Umorul apare când există o situaţie care de obicei ne produce sentimente neplăcute şi când totodată asupra noastră acţionează factori capabili să reprime aceste afecte în "statu nascendi"; în aceste cazuri, plăcerea umorului se naşte pe seama acestor afecte suspendate, din economisirea unui consum afectiv.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Activarea unor afecte neplăcute constituie obstacolul cel mai serios în calea efectului comic. De îndată ce mişcarea inadecvată scopului produce pagube, prostia aduce necazuri, iar dezamăgirea provoacă sentimente negative, posibilitatea efectului comic fiind astfel anulată, cel puţin pentru persoana afectată direct sau indirect de aceste consecinţe neplăcute; în schimb, o altă persoană, neimplicată în nici un fel în situaţia dată, arată prin comportamentul său că în acest caz sunt întrunite toate condiţiile necesare efectului comic. Dar umorul este tocmai un mijloc de a obţine plăcere în pofida afectelor negative care ar fi trebuit să o anuleze; el înlocuieşte dezvoltarea acestor afecte.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tipurile de umor sunt foarte numeroase şi variază în funcţie de afectul inhibat în favoarea umorului: milă, enervare, durere, înduioşare etc. Seria acestor afecte nu este finită, căci imperiul umorului se măreşte continuu, cu fiecare încercare reuşită a scriitorului de a subordona umorului emoţii până în acel moment neînmblânzite şi de a le transforma în surse ale plăcerii umorului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăcerea umorului obţinută prin sim-patie cu cel care produce umorul este rezultatul unei tehnici deosebite, asemănătoare deplasării. Datorită acestor tehnic, afectul pe cale a se manifesta este "dezamăgit" şi investit în altceva, de ordin secundar. Dar o asemenea explicaţie nu ajută la înţelegerea procesului care realizează la persoana producătoare de umor deplasarea ce blochează dezvoltarea afectivă. Vedem că persoana care receptează umorul imită pe creatorul acestuia în ce priveşte procesele psihice care fac cu putinţă acest proces la creator.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul este tipul de comic cel mai puţin pretenţios; el are nevoie de o singură persoană pentru a se produce; participarea altcuiva nu-i adaugă nimic nou. Eu pot să păstrez pentru mine plăcerea umorului, fără să simt nevoia de a o comunica.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele declanşează afecte şi constituie pentru oameni mijlocul general de influenţare reciprocă.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici o altă ipoteză explicativă în afara celei care derivă plăcerea comică din descărcarea unei diferenţe de consum psihic nu poate da seama de aceste condiţii, nici de inconstanţa şi relativitatea efectului comic; căci această diferenţă poate primi, în virtutea diversităţii împrejurărilor, o altă utilizare decât cea a descărcării.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Auzind şi comparând gândul construit după modelul inconştientului cu varianta sa corectă obţinem acea diferenţă de consum care produce plăcerea comică.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate aceste acte ratate sunt incidente a căror înrudire intimă este pusă în evidenţă de faptul că termenii care le desemnează au prefixul comun "ver" (de exemplu, "versprechen" – lapsus, "verlesen" – falsă lectură, "verhören" – falsă audiţie, "verlagen" – imposibilitatea de a găsi un obiect pus de-o parte), incidente care, în totalitatea lor, au un caracter insignifiant, sunt în majoritatea lor de scurtă durată şi fără mare importanţă în viaţa oamenilor. Numai arareori unul dintre aceste fapte, de exemplu pierderea unor obiecte, capătă o anumită importanţă practică. De aceea, actele ratate nu trezesc mare interes, nu dau loc decât la afecte superficiale etc.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de toate există o concluzie foarte simplă, dar fundamentală, că în criminologie nu există cauze ale crimei care să fie atât necesare cât şi suficiente. Există numai factori care pot fi necesari pentru a se produce crima, în conjugare cu alţi factori. Infracţiunile nu se vor produce datorită unui singur factor care, în mod invariabil, ar determina acest rezultat.

