
Singurele momente când mă pot relaxa într-adevăr sunt când mă aflu într-un copac sau undeva, afară. Îmi place să stau afară.
citat din Tom Felton
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Afară ninge rar
afară ninge rar, cu fulgi de moarte albă
și lacrimi înghețate îmi sunt lucie salbă,
iar frigul ascuțit îmi zgârie retina,
afară ninge rar și neagră e lumina.
afară ninge rar, încărunțind pământul,
îmi este dor de tine și bate-n geamuri vântul,
la margine de drum, doi oameni de zăpadă,
afară ninge rar, cu gesturi de bravadă.
afară ninge rar și tremură copacii,
și tremură și sfinții și tremură și dracii
și tremură și morții când frigul îi încinge,
afară ninge rar și rar afară ninge.
poezie de Ionuț Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuț Caragea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurele momente când nu fac greșeli sunt atunci când nu ascult.
citat din Oprah Winfrey
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul a fost împins afară din Eden și era cât pe ce să se rostogolească de-a dura-n vale, dacă nu s-ar fi agățat de trunchiul unui copac. Nu-i venea să creadă! Era același copac edenic al blestemului cunoașterii. Rămăsese și el afară, printre oameni. La umbra lui găsești mereu o carte deschisă. Răsfoiește-o, trecătorule!
aforism de Cornel Stelian Popa (24 aprilie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Singurele momente de relaxare deplină la o petrecere sunt cele când mă duc la toaletă.
citat din Pat Ingoldsby
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ajung în România, în Italia sau chiar în Franța, văd cum arătăm, ca britanici, din afară și mă amuz că lucrurile care ne fac să ne jenăm sau pe care le urâm la noi sunt cele pe care alții le găsesc interesante. Când mă aflu în Marea Britanie, nu mă gândesc nicio secundă la familia regală.
citat din Jonathan Coe
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi place geografia. Îmi place să știu unde sunt locurile.
citat din Tom Felton
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când sunt plictisit, sau mă blochez pe vreo ecuație, îmi place să mă duc să mă dau cu patinele pe gheață, mă face să uit de probleme. Apoi poți să abordezi problema dintr-o nouă persepectivă. Lui Einstein îi plăcea să cânte la vioară ca să se relaxeze. Fiecărui fizician îi place să aibă un mod de a se relaxa.
citat din Michio Kaku
Adăugat de Catalin Popescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar trebui să ne întrebăm din când în când câte lucruri sunt în realitate așa cum le vedem noi. Sau și mai bine spus, așa cum ne place nouă să credem că sunt ele. E șocant când de cele mai multe ori, dând nas în nas cu realitatea, nu pricepi cu niciun chip cum de n-ai putut vedea până atunci lucruri care acum par atât de evidente. O explicație ar fi... Deseori, când ești prins în interiorul evenimentelor, scapi din vedere unele aspecte mai ușor de sesizat din afară. Iar cu cât ești mai sigur de ceva, cu atât vei fi luat printr-o mai mare surprindere constatând că, în realitate, lucrurile stau cu totul altfel.
Emil Dogaru în Norocosul teoretician (24 ianuarie 2007)
Adăugat de Emil Dogaru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ploua pe afară
Când plouă rece pe afară
Să numeri lacrimile vagi,
Care din ceruri într-o doară
Plouă pe mine și pe dragi.
Și îmi e rece fără tine,
Și tremur când mai bate vânt,
Îmi este tot amărăciune,
Îmi ești durerea cât mai sunt.
Și plouă, plouă toată ziua,
Chiar dacă-i soare, dacă-i cald
Și simt în mine cum mă plouă,
Anunță ploi un mic herald.
E apă multă, multă apă,
Cade din cer peste pământ,
Cad lacrimile și se crapă
Din ochii mei și din cuvânt.
Când ploua rece pe afară
Să te gândești, să mă privești,
Din când în când, iară și iară,
Să te întrebi, mă mă iubești?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Luther, cât e el de eretic și de zevzec, a spus două lucruri extraordinare: că creația autonomă e o cocotă și că nu există adevăr în afară de Biblie. Mie mi-a trebuit o viață întreagă ca să aflu asta. El nu era așa bătrân când a dibăcit chestia asta, că era călugăr augustin... Mie mi-a trebuit o viață ca să mă conving că în afară de Biblie nu e niciun adevăr.
citat clasic din Petre Țuțea
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi place, în special, să-mi conduc mașina în josul unui deal direct către un copac și să virez în ultima clipă. Ăsta-i felul meu de a ma relaxa.
citat din Boris Elțîn
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Când un copac e smuls din rădăcină,
Desprins de sevele ce-l înalță,
Ori se usucă, ori, în timp de vară,
S-aprinde când e arșiță haină.
