Mânia în care predomină ura şi tristeţea nu este atât de vizibilă de la început, decât eventual prin aceea că face să pălească faţa. Sufletele care sunt mai pline de orgoliu şi mai neputincioase se lasă în mai mare măsură cuprinse de acest soi de mânie. Căci jignirile par cu atât mai mari, cu cât orgoliul îi face pe oameni să-şi acorde o importanţă mai mare, şi de asemenea, cu cât acordă ei o mai mare importanţă bunurilor de care aceste jigniri îi lipsesc, bunuri cărora li se acordă o importanţă cu atât mai mare cu cât oamenii au un suflet mai slab şi mai josnic, din cauză că ele depind de alţii.

citat clasic din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce oamenii pe care mânia îi face să roşească sunt mai puţin de temut decât pe cei pe care-i face să pălească. Astfel, vedem că unele persoane pălesc sau tremură când se mânie, după cum vedem altele care roşesc şi uneori chiar plâng la mânie. Se crede îndeobşte că mânia celor care pălesc este mai de temut decât a celor care roşesc. Explicaţia este că atunci când un om nu poate sau nu vrea să se răzbune astfel decât prin mimică şi prin cuvinte, el pune în acţiune întreaga sa căldură şi întreaga sa forţă încă din primele clipe ale emoţiei, din care pricină se înroşeşte, pe lângă că uneori regretul şi mila pe care le simte omul pentru sine însuşi, pentru că nu poate să se răzbune îl fac să plângă. Şi dimpotrivă, cei care se abţin şi se decid pentru o răzbunare mai mare devin trişti, socotind că fapta care i-a mâniat îi obligă să se răzbune. Dar când trec apoi la făptuirea răzbunării se încălzesc cu atât mai mult, cu cât au fost mai reci la început, la fel cum febrele care încep cu frig sunt de obicei cele mai violente.

citat clasic din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care acordă maximă importanţă hainelor pe care le poartă, în general, n-au o valoare mai mare decât hainele lor.

citat clasic din William Hazlitt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate aceste acte ratate sunt incidente a căror înrudire intimă este pusă în evidenţă de faptul că termenii care le desemnează au prefixul comun "ver" (de exemplu, "versprechen" – lapsus, "verlesen" – falsă lectură, "verhören" – falsă audiţie, "verlagen" – imposibilitatea de a găsi un obiect pus de-o parte), incidente care, în totalitatea lor, au un caracter insignifiant, sunt în majoritatea lor de scurtă durată şi fără mare importanţă în viaţa oamenilor. Numai arareori unul dintre aceste fapte, de exemplu pierderea unor obiecte, capătă o anumită importanţă practică. De aceea, actele ratate nu trezesc mare interes, nu dau loc decât la afecte superficiale etc.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suprema ironie este că voi aţi dat atât de mare importanţă Cuvântului lui Dumnezeu şi atât de puţină experienţei.

Neale Donald Walsch în Conversaţii cu Dumnezeu, volumul I (1995)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecata unui duşman este adeseori mai justă şi mai folositoare decât aceea a unui prieten. La oameni, ura e aproape întotdeauna mai profundă decât iubirea. Privirea celui care urăşte este mai pătrunzătoare decât privirile celui ce iubeşte. Un adevărat prieten este unul şi acelaşi lucru cu tine însuţi. Dar duşmanul tău nu-ţi este asemenea ţie. Şi asta face puterea lui. Ura luminează multe lucruri, care iubirii îi răman necunoscute. Cu cât un om este mai mare, cu atât şi dragostea lui este mai mare.

citat celebru din Leonardo da Vinci
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce importanţă are prin ce metodă caută fiecare adevărul? La o taină atât de mare nu se poate ajunge pe un singur drum.

Symmachus în Relatio (384)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cheltui bani de importanţă majoră pe lucruri de importanţă minoră şi invers, nu cheltui bani de importanţă minoră pe lucruri de importanţă majoră. Unii oameni dau o avere pe hrana destinată trupurilor lor şi foarte puţin pe hrana destinată sufletelor lor. Ţi se pare o prostie, nu-i aşa, să cheltuieşti mai mult pe bomboane decât pe cărţi şi casete care să te inspire?

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dat fiind că, potrivit numeroaselor fapte pe care le cunoaştem, oamenii sunt adesea atât de aproape de înţelegerea actelor ratate şi se comportă adesea ca şi cum le-ar sesiza sensul, cum se face că, în general, aceleaşi fenomene le apar de multe ori ca fiind accidentale, lipsite de sens şi de importanţă şi că se arată atât de refractari faţă de explicarea lor psihanalitică?

