Criricanți
Cum dracu' o fi doar să tot critici,
Adică "nu", să-l faci un "da"...
Cum proștii își zic că-s apolitici
Și după vot -nedând- sunt... "ba"?!
Adică un fel de ba... ba oarba;
Stând tot mereu cu ochii închiși?
Nu știu cum; scărpinându-și barba
Pot scoate ei pe toți... pros(t)scriși!?
Iar dacă-i critici tu pe ei;
"Cum e posibil, criti(c)... (c)are?
De unde-s ăștia; derbedei,
Ce-și fac din critică... lucrare?!?".
Deci, lucru-i bun de criticat,
Iar critica, nu-i o lucrare!
Așa că criticu-i... lucrat,
Când lucrătoru-i critic!... Oare?
PS
Măcar pe timpuri era stil;
Ceas de Gousset, cizme, bufanți,
Monoclu, lulea din exil...
Paris, Viena... Eh, criticanți!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
N-ai "v"...
Parc-am mai scris și n-am niciun răspuns
De ce ca-n alte arte nu-i naiv și-n poezie;
Măcar să știu și eu că poate m-am ajuns
Și-am cel puțin, infant, un pic de... fantezie.
Și pe bună dreptate că-s numai un începător
Da-s tot mereu în critici; agramat și ametaforic,
Un limitat de-autonedidact, pur-simplu un amator
Rămas din timp uitat, copil tâmpit, eternu-mi euforic.
Oricum tot mi s-a spus mereu așa; "n-ai v" (adică vână)
Înseamnă că așa ar fi, nu voi gusta nicicând "v" de victorie;
Nu voi putea într-o zi s-o strig și eu și nici s-o am de-o arvună
Să mi se dea și mie cât de cât un bob de la recolta dintr-o "Glorie".
Deci ce s-o mai lungesc, așa cum fac și-acum un tot mai lung de vers
Căci n-am nici pensula pană de foc și nici paleta nu o am plină de culori
Cum nici n-am nici un scrin sau șevalet nu am căci s-a crăcit picând pervers
Și așa sunt blestemat să mâzgălesc culcat pe jos, mă îmbătând 'ntr-un strat de flori.
Deci îmi propun, credeți-mă și cu motiv,
Să creez singur nou-curentul de "naiv";
Deci să fiu primul acceptat măcar la el
Așa fără de pană a prostului, fără penel!
Deși sunt sigur că și așa blamat voi fi
De niște critici deghizați; naivi, sau în copii (nu copii)!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe scena vieții
A juca teatru nu e greu,
Chiar am încercat și eu,
N-am jucat ca un actor
Recunosc... sunt amator.
Am vrut să fiu eu și atât,
Fără nici un șiretlic,
N -am vrut mari actori să copies,
Pe critici să nu-i șochez,
Numai că de-ajuns n-a fost,
M-au criticat fără rost,
Pe nimeni n-am imitate,
De critici dure n-am scapăt,
Ieri ziceau că-s cu capu-n nori,
Azi c-am plâns de multe ori,
Mâine nu știu ce să zic,
Orice ar fi, îi contrazic,
Însă eu am o dilemă,
Nu-i așa că viața-i scenă?
În care sunt un biet actor
Ce-și joacă zi de zi al vieții rol,
De-s vesel azi și mâine plâng,
De griji în gânduri îmi pătrund,
Pe scena vieții, eu, un simplu amator,
Jucând rol după rol ca un actor.
poezie de Andrada Brîndușa Keszeg (15 aprilie 2019)
Adăugat de Elzumina
Comentează! | Votează! | Copiază!
În cazul în care critica ta nu este pozitivă - adică nu se bazează pe iubire, pe respect și pe dorința sinceră de a ajuta și a îmbunătăți starea unei alte persoane - atunci critica ta nu este constructivă și, atâta timp cât o întreții, îi faci rău nu numai persoanei pe care o critici, ci și ție însuți.
Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cele 12 legi universale ale succesului" de Herbert Harris este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Unui critic (I)
Critici una, critici alta, folosești vorbe brutale,
Ia dă-ne un semn și nouă de geniul măriei tale!...
distih de George Budoi (6 iulie 2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Critici și lăudători
Ne ofuscăm când avem parte
De critici, chiar de sunt deșarte,
Dar ne topim, vai, de plăcere,
La laude, chiar grosiere!
