La însurătoare şi la moarte nu se poate să n-ai parale.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nehotărâtul la însurătoare

Mi se pare evident
Că-i holtei, din ceia care,
Folosit-au permanent
Clauza de... salvgardare.

epigramă de Corneliu Văleanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sătul de însurătoare

Tânăr, şi-a furat nevasta,
Că tatăl ei nu-l agrea.
De i-ar lua-napoi năpasta
I-ar da preţ bun şi TVA.

epigramă de Ana Zegrean din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până n-ai ajuns

Până n-ai ajuns la ţintă,
Teme-te, şi mergi mereu!
- Orice lene poate face
Să te pierzi de Dumnezeu.
Până n-ai sfârşit lucrarea
Câtă ţi s-a rânduit
Teme-te de odihnire
Ea-ţi dărâmă ced-ai zidit

Până n-ai învins în toate
Luptele pe-ai tăi vrăşmaşi,
Teme-te ce-ţi poate face
Chiar şi cel mai slab ce-l laşi.

Până nu ţi-ai strâns tot rodul
Care-ţi trebuia cules,
Teme-te căci lenevirea
Pierde chiar pe cel ales.

Până n-ai suit tot drumul
Crucii tale cu Hristos
Teme-te şi mergi cu grijă:
- Orice pas e-alunecos!

Până n-ai trecut prin moarte
Fericit la sfinţii drepţi,
Teme-te mereu şi luptă
- Poţi cădea când nici te-aştepţi.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrene improvizate

Ca o cometă fără coadă
Ai apărut pe firmament
Cu-al tău Luceafăr pus pe sfadă, -
Dar n-ai talent.

Ai tot ce-ţi trebuie: hârtie,
Cerneală, public indulgent,
Parale şi tipografie, -
Dar n-ai talent.

Te-ai instalat în Capitală
Ca să creezi şi tu curent.
Vrei să te-afirmi ca cap de şcoală, -
Dar n-ai talent.

La cafenea când vii alene
Îţi iei un aer grav, absent...
Satisfăcut te umfli-n pene, -
Dar n-ai talent.

Iar când te duci să scrii acasă
Un nou articol vehement,
Te strâmbi urât, te-aşezi la masă...
Dar n-ai talent.

Avântul tău şi idealul
Plasat în ţară cu procent
Îţi saltă-ntruna capitalul, -
Dar n-ai talent.

Constaţi de două ori pe lună
Că-ţi dă bilanţul excedent.
Negustoria merge strună, -
Dar n-ai talent!

Eşti fără scrupul şi măsură
Când vrei să scapi de-un concurent.
Îţi fierbe sufletul de ură, -
Dar n-ai talent.

Nu ne distruge dintr-o dată,
Catone, fii mai indulgent!
Tu ai o mutră indignată, -
Dar n-ai talent...

(în onoarea ilustrului Tăslăoanu)

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care-i scopul vieţii tale

Care-i scopul vieţii tale,
Doar să faci numai parale,
De-a lucra cum ţi se spune,
Să n-ai nopţi şi zile bune?
Să lucrezi şi nopţile-n vis
Că n-ai făcut precum ţi-au zis,
Să n-ai timp să te odihneşti,
Să ai greaţă când te trezeşti?

Să nu vezi cum creşte floarea,
Sau că a sosit ninsoarea,
Să te joci cu bulgări iară
Cu fetiţa pe afară?

Să n-auzi nici ciripitul,
Să nu-ţi placă gânguritul,
Nici femeile frumoase
Când te pun să speli la vase?

Care-i scopul vieţii tale,
Să te vaiţi numai de şale,
Sau viaţa-ntregă să iubeşti,
Să simţi şi tu că mai trăieşti?

Va veni şi vemea poate,
De nu le mai faci pe toate,
Ai avut timp pân-acuma.
E târziu, se-ngroaşă gluma!

poezie de Arpad Toth
Adăugat de Galaxy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii larg la inimă

Fii larg la inimă şi darnic,
fă binele cu pas tăcut.
Că n-ai făcut, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea făcut.

Ascultă sfatul şi-ndrumarea,
îndreaptă-te când eşti mustrat.
Că nu asculţi, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai ascultat.

Mergi fericit în orice vreme,
oriunde te-ar chema Isus.
Că nu te-ai dus, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi că prea te-ai dus.

Fii răbdător până la moarte,
oricât de-adânc ai fi brăzdat.
Că n-ai răbdat, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea răbdat.

Iubeşte cald întotdeauna,
chiar şi pe-acei ce te-au zdrobit.
Că n-ai iubit, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea iubit.

