
Sonda
Sonda n-a mai vrut să-și țină,
Să-și găsească leac la boală.
Și-a plecat într-o mașină
Mortuară.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Sondă spațială
Să-și găsească leac la boală
Biata noastră suferindă
Într-o sondă spațială
Și-a dorit să se întindă.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre sondă
Sonda nu-i făcea plăcere...
Lucru foarte adevărat.
Și acum dau cu subsemnatul
Cei ce sonda i-au băgat.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
A plecat cândva în lume
A plecat cândva în lume,
Și-a uitat de casa sa,
Ca să-și caute norocul,
Să-și găsească steaua sa...
Dar strivit de raza blândă,
A celestului cuvânt,
A uitat de adevărul
Ce guvernă pe Pământ...
Și-a uitat de Sfânta Lege,
Și de țară și de neam,
Ca un vreasc uscat de vânturi
Și bătut pe negrul ram,
Și ca frunza cea uscată,
Tot gonit de al său gând,
În deșert și vanitate,
Rătăcește pe pământ
poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Leac
Când se dă de leacul unei boli
Toți cei care au pierit de acea boală
Ar trebui să învie
Și să-și trăiască în continuare
Restul de zile
Până la îmbolnăvirea de o altă boală
Al cărei leac n-a fost încă descoperit.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul Iordănitului fetelor
De Bobotează, să-și viseze ursitul,
Pun busuioc sub perină sau la grindă
Neprihănitele, sperând să le prindă
Cu Făt-Frumosul în brațe, răsăritul.
În zorii de zi, cu mintea întreprindă,
Fiindcă n-a proliferat socotitul,
De Bobotează, să-și viseze ursitul,
Cu busuioc pus sub pernă sau la grindă,
Nădăjduind să-și găsească potrivitul,
Din lumea fecioarelor, să le desprindă,
Se adună-n ceată și merg cu stropitul
Obicei menit speranța să le-aprindă
De Bobotează, să-și găsească ursitul.
hipersonet de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul iordănitului fetelor
Pun busuioc sub pernă sau la grindă
De Bobotează, să-și viseze ursitul,
Neprihănitele, sperând să le prindă
Cu Făt-Frumosul în brațe, răsăritul.
În zori-de-zi, cu mintea întreprindă,
Fiindcă nu le-a proliferat socotitul
Cu busuiocul sub pernă sau la grindă,
De Bobotează ca să-și viseze ursitul,
Nădăjduind să-și găsească potrivitul,
Din lumea fecioarelor, să le desprindă,
Se-adună-n ceată și merg cu stropitul
Obicei menit speranța să le-aprindă
De Bobotează, să-și găsească ursitul.
rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Leac
Amnezia are leac
Contul frumușel din bancă
Praz și zaibăr de un veac
Și-un implant la o olteancă.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciclul Răspunderii
1
Unul ar fi vrut să are
Și să se însoare-n sat
Unul ar fi vrut să are
Dar l-a strâns războiu-n gheare,
Unul ar fi vrut să are,
Și de-atunci n-a mai arat
Unul ar fi vrut să-și crească
Visul viu din fier tăcut.
Unul ar fi vrut să-și crească...
Azi pe crucea lui e-o cască...
Unul ar fi vrut să-și crească
Visul... Nu l-a mai crescut
Unul ar fi vrut să zboare
Către ceru-ndepărtat.
Unul ar fi vrut să zboare,
Dar l-a strâns războiu-n gheare,
Unul ar fi vrut să zboare,
Și de-atunci n-a mai zburat.
Unul ar fi vrut să cânte
Cântul pașnicelor munci,
Dar l-au frânt obuze frânte;
Unul ar fi vrut să cânte,
Nu a mai cântat de-atunci.
Unul ar fi vrut să crească
Unul ar fi vrut să are
Unul ar fi vrut să cânte
Unul ar fi vrut să zboare!
Vreau să-mi cresc cântecul meu!
Vreau să-mi ar cântecul meu!
Vreau să-mi cânt cântecul meu!
Vreau să-mi zbor cântecul meu!
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de Viorel Vaida

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui angajat plimbăreț
Uite-l, nu e, a plecat!
Dispărând ca o nălucă:
Iar când vine-i ocupat
Să-și găsească drum de ducă.
epigramă de Nina Marinescu-Popeea din De la croșetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ravagiile crizei
Nu are bani să-și ia un ac
Din mica lui chenzină.