Am câțiva critici o dulceață,
Și lăudaci ce-mi fac doar greță.
poezie satirică de George Budoi din Critică și critici (14 septembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Perplex
Mă întreb degeaba, din reflex,
De ce omoru-i de doi bani;
Se pedepsind vreo șapte ani
În țara mea... pământ perplex?
Că-n timp ce hoții-s în conex
La vârf de neam; prin dregători
Se leagă la dosar cu sfori!!!...
Nu cu cătușe! Nu-i perplex?
De arăt cu degetul convex
Eu "hoț", scârbit de judecată;
Că ou, ce am pe-un an, nu-i vacă...
Și-a mea-i găina! Nu-i perplex?
Dar totu-i bine, în scris Codex,
Că toți ce "pot" sunt imuabili,
De neclintit; ba conți contabili,
Ba romi, rege, împărat perplex?...
Primarii îs primii la anex
De tot ce-n timpuri nu visau;
Că azi nu-i "Sfat", e un bau-bau
"Popular"... Democrat, perplex!
Tot dau în gropi, sau urc apex
Pe neaoșe căi ca-n savane;
Că și bordura-i milioane...
Aici, cu asfalt căscat perplex!
Mă pierd de proști fără complex
Parlamentând, mulți, șase sute...
Și alți de-ai mei, de școli prea multe,
Stau toți cruciș, tâmpiți perplex!
Cu amenzi din neavut, latex
Mi se întinde pielea goală...
Și hoți din pușcării, ce-s școală,
Ies tot bogați! Că-i văd! Perplex!
Viața-i divertisment, doar sex
Cu trei de "X" mânjind ecrane;
Nuvele tele, nu romane,
La burta goală... Ce perplex!
De limbă nu mai zic, de "dex",
Că "alfa", bete" azi sunt rare;
Ceva grecesc, de prin fanare...
Deci scris și vorbă îs prea... perplex!?!
Iar dacă încerc la ziar telex
-Să mă plâng lui de nedreptate-
N-aude nimeni; surditate
E laitmotiv, motiv perplex!
Nici scară nu-i după cortex,
Că nu sunt trepte de valori;
La vârf stând cei cu capu-n nori,
Întunecați pân' la perplex!
Mi-e mintea în două, un duplex;
C-o parte-i vis, primit minciună,
Cât ochii îi țin închiși... Ca lună;
Ce-i văd doar nevăzut, perplex.
Oi fi eu singurul index
Cu țară... neam, un individ,
Sau trași în piept, toți apatrid,
Ne-au dat-o gol? Un tun per... plex?!
Mi-e țara toată un circum... flex,
Adică un fel de circ; c-o droaie
Ce fac orice, ce cap nu-i taie...
Tăind de la toți, lor... Perplex!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 septembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Axiomele convingerii
De critici, dușmănești, nemeritat...
La rând, în timp, la fel... vei fi tratat.
distih de Daniel Aurelian Rădulescu
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Axiomele convingerii
De critici, dușmănești, nemeritat...
La rând, în timp, la fel... vei fi tratat.
distih de Daniel Aurelian Rădulescu
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există critici literari corecți și critici literari incorecți, complexați de faptul că au eșuat să fie ei înșiși scriitori. La aceste două categorii se adaugă cea a pseudo-criticilor literari, care, după apariția Internetului, sunt mai mulți decât toți scriitorii și critici literari la un loc, din toate timpurile, unii fiind efectiv agramați și inculți, dar plini de ei înșiși.
aforism de George Budoi din Critică și critici (12 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Unui confrate
-De ce nu-l critici pe cutare
Că săvârșește multe jafuri?
-Îl critic eu după ce moare
Că-s ne-ntrecut în epitafuri.
epigramă de Vasile Huțu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
DREPT... uri
De încriminări n-ar fi în lege
Pentru abuz, ori neglijență,
Chiar unde-i loc de competență...
Atunci pungaș, devine rege!!!
De nu-i în lege măcar bob
De pedepsit cel ce conduce...
Și-ales de-ar fi... Vă faceți cruce,
Că toți, eu, tu, îi vom fi rob!