Hermann Mannheim în Criminologie comparată (1965)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este uşor de spus ce se petrece în sufletul celui care trăieşte plăcerea umorului. Ne putem face totuşi o idee în această privinţă, dacă analizăm cazurile în care umorul ne-a fost comunicat sau în cele în care luăm cunoştinţă de el prin sim-patie; astfel ajungem, prin înţelegerea persoanei umoristice, la aceeaşi plăcere ca şi ea. Umorul cel mai grosolan, aşa-numitul "umor negru", ne poate instrui în acest sens.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mişcarea celuilalt este exagerată sau inadecvată scopului ei, atunci efortul excesiv necesar înţelegerii ei este inhibat " in statu nascendi", în faza mobilizării energiei; el este declarat inutil şi devine disponibil pentru o altă utilizare, eventual pentru descărcarea prin râs.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul lapsusurilor, pe lângă relaţiile tonale şi similitudinea cuvintelor, trebuie să admitem şi influenţa asociaţiilor de cuvinte. Dar nici aceasta nu ajunge. Există o întreagă serie de cazuri în care explicaţia unui lapsus observat nu reuşeşte decât dacă se ţine seama de propoziţia care a fost enunţată sau măcar gândită anterior. Sunt şi acestea cazuri de acţiune la distanţă, de felul acelora citate de Meringer, dar de o amploare mai mare.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Formele de manifestare a umorului sunt determinate de două particularităţi care depind de condiţiile apariţiei sale. Mai întâi, umorul se poate contopi cu vorba de duh sau altă varietate a comicului; rolul său este de a înlătura posibilitatea unei dezvoltări afective conţinute în situaţie, dezvoltare care ar bloca efectul hedonic. Apoi el poate suprima această dezvoltare afectivă sau o poate anula doar parţial, ceea ce reprezintă cazul cel mai frecvent, pentru că presupune un efort mai mic; în acest din urmă caz apar diferite forme ale umorului "atenuat", ale umorului care zâmbeşte printre lacrimi. El ia afectului o parte din energia sa şi îi dă în schimb o nuanţă umoristică.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea de nume este favorizată de factori psiho-fiziologici; o putem astfel observa chiar şi în cazuri în care nu intervine nici un element legat de vreo senzaţie de neplăcere.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detaliile împrumutate ideilor latente şi care, alăturate, vor produce o situaţie de vis să fie a priori utilizabile. Prima condiţie este prezenţa, în toate componentele sale, a unui element comun sau a mai multora.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O cercetare oricât de superficială asupra comicului ar fi incompletă dacă nu ar conţine cel puţin câteva consideraţii asupra umorului. Înrudirea lor este atât de evidentă, încât o ipoteză explicativă relativă la comic trebuie să conţină şi câteva elemente utile pentru înţelegerea umorului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O cercetare oricât de superficială asupra comicului ar fi incompletă dacă nu ar conţine cel puţin câteva consideraţii asupra umorului. Înrudirea lor este atât de evidentă încât o ipoteză explicativă relativă la comic trebuie să conţină şi câteva elemente utile pentru înţelegerea umorului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât comicul produs de un consum disproporţionat de mare pentru actele fizice, cât şi comicul rezultat dintr-un consum prea mic pentru procesele psihice se subordonează aceluiaşi principiu; incontestabil, în ambele cazuri, râsul nostru exprimă plăcuta superioritate pe care ne-o atribuim faţă de altcineva. Dacă raportul se inversează şi constatăm la altă persoană un consum somatic mai mic şi un consum psihic mai mare decât al nostru, atunci nu mai râdem, ci ne mirăm şi devenim admirativi.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că trebuie să ţinem seama de faptul că la toţi oamenii există tendinţe distructive, aşadar antisociale şi anticulturale şi că la un mare număr de persoane aceste tendinţe sunt suficient de puternice ca să determine comportamentul lor în societate.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivul se naşte atunci când cineva nu ţine seama de o inhibiţie, pentru că nu o are, deci, când ne dă impresia că o depăşeşte fără dificultate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!