În filosofie, existenţa lui Dumnezeu este demonstrată prin folosirea naturală a raţiunii, în timp ce, în teologie, gândirea află despre natura lui Dumnezeu şi aplică dialectica la datele revelaţiei acceptate prin credinţă. Cunoaşterea filosofică şi teologică(dialectica) sunt modalităţi de cunoaştere a lui Dumnezeu care se realizează prin experienţa mistică, o cunoaştere întemeiată pe iubire sau o iubire ce îl cunoaşte pe Dumnezeu.

citat din Aristides
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiinţa umană concretă a fost creată de Dumnezeu în vederea unei finalităţi supranaturale, fericirea desăvârşită ce nu poate fi atinsă decât în viaţa de dincolo prin vederea lui Dumnezeu. Această vedere nu poate fi căpătată de om numai prin capacităţile sale naturale, însă omul poate atinge o fericire imperfectă în această viaţă prin exerciţiul capacităţilor sale naturale, ajungând la o cunoaştere filosofică a lui Dumnezeu prin intermediul creaţiei sale şi prin dobândirea şi exerciţiul virtuţilor naturale. Finalitatea naturală, fericirea imperfectă, este pe măsura naturii umane şi a capacităţilor umane, dar cum omul a fost creat pentru o finalitate ultimă supranaturală, finalitatea naturală nu îl poate împlini;ea este imperfectă şi este îndreptată dincolo de sine.

citat clasic din Sfântul Toma de Aquino
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoaştem deci existenţa şi natura finitului, pentru că suntem finiţi şi de aceeaşi mărime cu el. Cunoaştem existenţa infinitului, dar nu-i cunoaştem natura pentru că el are mărime ca şi noi, dar nu e mărginit ca noi. Dar nu cunoaştem nici existenţa, nici natura lui Dumnezeu pentru că nu are mărime, nici margini. Numai prin credinţă îi putem cunoaşte existenţa, iar prin har îi vom cunoaşte natura. Or, am arătat de multe ori că poţi cunoaşte un lucru fără să-i cunoşti natura.

Blaise Pascal în Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata cunoaştere şi vedere a lui Dumnezeu constă în vederea că El e invizibil. Ceea ce căutăm se află dincolo de orice cunoaştere, separată prin întunecimea neînţelegerii.

Grigorie de Nysaa în Scrieri, Viaţa lui Moise
Adăugat de Gabriela A
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi face o cale, practică până la Dumnezeu numai dacă laşi gândul să te orbească şi nu vezi că Dumnezeu este deja veşnic Aici. Dumnezeu nu e rătăcit prin spaţiu ca să îl cauţi tu şi nu e mâine sau în următoarea viaţă ca să ajungi la el prin timp sau prin credinţă. Spaţiul şi timpul răsar şi se sting în EL. Renunţă la orice gând şi mai ales la gândul "eu" şi Dumnezeu rămâne!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un om normal ca toţi ceilalţi, am avut privilegiul poate să fiu prietenul lui Dumnezeu, prin acest har de a scrie. Acest volum de eseuri aş dori să fie citit de prieteni ai lui Dumnezeu, cu inima, aşa cum eu l-am scris, simţindu-l. Dumnezeu înseamnă iubire, Dumnezeu este iubire. Iubirea ţine de suflet, de adâncimile luminoase ale gândului curat.

Ilorian Păunoiu în Agapologia - Logodna iubirii cu libertatea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfaturi utile

Viaţa este darul desăvârşit dat de Dumnezeu,
bucură-te pentru viaţă!
Soarele este lumina lui Dumnezeu,
bucură-te de căldura şi lumina lui!
Stelele sunt ochii lui Dumnezeu,
bucură-te de strălucirea stelelor!
Natura este creaţia lui Dumnezeu,
bucură-te de binefacerile naturii!
Aerul este suflul prin care Dumnezeu ţi-a dat viaţă,
bucură-te de aerul pe care îl respiri!
Râul este cristelniţa în care Dumnezeu a botezat omul,
bucură-te de susurul apelor! Apa îţi potoleşte setea.
Răcoarea codrilor este adierea prin care Dumnezeu ţi-a dat mişcarea,
bucură-te de răcoarea codrilor!
Dumnezeu ţi-a dat lumina zilei ca să ta orientezi în viaţă,
bucură-te de lumina zilei!
Dumnezeu ţi-a dat liniştea nopţii,
bucură-te de liniştea nopţii! Ea îţi odihneşte sufletul.
Bucură-te de toate în puţinul timp pe care îl petreci pe pământ!
Numai astfel vei pute sune că trăieşti.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