De nu-s greșeli, intenții rele,
La fel de rău vrut pedepsite,
Atunci, cei pur, ființe cinstite...
Ele, sunt victime, momele!
... Adică nade la canalii,
Ce cu tupeu borfaș pretind
Democrație, nemaifiind...
Se pretind ei, ei verguralii!
De biet Pământ pe toți ne ține
Fără triaj, pe toți egali,
E semn că nu parșivi venali
Pot, ei, decide rău, de bine!
Popor, avem doar o armură
Și, arma-i doar mulțimea, cor
De glasuri, ce de tac nu mor
Și-n veci înving lepădătură!
Doar libertatea din scripturi
Și ateu canonic, laic trai
-Cât încă nu ești mort- ți-s rai...
Cel, unde a-i drept amor, drept... uri.!!!
Dreptatea mulților, nu Guri,
Ce-și fac din clici încrengături...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desigur, avem mereu libertatea să-i judecăm pe critici. Judecă-i pe oameni drept critici și, oricum, vei sfârși prin a-i condamna pe toți.
citat din Henry James
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Daisy Miller and Other Tales Paperback" de Henry James este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Suferința
E de neimaginat...
cum programarea-i falsă,
nu merge tot rotund, cum pasă;
de jucător abil și bine antrenat.
Traseul este scurt...
și-i totuși, mult, mult, chin...
din nu știu ce putere ce-a creat destin;
căci nu-i alunecare, totu-i întrerupt.
Nu este recompensă...
oricât te-ai dărui să-ți fie lin,
norocul nu-ți surâde, de ești fin;
obstacole sunt, lumea e adversă.
Mai mult, e nedreptate...
nu e răspunsul la măsura ce o dai,
chiar de-ai dona din totul ce nu ai;
nu poți să te ajungi, la mult, la cantitate.
Balanță nu-i...
nu știu de este vreun criteriu;
când alții pot să vândă apa... deuteriu;
iar tu, nici pâine n-ai, pe masă ca să pui.
Nu-i totul roată...
căci unii au cumpărat bilet de înalt
pe banii tăi; nu se zdrobesc- chiar de fac salt-
iar ție abisul... doar atât ți se arată.
Nu știu morala...
căci chiar de binele mereu promulg
și cred inexorabil că-s produs de demiurg;
n-am nici-o liniște, nici fericire... viața-i goală.
Rămâne resemnarea...
adică nu mai cer nimic să am,
mai bine nu veneam și doar plecam;
sunt predispus să am nimic... doar vis și încercarea.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Critică de jos
După ce l-a criticat
În ședință, tacticos,
Șeful l-a retrogradat...
Ca să-l critice de jos!
epigramă de N. Rădulescu-Lemnaru din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clauză
M-a întrebat soarele de dimineață
de vreau să mă trezesc... la viață
și, cu ochii aproape închiși am dat răspuns
că doar o dimineață nu-i îndeajuns,
iar când o trece zi de-acum, de reapare,
îl oblig să mă trezească... până moare...
Parc-am semnat contractul... la născare?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 martie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aleeee... gorie
Sunt toți nebuni în România;
"Își bat toți joc, cu pumnii în cap...
Chiar de-s ținuți cu Poliția
Și cu jandarmi!? Ei tot o fac?!"
"E un protest, o încercare..."
Zic c "e-i chemați ca să-i abțină
Pe masochisticii-n eroare,
Ce-s pro... test?! Deci vina-i... virgină"?!?
Cu capul spart, pe nas juliți
-Înjurații, "neautorizați-
Să nu se lase jupuiți,
Sunt ținuți cerc... întemnițați!?
Așa, au deplină libertate
Să stea cu toții-n horă, strânși;
Să li se-ntărească... dreptate"...
Dacă din spate, sunt ajunși!?
"Li s-a dat drept să țipe tare..."
La Lună, partea nevăzută;
"Adică o dreaptă guvernare,
Sau, a de stânga"... De-i crezută?
Deci pentru a fi democrație,
Adică toți egali în drepturi,
Cu haine, căști -nu din hoție-
Șosete, ghete și șireturi,
Bastoane, pumnii antrenați
-Pe cei ai străzii, ăi de-i țin
De toate cele, dar uitați
Să aibă ei și-ai lor cămin-
Sau pus cu toți, număr egal,
Să-i bată bine, că e frig
Și-așa se încălzesc, halal...
