Iubirea se stinge când ai împins-o pe "Pilot Automat".

citat celebru din Adrian Păunescu
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

guvernare

Guvernarea este o simulare a puterii în regim de pilot automat.

definiţie aforistică de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare pilot crede că este cel mai bun pilot din lume. Eu cred că eu sunt cel mai bun pilot...

citat din Gordon Bethune
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără pilot automat

Plătit-au cocalarii
O groază de bănet;
Milionul pe Ferrari
Şi unul pe carnet.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

La apariţia volumului de versuri "Să ne iubim pe tunuri" de Adrian Păunescu

Zise ea citind volumul:
- Când iubeşti cu-adevărat
O fi bine şi pe tunuri,
Dar mai bine... este-n pat.

epigramă de Petre Gigea-Gorun din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Adrian Păunescu

A plecat din viaţă omul Păunescu,
A rămas în viaţă poetul Păunescu.
Un om mai puţin în România,
Rămâne poetul, rămâne poezia.

poezie de Dumitru Delcă (5 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foarte, foarte rar, şi doar in nopţile cu lună plină, oamenii mai ies de pe pilot automat, şi urlă, şi urlă...

aforism de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!

Folosim vocabularul ce îl avem pentru a gândi, pentru a sta de vorbă cu noi înşine, pentru că până la urmă gânditul este un dialog interior. Problema cea mare este că acest dialog interior se petrece de cele mai multe ori pe pilot automat. Şi de cele mai multe ori pilotul automat este setat pe negativ. Aşa cum ghinda devine stejar, cuvântul şi gândul devin faptă, comportament, obicei şi împreună, ele sunt chiar viaţa noastră. Tu ce recoltă vrei să strângi?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşadar, cum gândim? Foarte simplu. Folosim vocabularul ce îl avem pentru a gândi, pentru a sta de vorbă cu noi înşine, pentru că până la urmă gânditul este un dialog interior. Problema cea mare este că acest dialog interior se petrece de cele mai multe ori pe pilot automat. Şi de cele mai multe ori pilotul automat este setat pe negativ. Aşa cum ghinda devine stejar, cuvântul şi gândul devin faptă, comportament, obicei şi împreună, ele sunt chiar viaţa noastră. Tu ce recoltă vrei să strângi?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pilot afemeiat

Ziua, cât ar fi de mare,
Tu ţii manşa-ntre picioare
Dar de când tot iei viagră
Umbli la... caseta neagră!

epigramă de Ştefan Lipca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

pilot

Pilot. Temerar conducător înălţat în văzduh.

definiţie aforistică de David Boia (23 august 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte, doamnelor. Ori voi le controlaţi... ori cei care le controlează vă controlează pe voi. Vreţi să vă petreceţi restul vieţilor pe pilot automat unde toţi să vă apese butoanele? Sau vreţi să învăţaţi ceva în seara asta despre libertate, alegere şi putere?

Richard Bandler în discurs
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruşine, deci, şi închinare ţie, când Dumnezeu în cer stă într-o rână ca să înveţe însuşi poezie cu "11 elegii" în mână.

Adrian Păunescu în Închinare lui Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condamnaţi

Eu, sclavul trist al tristei mele harpe,
eu văd pierind, cu ochii, ce-am iubit,
mi-ar fi prea mult şi-o gaură de şarpe
să merg în ea, tăcut şi umilit.

Ce să mai cânt, când au venit piraţii
şi apele din mătci ni le-au furat,
o lacrimă fiinţei mele daţi-i
şi-o s-auziţi de omul scufundat.

M-aş îneca, m-aş stinge şi m-aş duce,
să mă zdrobească ritmuri pe-o şosea,
nici nu mai am nevoie de o cruce,
mi-a fost destul c-am dus-o pe a mea.
.....

poezie clasică de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacovia e un mare poet
Când alţii prin versuri deretică
Şi pun pe cuvinte apret
Trecând la tăcerea profetică.

catren de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf pentru un pilot

Sub piatră doarme, eu socot
(Ucis de-un uriaş de fier),
Cel mai aerian şofer,
Şi cel mai pământean pilot.

epitaf epigramatic de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nici nu ştiu cu cine mai vorbesc,
Atunci când scriu aicea poezie
Şi dacă tot dezastrul pământesc
Într-adevăr mi se cuvine mie.

catren de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este şi nu este, există şi nu există, aprinde inima şi o stinge... este un tot uşor de înţeles doar pentru Om.

Adrian Ghitescu
Adăugat de Adrian Ghitescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai suferinţa e creatoare.

citat celebru din Adrian Păunescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epilog "La Astrul... sau... Odă Păunesciană"

E-un 5 noiembrie-nspre un sfârşit de an
Ce nu şi-a dat obor de trecere în timp
Cu nota minimă-ntr-un catalog de Olimp
Pentr-un colos de zeu, un Adrian.

E-al neamului Icar, înaripat pedestru,
Predestinat de-avea un 20 de 10
Să-i fie an, când timp nu va mai trece
Frumoasa pasăre de vis ce-i Păun-escu...

Mă plâng tot lacrimi, fluvii-ntr-un ocean
‚nspre mii de nimeni ce-l lovesc, talazuri
Tot ţărmurindu-l şi-i creând necazuri
La sufletu-mi din suflet, Adrian.

Mă zbucium să-l păstrez în gând, alpestru
De ochi ce mă priveau prin recitaluri
Când versuri mă-ncâtau în loc de baluri
Din sufletu-i imens, de-un Păunescu.

Sunt printre nimeni ce-a lăsat, sunt un orfan
Şi n-am puterea să-l întorc şi nici să-i scriu
Nu pot să-l iau de mână, să-l reînviu
Şi-l pierd, într-un week end, pe Adrian.

Am inima o vioară de la Porumbescu
Iar glasul lui divin îmi sună-n tâmple
Lumea nu are ce să mai întâmple
Să merite mai mult de-nalt de Păunescu.

Bucată ruptă-i de la ţara-i de alean,
Ce-o venera titanic cu sinceritatea
Doar el ce-avea, că noi n-avem celeritatea
Să-l întregim... şi Prut şi Adrian.

Îmi moare inima de-un dor ecvestru
S-ascult îndemn, fără de bici, de duh
Din vocea-i caldă, spartă din văzduh,
S-o am în minte, neuitată, Păunescu.

Ţineţi-vă să nu rămâneţi van
Cum sunteţi azi doar simpli impostori
De nu veţi recunoaşte-n timp valori
Continuând să renegaţi un Adrian.

Mă scurg azi printre lacrimi pic cu pic
Căci nu-l mai am profet, nici înţelept
Pe Păunescu Adrian, de-inimi de poet...
Mă simt că nu mai sunt, sau sunt nimic.

Şi nu uitaţi c-o să va fie dor
De-un chip de basarab de-un neam întreg,
Minte şi gând sublim şi nu-nţeleg
De nu vă vreţi prin el, popor nemuritor...

Adrian Păunescu nu-i blestem
Dar vă va fi simbol de anatemă
De-o ţară care-şi pierde zilnic stemă
Făcând-o fără el un recviem!...

PS...
Etern voi venera pe-al meu maestru
Misterul pur de-uman în amestec cu talent
Poetul implicat în veşnicul prezent
Rămas fără de trup, un nume, Păunescu...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, tristul, cel mai liber dintre toţi...

Adrian Păunescu în poezia Iertările
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!