E fantastic cum pentru fiecare fiinţă realizată Conştiinţa străluceşte într-un mod Unic! Oare câţi dintre oameni realizează că pentru Dumnezeu, "a cunoaşte", înseamnă de fapt "A Fi"? Sinele/Dumnezeu cunoaşte prin fiinţare - fiind totul din Întreg - nu prin cogniţie=etichetare=separare şi izolare în iluzia aşa-ziselor părţi=concepte, care de fapt Nu există.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Năzuinţa prin care fiecare lucru tinde să-şi menţină existenţa nu include un timp finit, ci unul nedefinit. Lucrurile singulare sunt moduri prin care atributele lui dumnezeu sunt exprimate într-un fel cert şi determinat, adică sunt lucruri care exprimă într-un fel cert şi determinat puterea lui Dumnezeu, prin care acesta există şi lucrează. Nici un lucru nu are în sine ceva prin care să poată fi distrus sau care să-i suprime existenţa, ci dimpotrivă, se opune la tot ceea ce ar putea să-i suprime existenţa;şi de aceea cât poate şi depinde de el, năzuieşte să-şi menţină existenţa.

Baruch Spinoza în Etica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când într-un examen scris tinerii au patru ore la dispoziţie pentru a-şi termină lucrarea, nu schimbă nimic faptul că cineva termină înainte sau foloseşte întregul timp pus la dispoziţie. Aici sarcina primită este una, iar timpul altă. Însă acolo unde timpul însuşi este sarcina, devine o greşeală să termini înainte de termen. La fel acolo unde sarcina este viaţă. Orice proces esenţial de cunoaştere se referă la existenţa sau: numai acea cunoaştere a cărei relaţie cu existenţa este esenţială este cunoaştere esenţială. Cunoaşterea care îndreptată către interior, în reflecţia interiorităţii nu se referă la existenţa este, în mod esenţial, cunoaştere prin întâmplare, nivelul şi cuprinderea ss sunt în mod esenţial indiferente.

citat celebru din Kierkegaard
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

rugăciune

Rugăciunea este lucrarea lui Dumnezeu în om, prin care se stabileşte legătura de iubire între om şi Dumnezeu.

definiţie de Sfântul Grigorie Palama
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoaşterea lui Dumnezeu ca iubire e bună şi binefăcătoare fiindcă, recunoscându-L ca iubire, comunicarea cu EL, pe care nu poţi să n-o doreşti, vai fi doar iubire de oameni. Avantajul acestei comunicări cu Dumnezeu faţă de orice alt fel de comunicare e că prin această comunicare simţi că el există şi îţi răspunde ţie şi sufletului tău, răspunde prin faptul că, pe măsură ce te dăruieşti iubrii de oameni, El îţi umple inima de pace şi bucurie.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci însăşi existenţa lui Dumnezeu nu este câtuşi de puţin combătută prin faptul că nu poate fi demonstrată, deoarece ea stă neclintită pe un teren mult mai sigur. Este vorba despre o chestiune de revelaţie.

Arthur Schopenhauer în Despre împătrita rădăcină a principiului raţiunii suficiente
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu încape nicio îndoială că orice cunoaştere a noastră începe cu experienţa; căci prin ce altceva ar putea fi deşteptată spre funcţionare facultatea noastră de cunoaştere, dacă nu prin obiecte care exercită influenţe asupra simţurilor noastre şi care, pe de o parte, produc ele însele reprezentări, pe de altă parte, pun în mişcare activitatea noastră intelectuală, pentru a le compara, a le lega sau a le separa, prelucrând astfel materialul brut al impresiilor sensibile într-o cunoaştere a obiectelor care se numeşte experienţă? Astfel, cronologic, nicio cunoaştere nu precede în noi experienţa, şi cu ea începe orice cunoaştere.

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialectica se mărgineşte la dibuiri de cunoaştere în diverse domenii în care filozofia ţinteşte la o cunoaştere completă, pe când sofistica are numai aerul de a fi filozofie, când de fapt ea nu e deloc aşa ceva.

