veşnică.

Dracii leagă mintea de cele supuse simţurilor, prin întristări şi plăceri, pofte şi temeri.

Împiedică-ţi mintea să se învârtească în jurul celor supuse simţurilor ca să nu-şi rodească prin ele plăceri şi întristări.

Semnul răbdării este dragostea de osteneli. Mintea, îndrăznind spre ele, nădăjduieşte să dobândească cele făgăduite şi să scape de ameninţări.

Precum grădinarul, dacă nu pliveşte buruienile, îneacă legumele, aşa şi mintea, dacă nu curăţeşte, pierde ostenelile.

Semnul că mintea se îndeletniceşte cu cele inteligibile îl avem în aceea că dispreţuieşte toate cele ce desfătează simţirea.

Mintea care s-a tămăduit pe sine însăşi şi tămăduieşte şi pe alţii cu cele ce s-a vindecat pe sine, este doctor.