I-atâta, bietul, de sărac
Încât... și-a luat mașină.
epigramă de Valeria Moroșan (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicăierile
Și mă îmbolnăvisem de stele
Și îmi orbeam inima cu ele
Până și umbra mă ocolea
Nu mai era formă de mine
Nu mai trecea strada cerului meu pe la zebră
Ci se îndepărta
Acolo unde absența ta și cu ea
Aveau să-și găsească liniștea împreună
Aveau să-și găsească niciodată drumul spre Acasă
Pierdusem cealaltă parte de eu.
Mă îmbolnăvisem de stele
Cu toate dorurile mele
Devenisem trezie de furii.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluție cu gel de duș
Gel de duș să folosească,
E metoda cea mai bună,
Soțul să-și aghesmuiască.
Doritori din plina dună...
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Silicoanele
Cum e moda la cocoane,
Baba mea s-a strofocat
Să-și planteze silicoane...
Dar zadarnic a-ncercat.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui umorist supărat pe critică
Cu sentimentul tău de spadasin
Te plângi că nu-nțelegi ce-a vrut "făptașul";
Dar este clar: umorul tău cel fin
Tot trebuia ca să-și găsească... nașul!
epigramă de Florea Costache din Epigramiști Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei mame
Cum e mamă inventivă
Și-a convins și bărbățelul,
Să-și țină la creșă pruncul
Și-n apartament cățelul.
epigramă de George Zarafu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Setare mortuară
Mortul să-l îngropi, e lege
În trei zile, se-nțelege.
Dar voi nu vedeți, confrați?!
Mortu-n casă că-l păstrați?!
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Moda și ea
Și-a tras o bluză peste ea,
În grabă și-a legat fundița,
A vrut să-și pună și-o curea,
Dar îi acoperea fustița!
epigramă de Gheorghe Gurău (2007)
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!

Permis de conducere
Și-a câștigat cinstit permisul
Printr-un efort neegalat,
Iar ca să-și împlinească visul
Îi iau mașină de spălat.
epigramă de Marian Grigore Dobreanu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rutieră
Și-a luat carnetul de șofer,
Gândind că o să-și cumpere mașină,
Dar n-a gândit la prețul la benzină
Și că-n curând va fi... șomer.
epigramă de Mihai Cuțulencu din Cenaclul Umoriștilor al Casei de Cultură Buzău (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste fără final... - partea a doua
Și s-a stins apoi moșneagul... a trecut la cele sfinte
Iar,, mamaie'' și,, tataie''... dorm acuma în morminte
Dar povestea începuse c-o fetiță abandonată
Crescută de-acești bătrâni, fără mamă, fără tată
Mai târziu și-a găsit mama, devenise adolescentă,
A iertat-o și-a dorit-o pentru viitor prezentă
Și-a cunoscut tatăl vitreg, fratele, sora mai mică
Dar o frământa-ntrebarea:,, Unde-i tata? Am bunică?''
Trecuse prin școala vieții și acum era studentă
Întrebarea:,, Unde-i tata?'' devenise mai frecventă
Și-a pornit așa într-o doară într-o bună dimineață
Să-și caute rădăcina într-un sat pierdut în ceață
Cu emoție și teamă a bătut ușor la ușă
Fata cu ochii albaștri și cu fața de păpușă
I-a deschis atunci bunica și-a-mbrățișat-o îndată
Apoi i-a întins o poză,.... doar o poză în loc de tată
Printre lacrimi și suspine a-ntrebat-o:,, Unde-i tata?''
Iar bunica răvășită și-a îmbrățișat nepoata
N-ar fi vrut ca ea să știe că s-a spânzurat de tânăr
Pentru că nu l-a lăsat să-și ia grijile pe umăr
Să se-nsoare cu iubita rămasă însărcinată
Și-o privea cu remușcare și cu drag pe biata fată
Parcă ar fi vrut să-ntoarcă înapoi timpul și viața
Să-și aducă-napoi fiul la fetița lui și,, soața''
Era însă așa târziu și o năpădeau regrete
Tot privind la ochii albaștri, la figura acestei fete
Care seamănă aidoma cu bătrâna străbunică
,, Doamne, cât e de frumoasă!''... Nu putea mai mult să zică....
Și-a plecat tânăra tristă iar la studii, resemnată,
Dar știa acuma unde-i cel care i-ar fi fost tată
Este clar o eroină din romanul vieții sale
C-un parcurs întortocheat și.... puțin noroc în cale....
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!