Fereşte-te de boierii noi şi de fetele bătrâne.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetele bătrâne n-au altceva de făcut decât să se ocupe de alţii.

citat celebru din Balzac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împăratul, boierii şi locuitorii acelei împărăţii mulţumiră lui Dumnezeu că i-a scăpat de zmeoaică, de fetele şi de ginerii ei, căci multe rele le făceau; iară mântuitorului lor îi ziseră: "Ţugulea viteazul şi înţeleptul". După aceea, împăratul ridică pe Ţugulea la mare cinste. Ţugulea trăi acolo câtva timp ca în sânul mă-sii. Dară nişte zavistioşi de boieri băgă în inima împăratului frica că Ţugulea odată, odată are să-i ia ţara. Cum auzi unele ca acestea, împăratul se gândea ce meşteşug să facă ca să scape de el. În sfârşit ascultă poveţele celui mai pizmătăreţ din boierii cei bătrâni.

Petre Ispirescu în Ţugulea, fiul unchiaşului şi al mătuşei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fereşte-te...

fereşte-te de cei ce-ţi cântă difirambe
încrucişate pân-la ultima octavă
de cei care mereu te învelesc în stambe
şi te ridică brusc în cea mai lungă slavă

fereşte-te de cei care admişi aproape
se gudură fără temei pe lângă tine
că dac-ar sta ceva de viu să te îngroape -
un om ar fi şi nicidecum un câine

şi mai fereşte-te de cei cu apa-n gură
cu buzele subţiri şi alcaline
să ştii - te vor lovi pe sub centură
iluziile tale. Dar străine...

poezie de Iurie Osoianu (6 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conu' Petrache şi monoclul

La fel cu fetele bătrâne,
P. Carp, nedreptăţit de neam,
Aşa a fost, aşa rămâne:
Visează solitar la geam.

epigramă de Constantin Râuleţ din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

perdea

Perdea: Fereastră după care fetele bătrâne stau la poartă.

definiţie aforistică de Tudor Muşatescu din Dicţionarul umoristic al limbii române
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţele sunt ca podoabele de păr. Fetele vor să poarte prea multe. Când ajung femei bătrâne, arată caraghios şi numai cu una singură.

Arthur Golden în Memoriile unei gheişe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde or fi văzut autorii aştia asemenea iubiri? Le-au scos din închipuirea lor creând oameni şi fapte ireale, neverosimile. Simple pretexte pentru fetele bătrâne ca să-şi trăiască imaginar dragostea de care au fost lipsite.

Mihail Drumeş în Scrisoare de dragoste (1938)
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Am plecat la colindat / Când boierii nu-s acasă"

Vremea e avantajoasă -
Dacă merg la colindat
Când boierii nu-s acasă,
Dânşii pleacă la furat.

epigramă de Elis Râpeanu din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", epigramă selecţionată dintre cele primite (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mai trecând ce mai trecu, împăratul îşi aduse aminte de cele trei mănunchiuri de flori. Atunci se vorbi cu împărăteasa cum să facă să-şi dea fetele la casele lor. Cum se află de această hotărâre împărătească, începu a veni peţitori de pe la fel de fel de împăraţi. Fetele, adecă cea mare şi cea mijlocie, îşi aleseră câte un fecior de împărat şi se duseră după bărbaţii lor. Fata însă cea mică nu voia să se mărite cu nici un chip. Ba să-i dea pe feciorul cutărui împărat, ba pe al cutărui; aşi! ea zicea că nu-i place nici unul. Ce să facă bietul împărat? Se sfătui cu boierii şi găsiră cu cale să stea fata într-un pridvor, cu un măr de aur în mână, să treacă toţi fiii de împăraţi şi de boieri pe dinaintea ei, şi, pe care îl va plăcea, să-l lovească cu mărul. Aşa şi făcură.

Petre Ispirescu în Făt-Frumos cel rătăcit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au dispărut "fetele mari"

Bărbaţii, chiar de sunt bunici,
Vor fete fragede la vârstă,
Fiind convinşi că pe aici
"Fetele mari" nu mai există.

epigramă de Paul Constantin (27 aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fereşte-te de oamenii care transportă idei. Fereşte-te de ideile care transportă oameni.

antimetabolă de Barbara Grizzuti Harrison
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De omul care nu râde, fereşte-te, căci e rău. Sunt şi oameni care nu râd, dar care rânjesc; de aceia fereşte-te iar, căci se aseamănă câinilor care îşi arată colţii gata să te înhaţe.

citat celebru din Calistrat Hogaş
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetele de peste tot

Fetele nu-s de condamnat
Că se grăbesc la măritat,
Nici nu se poate alcumva;
Că-i moştenire de la... Eva!

epigramă de David Boia (4 decembrie 2011)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caţavencilor parlamentari

Trezeşte-te, bătrâne Caragiale,
Şi vino cât mai grabnic printre noi;
Să vezi o lume plină de eroi,
Dar şi eroi ai zilelor matale.