Şi iartă plin de bunătate
tot răul pe nedrept purtat.
Că n-ai iertat, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea iertat.

Din ce-ai văzut să ai credinţă
şi pentru tot ce n-ai văzut.
Că n-ai crezut, vei plânge-odată,
dar n-ai să plângi c-ai prea crezut.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paralele şi ascunzişurile

N-ai avere, nici parale,
Umblii-n picioarele goale
Prin iarbă şi prin tufişuri
Te scarpini la... ascunzişuri.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşul zilnic

Pentru coş, când n-ai parale,
Renunţi la carnea de vită,
La friptură sau sarmale
Şi găteşti... varză călită!

epigramă de Ion Romanescu din Viaţa Buzăului (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradox... de taină

Paradox, de trei parale,
La femei pline de taine:
Îs foarte Vii, când sunt goale!
(Deşi-s... Moarte, după haine!)

paradox epigramatic de Ioan Crăciun Petrişan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec deplin

N-ai dezmierda de n-ai şti să blestemi.
Surâd numaim acei care suspină.
Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi,
de n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină.

Şi dacă singur rana nu-ţi legai,
cu mâna ta n-ai unge răni străine,
N-ai jindui după frânturi de rai,
de n-ai purta un strop de iad în tine.

Că nu te-nalţi din praf, dacă nu cazi
cu fruntea jos, în pulberea amară.
Şi dacă-nvii în cântecul de azi
e că mureai în lacrima de-aseară.

poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ai să vii

N-ai să vii şi n-ai să morţi
N-ai să şapte între sorţi
N-ai să iarnă, primăvară
N-ai să doamnă, domnişoară.

Pe fundalul cel albastru
din al ochiului meu vast
meteor ai fost şi astru
şi incest ai fost, prea cast.

Uite-aşa rămânem orbi
surzi şi ciungi de un cuvânt.
Soarbe-mă de poţi să sorbi
"S" e rece azi din sunt.

poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din lume adunate... şi-n alt fel la lume date

"Iarna-i grea, nevasta-i rea,
Vacile n-au ce mânca
Mă dusei la un vecin
Să cer o pală de fân.
- N-am, vecine, fân de dat,
Că... cu greu l-am adunat!"
culese de la Sârbu Ion (99 de ani)

Şi-n alt fel la lume date...

- Iaca-ţi zic (De n-o fi bine
Nu te supăra pe mine)
Cât a fost vara de vară
Tu stăteai cu mândra-n poală.
Acum n-ai din porc o fleică,
Nici şoric şi nici cârnat,
Astă vară ţi-a fost bine
Şi nimic n-ai semănat...
Nici făină pentru pâine
N-ai, căci lenea dumitale,
N-a făcut două parale...
Însă tu să fii de vină?!
Erai as în discotecă
Şi pentru a fi în ton
Luai o mândră lângă tine
Şi un Alexandrion.
O Stalinskaia, sau poate,
Dacă nu-ţi era deschis
Fiindcă se blocase contul,
Un Bucegi era permis.
Bani au fost, dar buzunarul
S-a golit cam repejor,
Acum nu veni la mine să îmi ceri
Căci n-am... Pardon!
Eu am strâns, sudoarea frunţii
În recoltă se adună...
Mergi! Munceşte, fă parale
Dacă n-ai de unde, fură!
Îţi luai Kent, îţi luai cafea,
Nu era nimeni ca tine,
Acum de ce vii la mine,
Mama ta de puşlama?!
Amanta sucul nu-şi plătea,
Te lua un taxi de la scară,
Deh! O distracţie de-o vară...
Degeaba ceri, eu n-am ce-ţi da!
Deci, ia mai pune-ţi pofta-n cui!
Grânaru-i gol şi nimănui
Nu îi dă mâna să te ţină...
Aşa nevastă, aşa vecină!
Bate cocoşul să îţi ouă,
Vacilor dă răbdări prăjite,
Pune pe foc economia
Şi fiule, să iei aminte!
De-ai fi un greier pe ogoare,
Din zori în seară de-ai cânta,
Profitul tău n-are valoare
Şi iarna nu ai ce mânca.
Îţi cântă maţul tricolorul
Pe când pe alţii-n cot îi doare...
Să iei aminte la furnică!
Vara e mierea strânsă-n floare.
Trudeşte pentru a avea...
În lume toate-s trecătoare.

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am, moarte, cu tine nimic

Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blestema unii, vreau să zic,
La fel cum lumina pârăsc.

Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi
De-ai avea mamă şi-ar muri,
Ce-ai face tu şi cum ar fi
De-ai avea copii şi-ar muri?!

Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc.
Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.

Nu frica, nu teamă,
Milă de tine mi-i,
Că n-ai avut niciodată mamă,
Că n-ai avut niciodată copii.

poezie celebră de Grigore Vieru din Literatura şi Arta (12 septembrie 1995)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ai să vii

N-ai să vii şi n-ai să morţi
N-ai să şapte între sorţi {...}

distih de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

.. Vântul îmi bătea în cap
Şi voiam însurătoare,
Dar nici azi de el nu scap,
Că îmi suflă-n buzunare!

catren de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate... poate...

poate vrei să ne-ntâlnim
într-o zi plină de soare
poate vrei doar să glumim
pe o bancă-n izolare!

mi se pare că-mi zâmbeşti
este foarte frig afară...
poate vrei să mă culegi
ca pe-un fulg care nu zboară!

poate... nici n-ai observat
c-am trecut din intâmplare
din priviri eu tot te caut
poate... poate... mi se pare!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însurătoare

Pas prozaic, echivoc,
Unii însă îl repetă,
Alţii nu îl fac deloc,
Dar cu toţii îl regretă.

epigramă de Eugen Albu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vreme de însurătoare, toţi vor câte-o fată mare, dar unde este a virtuţii promovare?

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moarte, tu n-ai nume de om

mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
dacă mi-ai fi dat un semn
oricât de mic
îmi pregăteam valiza
cu toate cele necesare
un aparat de ras
un creion o mapă şi un plic

mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
mai zăboveşte jos
sub deal un pic
să sting lumina apa
gazul şi să las o cheie
ori nu ştiai că am
o nevastă şi un copil mai mic

mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
în mine totu-i negru
vai poate doar e un protest
ca şi când
ar fi fost să fie
un anotimp în care
aş fi putut să plec

mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
ci îngăduie-mi o rugăminte
să-ţi mai zic
de sub tălpi durerea urcă iute ca un scai
şi sunt gol-goluţ că n-am putut
să-mbrac nimic
aşa sunt Om dar nu cu suflet mic
te rog mai lasă-mă un pic
să strâng trecutul şi viaţa între dinţi
că nu-i nimic mai scump decât iertarea zic

mai stai o clipă moarte stai
nu cer să-mi dai mie nimic
ţi-am spus răgaz să-mi dai
să mai zăboveşti la poartă un pic
cât copilu-mi face semn
cu mâna
că doar ştiai
că-i bolnav şi trist
şi-i cel mai mic

la urmă-apoi de vrei să-mi dai
un semn
aprinde lumânarea neagră din pridvor
ştiu că te grăbeşti
şi-i musai
să revin la ceea ce am fost
poate un nimic
dar stai
mai am un Dumnezeu de nu ştiai
un copil şi o nevastă care au lăcrimat destul
şi-i rog acum când trupul meu
nu-i mai în stare de nimic
să-mi aprindă o lumânare
acolo sub pământ

noa haide moarte hai
te întreb cât încă mai sunt viu
cu ce-am greşit de vii pândind
şi totuşi dacă vii
adu-mi şi tu ceva să-mi placă
nici flori nici lumânări ca la mormânt
ci o noapte de împăcare cu tot ceea
ce am fost şi încă sunt

noa haide moarte hai

păşeşte-ncet de poţi
injectează-mi în vene noaptea
fie şi în somn
doar atât cât eu către Dumnezeu mă-ndrept
apoi să taci
că n-ai nume de Om

apoi să taci
apoi să taci
să taci...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-ai fi

De n-ai fi lângă mine-ntotdeauna
De nu Ţi-ai pune mână peste-a mea
De n-ai fi tu să-mi dai puteri întruna
Aş rătăci şi nu Te-aş mai vedea.
Aş rătăci ca frunza pe cărare
Chiar arbore să fiu m-aş prăbuşi
Şi stea să fiu m-aş prăbuşi în mare
Cu mine, Doamne, Doamne de n-ai fi.

În inima ce tremură şi ţipă
Atâta moarte şi durere-am strâns
Că de-ai uita de mine pentru-o clipă
M-aş prăbuşi şi aş muri de plâns.

Rămâi cu mine, Doamne-ntotdeauna
Şi pune-Ţi mâna, Doamne, peste-a mea
Şi dă-mi puteri să Te slăvesc întruna
Să Te slăvesc şi să Te pot vedea...

poezie de Adriana Cristea (3 ianuarie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!