Psihiatru fiind, nu am văzut niciodată nebuni, ci doar oameni care sufereau că nu erau fericiţi.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mici doze de adversitate îi fac după aceea pe oameni mai solizi şi mai fericiţi, în vreme ce adversităţile majore sau mediul înconjurător supraprotejat îi fac mai fragili sau mai puţin apţi pentru fericire.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemnurile societăţii de consum să cheltuim ne fac să nu ne gândim la chestiunea fericirii noastre şi la ceea ce ne face, personal, mai fericiţi. Ele ne sugerează să le încredinţăm...

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă alţii sunt fericiţi, nu avem decât de câştigat cu toţii; cu cât oamenii sunt mai fericiţi, cu atât sunt mai plăcut de frecventat, cu atât este mai plăcut de trăit în această lume.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea stă în legătură. Să nu uiţi niciodată: eşti legat de întreaga omenire.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul fericirii este cel al dispariţiei dorinţei: avem în momentul acela tot ce ne trebuie. Chiar dacă acest "tot" nu reprezintă mare lucru: o rază de soare, râsul unui copil, o carte care ne face inteligenţi, şi clipa aceea în care suntem fericiţi ne ajunge.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am văzut niciodată oameni mai fericiţi decât cei care s-au pocăit.

citat din Stephen Richards
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurii oameni pentru mine sunt cei nebuni, cei care sunt nebuni după viaţă, nebuni după vorbă, nebuni după eliberare, dorind totul în acelaşi timp, cei care nu cască niciodată şi nici nu spun banalităţi, ci ard, ard, ard.

citat din Jack Kerouac
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa este ca o mâncărime; fericirea, ca o levitaţie: nu mai avem nevoie de nimic; doar poftă ca ea să continue.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilăria este şi vârsta învăţării fericirilor care vor veni.

Christophe Andre în Despre arta fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fericiţi cei ce-s cutezători
Că a lor este victoria
În plaiurile cele sfinte.
Fericiţi cei ce plâng, că aceia
În dalbe ceruri se vor mângâia.
Fericiţi cei blânzi, că aceia
Vor moşteni întreg pământul.
Fericiţi cei care flămânzesc
Şi însetează după ştiinţă,
Că aceia se vor sătura
Şi niciodată n-or mai răbda.
Fericiţi care muncesc,
Pământul făcându-l grădină,
Căci vor culege roadele
În Grădinile Cerurilor.
Fericiţi vor fi şi cei milostivi
Că aceia se vor mântui.
Fericiţi cei curaţi în suflet
Că s-or hrăni doar cu lumină.
Fericiţi făcătorii de pace,
Că Fii cerului se vor chema.
Fericiţi cei prigoniţi pentru
Dreptate, că al lor este Raiul.

poezie de Herto Valus din Textul Belaginelor (Cartea Secretă)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia alesese să devină psihiatru, nu din aviditate pentru bani, nu din dorinţa de a se îmbogăţi; doar nu-i lipsise niciodată nimic, părinţii ei străduindu-se să-i asigure mereu tot ce şi-ar putea dori, deşi ea nu era deloc pretenţioasă sau mofturoasă şi-şi alesese această meserie din dragoste pentru semenii ei, din dorinţa de a-i ajuta pe cei care sufereau, cei cu care soarta fusese mai puţin dreaptă şi pe care ea încerca să-i ajute, în limita posibilităţilor, să le aline suferinţa sufletească, ceea ce dovedea nobleţea cu care era înzestrată, altminteri, ar fi putut deveni orice altceva, doar o ducea mintea. Şi-ar fi putut alege o meserie mult mai bănoasă, însă scopul ei în viaţă nu era prosperitatea materială. În plus, ea punea mai presus fericirea altora, decât pe a ei.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă şi nu păstra decât un lucru: fericirea de a fi dat.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un model nu este ascultat, ci imitat.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În California toată lumea merge la psihiatru, este psihiatru sau este psihiatru care merge la psihiatru.

citat clasic din Truman Capote
Adăugat de Mircea Filimon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adversitatea ne ajută să reconsiderăm modul în care ne conducem existenţa: ea o face îndepărtându-ne de fericire, ceea ce ne permite să o vedem mai bine.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele visuri sunt şi mai frumoase când nu se încheie.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

A vorbi de rău nu înseamnă oare, într-un anumit fel, să şi faci rău?

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea închide pentru totdeauna ochii unei persoane şi îi deschide mari pe ai tuturor celorlalţi, care sunt acolo, de jur împrejur.

Christophe Andre în Şi nu uita să fii fericit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Quo vadis, Dragoste?

Noi ne iubim ca doi nebuni
Şi ne certăm ca doi tâmpiţi,
Suntem şi răi cu noi şi buni,
Şi fericiţi şi... ne ghiciţi?

Noi ne urâm ca doi tâmpiţi
Şi ne-mpăcăm ca doi nebuni;
Spuneţi-ne, de ne ghiciţi
În palme, totul, oameni buni!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (18 octombrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii nu plecaseră. Încă erau acolo, pe tot cuprinsul spaţioportului, deşi, dat fiind că se apropiase momentul plecării, se îndepărtaseră mult de rampa de lansare, de corpul navei albastre, nu mai protestaseră deloc. Prin acea mulţime de oameni, fiecare dintre membrii echipajului îşi zări pe ecranul monitorului tatăl, mama, rudele apropiate... În centrul obiectivului îşi făcu apariţia şi directorul Institutului, care se alătură grupului format de părinţii tinerilor din echipaj, pentru ca mai apoi să apară şi îndrumătorul lor direct, instructorul şef Eugen Manea, ce le făcu voios un semn discret cu mâna, pe care ei îl observară... Şi jumătatea de oră se scurse încet, încet, numărătoarea inversă apropiindu-se de sfârşit. Cu excepţia părinţilor celor şapte şi a altor câţiva, oamenii erau fericiţi, foarte fericiţi!

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!