Aristotel în Metafizica, cartea IV, capitolul 2 (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poate exista nicio teologie după Auschwitz, şi nicio teologie despre Auschwitz. Pentru că orice am face, suntem pierduţi; orice spunem este inadecvat. Nu se poate înţelege evenimentul fără Dumnezeu. Teologia? Ştiinţa despre Dumnezeu? Cine sunt eu să îl explic pe Dumnezeu? Unii încearcă. Eu cred că eşuează. Cu toate acestea, este dreptul lor să încerce. După Auschwitz, totul este doar o încercare.

Elie Wiesel în Hope Against Hope
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unindu-se moral în rugăciunea adevărată cu Dumnezeu, omul nu se uneşte cu El doar prin sine însuşi, ci îi uneşte cu El şi pe ceilalţi; el devine un inel de legătură între Dumnezeu şi creaţie, între lumea divină şi cea naturală. Predându-se liber lui Dumnezeu, voinţa omenească nu este mistuită de El, ci este asociată ei şi devine o forţă nouă, divino-umană, în stare să facă lucrarea lui Dumnezeu în lumea oamenilor. Prin aceasta, rugăciunea adevărată, ca legătură moral-harică cu Dumnezeu, se deosebeşte de toate celelalte relaţii umane cu Divinitatea.

citat din Vladimir Soloviov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu nu se arată ca Dumnezeu în Sine, din sau prin observare exterioară, ci prin experienţă interioară. Şi, atunci când experienţa interioară L-a arătat pe Dumnezeu în Sine, observaţia exterioară nu mai este necesară. Iar dacă observaţia exterioară este necesară, experienţa interioară nu este posibilă.

Neale Donald Walsch în Conversaţii cu Dumnezeu, volumul I (1995)
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu e în toate

Dumnezeu e în glasul ce firav gângureşte,
Dumnezeu e-n copacul ce din nou înfloreşte,
Dumnezeu e în râsul gingaş de copil
Şi în floarea plâpândă ce-o săruţi în april'.

Dumnezeu te mângâie cu-ale mării talazuri
Când te rogi pe-al său mal, doborât de necazuri.
Dumnezeu e în falnicul brad de la munte,
Dar şi-n ochii bunicii, cu tâmple cărunte.

Dumnezeu e în ploaia, de rod dătătoare
Şi în raza fierbinte, venind de la Soare.
Dumnezeu e-n omătul aşternut în troiene,
E în iarba crescând luminos prin poiene.

Dumnezeu e în vântul ce-adie uşor,
E în Luna ce-o scrii în poeme de dor.
Dumnezeu e în codrul ce freamătă lin,
E în apa curgând şi-n potirul de vin.

Dumnezeu e în ruga, spre cer înălţată
Pentru semenii tăi, cu iubire curată.
Dumnezeu e-n eroul, niciodată înfrânt
Apărându-şi cu viaţa idealul său sfânt.

Dumnezeu e în sufletul ce te-alină la greu,
Dumnezeu e în toate, chiar şi-n omul ateu.
Dumnezeu e în nufărul înflorind în noroi,
Dumnezeu e în tine, Dumnezeu e în noi!

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e doar o invenţie a gândului din capul tău, nu există o astfel de etichetă. Trebuie să fii extrem de naiv dacă tu crezi că Dumnezeu poate fi aflat prin polemică sau cunoaştere excesivă. Tot ceea ce te separă de Sinele tău este iluzia cunoaşterii. În esenţă întreaga cunoaştere este apogeul ignoranţei. Voi nu realizaţi cel mai evident lucru: ca să cunoşti ceva trebuie să omiţi întregul şi să te identifici cu elementul de cunoscut. Exact această separare iluzorie îţi dă iluzia că eşti un eu desprins de întreg care gândeşte şi tot ea este rădăcină nebănuită a întregii tale suferinţe. - Tu nu exişti, eşti un balon evanescent de săpun o creaţie a gândului. - Doar Dumnezeu există, pentru că e unicul etern, fără formă. - TU EŞTI DUMNEZEU!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt trei lucruri despre Dumnezeu pe care trebuie să le acceptăm: Dumnezeu este întotdeauna prezent, Domnul ne cunoaşte pe deplin, Dumnezeu ne iubeşte întotdeauna.

aforism de Veronica Bobu din Aripi spre cer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!