La fel și biata-mi inimă străină,
Trăita-n plâns, hrănind-o jar și pară,
Azi, când e din sălașu-i scoasă afară,
Ce rău n-ar omorî-o fără vină?
poezie celebră de Michelangelo
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că te iubesc
Cred că te iubesc
pentru toate
acele momente pe care le-am spus
sau nu ți le-am spus;
Te-am văzut râzând,
când goală, tăcerea a vorbit cu
corpul meu de frunze,
devenind floare și nor.
Cred că te iubesc,
pentru că nu știu nici o altă dragoste
în afară de ce mi-au spus ochii tăi,
pentru că tot ceea ce există
este pentru că suntem
într-un cer.
Vocea, în această noapte
care nu se termină niciodată
sau poate începe atunci se termină,
vocea ta este vocea mea,
singurele sunete
care vorbesc despre tine.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai dispărut undeva într-un abis din tine însuți, afară, Primăvara dansează cu florile. De ce nu vii?
Victor Rechițian
Adăugat de Victor Rechițian

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreme rea
Stau în casă la căldurică,
Și privesc afară, mi-e frică.
Lemnele trosnesc în sobă
Fără foc să stau, nici vorbă..
Îmi e dor de primăvară
Să mai ies puțin pe afară,
Să-mi mișc oasele bătrâne,
Să simt căldura cum vine...
De-aș fi un răsărit de soare,
Un vânt cald, aș transforma
Și-aș goni cu-nverșunare
Vremea rea, din calea mea..
poezie de Eugenia Calancea (12 ianuarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Afară e sfârșit de toamnă
Afară e sfârșit de toamnă,
Copacii sunt goi.
Pământul îmi pare ca o vamă
Prin care trec lucruri mai vechi și mai noi.
Afară e sfârșit de toamnă,
O frunză rătăcită bate în geam.
Și tu citești o frumoasă poveste
Despre o prințesă și un sultan.
Afară e sfârșit de toamnă,
Norii pe cer să adună.
Eu mă întreb cam ironic:
O să plouă sau o să fie furtună?
Afară e sfârșit de toamnă,
Dar soarele tot mai încălzește
Pe un copil care aleargă după a sa mamă,
Pe o floare care îi mai zâmbește.
poezie de Vladimir Potlog (13 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mii de romani în închisori italiene
Când la noi de foame mori
Pe coclauri bunăoară,
Stau romanii-n închisori,
Bucuroși... că sunt afară.
epigramă de Constantin Cristian (2011)
Adăugat de Mihai Enachi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Renaște natura
Vin brize calde purtate de vânt
Și apa intră în pământ,
Mă păcălești tu primăvară
Că sunt muguri din nou afară.
Ciripesc păsări în grădină
Stau și ascult în surdină,
Florile sunt în reînviere
Și vor ieși în premiere.
Inima mea vrea primăvară,
Dar trebuie să fie și flori afară,
Razele soarelui vin prin geam
Și trec ușor printr-un ram.
Iese la iveală un suflet înghețat,
E un ghiocel ce a renunțat
Și cred că încă îi este frică
Pentru că are încă inima mică.
Mă rog de tine primăvară
Să fie frumos afară,
Să renaști din nou natura,
Să vină din nou aventura.
poezie de Eugenia Calancea (23 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai bine stau acasă decât să ies afară într-un costum de Halloween neinspirat.
citat din Heidi Klum
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Casă pe o stâncă
Înăuntru, geana unei lămpi micuțe. Afară,
Sclipirile farului peste marea neprimitoare și temută.
Înăuntru, sunetul vântului. Afară, vântul.
Înăuntru, inima închisă și cheia pierdută.
Afară frigul, vidul, sirena farului. Înăuntru,
Omul puternic luptându-se să-și reia soarta în mână,
În vreme ce ornicul orb devine tot mai iute, tot mai zgomotos.
Afară, luna mută și mareea gureșă peste care luna-i stăpână.
Înăuntru, blestemele și binecuvântările-ancestrale.
Afară, căușul gol al cerului, golul adâncurilor, abrupt.
Înăuntru, un om pragmatic, vorbind la o cruce
Despre lucruri folositoare lui, într-un somn întrerupt.
poezie de Louis MacNeice, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!