Avem acuma caţavenci de soi,
Care se pierd în cuvântări banale.
Trezeşte-te, bătrâne Caragiale,
Şi vino cât mai grabnic printre noi.

Iar, de-o să vii, poate găseşti o cale
Sa îi aduni pe toţi c-un măturoi,
Şi să-i arunci la groapa de gunoi,
Ce încă mai există-n Haimanale.

Trezeşte-te, bătrâne Caragiale!

rondel de Virgil Petcu din revista "Rezon", nr. 2 (24 iunie 1990)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetele

Au plecat de pe centură,
Pe nisipuri stau să-l cearnă,
Mai fac câte-o procedură
Contra frigului de-ast iarnă.

epigramă de Vasile Iuşan din Estivale (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Mihail Şerban, autorul romanului "Fete bătrâne"

Ce ghinion pe bietul M. Şerban:
Avu şi el trei fete... de hapsâne,
Nu reuşi să le mărite într-un an
Şi zac în librării... "Fete bătrâne".

epigramă de Nicolae Moisiu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oase bătrâne

ce de doctori! unde sunt artiştii?
îl întreb pe doctorul grizonat cu
pensula-seringă între mişcările antebraţului
şi
el răspunde cu o pictură ca un pojar: o tristă îmbolnăvire
a simţurilor (ah, impresii), o nefericită
răspândire a tinereţii printre oase bătrâne

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se sculară boierii şi văzură atâtea fiare arse, nu le venea a crede ochilor. Se duseră să-şi ia armele de unde le agăţaseră, dară ia-le de unde nu e. Văzură în cele din urmă că sunt păcăliţi, se cătrăniră de mânie, însă înghiţiră găluşca. Ciobănaşul era gata de plecare, fiindcă tocmai se îngâna ziua cu noaptea, încălecă şi o luă la sănătoasa; vezi că se cam şi temea să nu paţă ceva din mâna boierilor. Boierii iarăşi îl ajunseră de pe urmă şi îl întrecură, bătându-şi joc de dânsul, când erau pân dreptul lui. Seara iarăşi târziu sosi şi ciobănaşul la locul unde se aşezaseră ei să conăcească. Cum ajunse, se trase la o parte ca şi în ziua trecută, îngriji de cal, apoi cină şi se culcă. Locul unde maseră ei noaptea aceasta era aproape de o lăcovişte nomoloasă. Boierii, cum văzură că ciobănaşul a adormit, îi luară calul şi îl înnomoliră în lăcovişte.

Petre Ispirescu în Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fete desfrunzite

Nu mai văd fetele
De frunze
Între fereastra mea
Şi drum
Cresc nişte pomi
Şi primăvara
Când fetele încep
Să fie mai uşoare
Şi mai goale
Crengile pomilor,
Tot mai pline
Şi mai grele.
Din ce în ce mai greu
Mai năzăresc o fată.
Iar toamna, când crengile
Se dezbracă neruşinate
Se văd şi fetele trecând
Din ce în ce mai îmbrăcate
Iarna e prea mult alb
Şi vara prea mult doliu.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geniul gloatei

există îndeajuns de multă înşelăciune, absurdă violenţă plină de ură în omul
de rând pentru a aproviziona orice armată sau orice zi anume
şi cei mai pricepuţi în crime sunt cei care predică împotriva crimelor
iar cei mai dedaţi urii sunt cei care preaslăvesc dragostea
şi cei mai meseriaşi în război sunt cei care laudă pacea

acei care predică despre Dumnezeu, au nevoie de Dumnezeu
acei care predică despre pace nu au pace
acei care predică despre dragoste nu au dragoste

fereşte-te de predicatori
fereşte-te de aşa zişii cunoscători
fereşte-te de cei care citesc mereu cărţi
fereşte-te deopotrivă de cei care detestă sărăcia
şi de cei care sunt mândri de ea
fereşte-te de cei care sunt gata să te laude
căci au nevoie de laude în schimb
fereşte-te de cei gata să interzică ceva
întrucât le este frică de ceea ce nu ştiu
fereşte-te de cei care au nevoie de gloată căci
ei nu reprezintă nimic de unii singuri
fereşte-te de bărbatul obişnuit, de femeia obişnuită
fereşte-te de dragostea lor, dragostea lor este obişnuită
caută obişnuinţă

dar există un geniu în ura lor
există îndeajuns geniu în ura lor pentru a te ucide
pentru a omorî pe cineva
repugnându-şi singurătatea
neînţelegând singurătatea
ei vor încerca să distrugă orice este diferit de ei
nefiind în stare să creeze artă
ei nu vor înţelege arta
vor considera eşecul lor ca şi creatori
numai ca un eşec al lumii
fără să fie în stare să iubească deplin
vor gândi că dragostea lor este incompletă
şi apoi te vor urî
iar ura lor va fi perfectă

precum un diamant sclipitor
precum un cuţit
precum un munte
precum un tigru
precum cucuta

este arta lor cea mai fină.

poezie clasică de Charles Bukowski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!