Or prinde câini să ia covrig.
Vor fi mai mulți, o altă dată,
Să strângă mai mulți bătăuși;
Că doar așa s-o facă lată...
"Pe mama lor, de proști supuși!..."
De-ați tăcea... v-ar iubi... Nespuși!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă pentru iertarea păcatelor
Știu că-s vinovat, Părinte...
Știu că vina mea e mare -
Vină fără de iertare;
Că-mi bat joc de cele sfinte
Și nesocotesc Scriptura
Când păcătuiesc de-a rândul
Și cu fapta,
Și cu gândul,
Și cu ochii,
Și cu gura...
Știu că-s vinovat, Părinte...
Dar cu mult mai vinovat
Este-acela care minte!...
Eu nu mint -
Eu sunt ca Tine!...
Nu știu dacă-i rău sau bine,
Dar nu cer să fiu iertat,
Fiindcă Tu trăiești în mine -
Și cum Tu faci numai bine,
Ce fac eu la fel cu Tine
Nu-i păcat...
poezie celebră de Ion Minulescu din Gândirea, VII, nr. 12 (decembrie 1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Mă împlinesc, sau dezmembrez, opt sute
Mă opresc la un aaa... lungit opt, cu două emisfere ca zerouri,
Să mi se facă un decont; dacă vreo lipsă se cunoaște
Când nu mai curg din pastă, rotind bila? Vreau ecouri,
Dacă se întorc cum sunet, căutându-se... pe acolo unde naște!
Doar așa știu de sunt, că n-are rost să strig de nimeni nu aude
Și-s doar un bumerang, ce m-zvârl să ating, lovesc...
Iar revenit sunt și mai gol, sleit în mâinile exfoliate, nude
De ce-și aveau și-au dat și nu mai aș avea... din ce să mai golesc.
M-ascund la pânda fricii, mă pitesc să nu fiu pălmuit, scuipat
Și stând, să pot să-mi ling blesurile de masochist de suflet frânt
De unul singur; că l-am pus pe masă să-l disec, cojindu-l să-l las pur, curat...
Spălat cu lacrimi plânse, sau de râs, sau doar dramatic înțeles, de altul! Dacă sunt?...
Nu știu cât adevăr cuprinde aniversarea; oare e-un împlinit?
Sau rupt, mai demolat, pierdut din eu, dat piese în dezmembrare;
Că-i gând de unul singur, un mono dialog, ori script spășit...
Și cât de mult durează? La cât se poate opri, cu bun simț... o urare?...
De nu-s pe deplin înțeles, sunt sute opt, de versuri, scrise în încercare...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 septembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trepte
Mă uit la niște pui din coșul de nuiele
Și-i văd plăpânzi, nevinovați, pe toți cei patru;
Mici, blană diferită, încă orbi cu roză piele,
Toți puf, motani ce dorm îngrămădiți un' peste altu'.
O fi la fel la scara universală, oare,
Din când în când în gând un colț de ochi fugar
Și cu priviri de asemenea întrebătoare;
Ce va fi mâine om, sistemul planetar?
Căci știu, la rându-mi curs pot da de vreau,
Pentru că văd, stau și admir și-s protector...
Deci sunt destinul eu și întâmplătorul pot să dau...
În fond, sunt dintr-o scară un decident, decis de-un Creator!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesfârșit potrivnic
S-a plictisit tot stând mereu acasă
Privind cu jind la vânzoleala străzii
Invidiind pe toți; "Vremea-i frumoasă,
Sau ger e?... Of, plictisul ogrăzii!
Nici muncă nu mai este, nu-i vacanță
Despre ceva mai bine, tot se-afundă;
Tristețea-i tot mai sumbră, nu-i speranță,
Și viața tot se scurge tot mai muribundă.
Și cât elan de zbor e, ce voință
Să spargă tot banalul, să se plimbe,
Dar de un timp -și-i lung- e doar căință
Și orice-ar vrea nu poate să mai schimbe.
Este-un abis de eșecuri, bluff șirag
Ce lasă fără nicio sursă împliniri
Și bani sfârșesc, te lasă și cel drag...
Rămâi cu ochii pe fereastră, doar gândiri!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!