Munții noștri cu aur plini și noi slugi pe la străini.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Morții noștri nu sunt absenți, ci doar invizibili. Ei privesc cu ochii lor plini de lumină în ochii noștri plini de tristețe.
citat din Aurelius Augustinus
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Munții noștri
Munții noștri aur poartă,
Noi avem o tristă soartă,
Că îi poartă spre păstrare
Tot la alții-n buzunare!
epigramă de Sorin Olariu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Estimând munții
Am estimat iarăși munții
Cu sârg din proprie inițiativă
Pe plaiuri natale și nu numai
Cu multă năzuință și determinare
Creați din seva puterii divine
Se vedeau plini de stimulente
Nu vreau să intre acolo impostori
Și totuși le-am cerut iertare
De la poale până peste piscuri
Și totuși le-am cerut clemență
De la nadir până dincolo de zenit
Să nu apară discordanțe organice
Am conceput scenarii de lumină
Pentru noi și destinul munților
Mai bine să vină mii de serafimi
Ca să înconjoare munții din azur
Mai bine să vină mii de heruvimi
Ca să vegheze peste munți de sus
Pe viitor invoc cete de arhangheli
Să investească aici în munți noștri.
poezie de David Boia (26 iulie 2016)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Străini
Străini suntem la noi în țară
În casă curte sau pe stradă
Suntem străini și pe afară
Ca într-un cântec de baladă
Străini suntem și între noi
Prin astă lume anonimi
Suntem străini doi câte doi
Rătăcitori dar și nostimi
Străini suntem debusolați
Pe drumul vieții pe trasee
Suntem străini și printre frați
Aicea prin Calea Lactee
Străini suntem din tată-n fiu
Căci așa ne-ar fi menirea
Suntem străini ca prin pustiu
Și foarte schimbători cu firea
Străini suntem de când ne știm
Aici și-n alte universuri
Suntem străini și când iubim
În rime albe sau în versuri.
poezie de David Boia (18 februarie 2016)
Adăugat de anca petru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Armonia națională nu este posibilă fără sentiment patriotic. Sacra foame de arginți însoțește lupta pentru scaun, nimicul este la rang de principiu și totul rămâne la nivel de promisiuni. Atunci dăm toată dreptatea literaturii populare: "munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă", "frumoasă țară, păcat că-i locuită", "pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca proștii."
Vasile Ghinea
Adăugat de Vasile Ghinea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Norii sunt plini de măreție atunci, stau în loc, ca munții.
Geo Bogza în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne uităm la proprii noștri copii ca la niște străini.
Costel Zăgan în Teme și inventeme: Impostura (15 februarie 1997)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

extemporal -
munții noștri poartă
aur, argint și bronz
senryu de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
definiție clasică de Virgil Carianopol
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ramona: Suntem o pereche potrivită. Părinții noștri sunt plini de datorii...
replică din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Marii gânditori și munții înalți ne ridică în propriii noștri ochi.
aforism de Carmen Sylva
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un haiduc rămas pe drumuri
Munții noștri fără brazi,
Bogăția locului,
Îl împiedică de azi
Să ia drumul codrului.
paradox epigramatic de Vasile Manole din Epigramei, cu toată dragostea, Paradoxuri
Adăugat de Mihai Enachi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradox pur românesc
Munții noștri aur poartă
Însă noi suntem în veci,
Cât românii se tot ceartă,
Supuși la austrieci.
paradox epigramatic de Vasile Manole din Epigramei, cu toată dragostea, Paradoxuri
Adăugat de Mihai Enachi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerii revin
Revin îngerii acum
Aidoma în munții noștri
În grafică color
După ce au fost alungați
De noi și de ai noștri
Din porniri păgâne
Din rele credințe
Coboară acum
Peste piscuri
În zboruri sacre
În zale de lumină
În zile de sărbători
Cu zel și elan
I-am așteptat
Dintotdeauna
Ca să revină
De pretutindeni
Din spații juxtapuse
Din hiperspații
Dar mai ales
Să revină din eden
poezie de David Boia (9 iulie 2017)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Acum
Acum e bine. Iar suntem străini.
Nimic din mine nu-i al tău. Nimica.
Tăceri, și-atât, trecând prin brazi și pini,
s-au dus de mult nesomnu-n doi, și frica.
Și, ca-nainte de-a ne fi știut,
redevenim persoane singulare.
Avem un cer și-o noapte fiecare,
acum e bine nopțile-au tăcut.
De-atâtea ne-mpliniri suntem prea plini,
nici așteptarea n-o mai știm, nici frica.
Suntem și-n noi și între noi străini.
Din tine nu-i nimic al tău. Nimica.
poezie clasică de Mihu Dragomir din Versuri noi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu răbdare în așteptare, prin a credinței neclintite activare și amploare, visul prinde culoare pe munții triumfului plini de grandoare din care țâșnesc ale dragostei izvoare.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Unei supraponderale cu bijuterii
La orice pas se fandosește
Uitând de cei bătuți de soartă
Și-ntr-adevăr, ea dovedește
Că munții noștri aur poartă!
epigramă de Nicolae Zărnescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Români plecați la muncă
Munții noștri aur poartă,
Noi suntem bătuți de soartă,
Iar ca să spraviețuim
Prin străinătăți muncim!
epigramă de David Boia din ziarul "Unirea" din Alba Iulia (11 martie 2008)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de tămâie
Munții noștri sunt chilugi
Plini de lacrimi de tămăie
Goi, stiind c-o să rămâie
În vânt și ploi spunând rugi
Să-i scape cerul de moarte
Când fără hainele verzi
Se topesc și numai-i vezi
Măcinați de noi-n coperte
De scriie ce ne țin haine
Cu comodităti haine
De a ne-mbrăca-n moartea
Ascunsă-n argint de vrerea
De a fi la tot superiori
Cu frunzișuri deocheate
Cu ramuri cozi de securi
Ce omoară răsuflate
Respirații de plămâni
De vom purta măști cu toții
Când gândim ca netoții
Tăindu-ne în tăciune
Aerul nostru mir vital
Să trăim aici-n paradis
Retezat în iad de nedescris
Pentru al Iudei ideal
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și-n vise... străini
Calc pe vise ca pe spini,
Sângerează noaptea-n mine,
Ne-ntâlnim ca doi străini
În adâncuri clandestine.
Nici măcar nu ne vedem,
Ne ghicim după poeme,
Versul meu cu eritem,
Patologic, iarăși, geme.
Pe-o cochilie de melc
Înflorește-o anemonă,
Tu-mi reciți versul cobelc
Și navigi fără timonă.
Treci prin mine, ce coșmar!
Nu vezi munții grei de sare,
Nu simți gustul cel amar
Din pocalul cu uitare.
Trecător fără bagaj,
Călător din floare-n floare,
Te exclud din peisaj
Ca pe-o jalnică eroare.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!