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Phaidros: Îţi e dat să devii mai bun încrezându-te în mine şi nu într-un îndrăgostit. Căci îndrăgostiţii, uneori în răspăr cu ce este mai de preţ în tine, ajung să-ţi laude vorbele şi faptele, fie din teama de a nu se face urâţi, fie pentru că dorinţa le întunecă judecata. Căci acesta e felul în care se manifestă iubirea: nereuşitele, cărora ceilalţi nu le dau mare importanţă, ea le transformă, în ochii îndrăgostiţilor, în prilej de adâncă mâhnire; iar reuşitele care de abia dacă pot stârni o bucurie devin, pentru ei, prilej de exaltare.

replici celebre din Phaidros de Platon (1983)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre substanţele secunde, specia e substanţă în mai mare măsură decât genul, căci ea este mai apropiată de substanţa primă. Într-adevăr, dacă ar reda (apodidomi) cineva ce este substanţa primă, o va face în chip mai cunoscut şi mai familiar redând specia decât genul... Prin urmare... specia e în mai mare măsură substanţă decât genul. În schimb, dintre speciile care ele însele nu sunt genuri, nici una nu e substanţă în mai mare măsură decât alta.

Aristotel în Categorii, 5, 2b (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Fiecare dintre noi a trăit acest adevăr:
iubirii, asemeni unui izvor care curge,
nu i se acordă nici o importanţă,
este considerată un drept garantat;
dar atunci când izvorul îngheaţă
oamenii îşi amintesc cum era pe vremea când curgea –
şi ar vrea ca acesta să curgă iarăşi.

poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu acordaţi prea mare importanţă unei fotografii, pentru că ea nu reprezintă decât corpul. Adoraţi-l mai curând pe Acela care se află în suflet – Divinul.

citat din Sri Ramakrishna
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ce fel roşim adesea când suntem trişti. Se întâmplă adesea să nu pălim când suntem trişti, ci dimpotrivă, să ne înroşim. Faptul acesta trebuie atribuit celorlalte pasiuni care se asociază cu tristeţea, cum sunt iubirea sau dorinţa, iar uneori şi ura. Căci aceste pasiuni, încălzind sau agitând sângele, care vine din ficat, din intestine şi din alte părţi interne, împing sângele spre inimă şi de acolo, prin artera cea mare, spre venele feţei, fără ca tristeţea, care strânge din toate părţile orificiile inimii, să poată împiedica aceasta. Dar, chiar dacă este moderată, tristeţea împiedică lesne sângele ajuns în venele feţei să coboare spre inimă, în timp ce iubirea, dorinţa sau ura împing spre faţă alt sânge din părţile interioare. Iată, pentru ce acest sânge, fiind oprit în jurul feţei o face roşie, deoarece culoarea sângelui este cu atât mai vizibilă cu cât el curge mai puţin repede, precum şi fiindcă astfel se poate aduna în venele feţei mai mult ca atunci când orificiile inimii sunt mai deschise, lucru care se întâmplă mai ales când ne este ruşine, aceasta fiind compusă din iubire de sine şi dintr-o dorinţă puternică de a evita dezonoarea, ceea ce face ca sângele din părţile interne să vine spre inimă, iar apoi prin artere spre faţă.

citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar tu, omule, care admiri în opera mea însăşi minunata operă a naturii, îţi vei da seama că n-ai dreptul să o distrugi; ori gândeşte-te ce crimă este să iei viaţa omului, a cărui alcătuire o socoteşti o adevărată minune de artă; şi gândeşte-te apoi la cinstirea pe care o datorezi sufletului ce sălăsluieşte într-o asemenea operă de arhitectură; căci, într-adevăr, aşa cum e, este un lucru divin. De aceea, lasă acest suflet să sălăşluiască în opera sa, care este trupul, atât cât îi va fi şi voia, şi nu îngădui ca mânia sau răutatea ta să distrugă o viaţă - să distrugă viaţa - care este atât de frumoasă, încât a nu o preţui înseamnă a nu o merita!

citat celebru din Leonardo da Vinci
Adăugat de B- Roxana R
Comentează! | Votează! | Copiază!

A urî pe cineva este a-şi imagina pe cineva drept cauză de tristeţe; deci cine urăşte pe cineva va năzui să-l înlăture sau să-l distrugă. Dar, dacă el se teme că rezultă de aici pentru el ceva mai trist, sau un rău mai mare şi dacă crede că se poate feri de el nefăcându-i aceluia pe care îl urăşte răul pe care îl plănuia, el va dori să se abţină de a face rău;iar aceasta cu o năzuinţă mai mare decât aceea pe care o avea de a face rău, care de aceea va birui.

citat clasic din Baruch Spinoza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este un egoist mediocru: până şi cel mai înţelept om acordă obişnuinţelor sale mai multă importanţă decât avantajelor lui.

Friedrich Nietzsche în Aforisme. Scrisori
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

In ceea ce priveşte problematica europeană, s-a vorbit atât de mult la Helsinki, încât acum cuvintele nici nu mai au prea mare importanţă. Ceea ce va fi cu adevărat important este acţiunea de realizare, modul în care fiecare stat se va conduce după ceea ce a declarat şi a semnat.

Nicolae Ceauşescu în Convorbiri, Nicolae Ceauşescu - Gerald Ford 2-3 august 1975
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce face ca o poveste să fie poveste este ceva care se schimbă. Ceva de importanţă internă, externă, mică sau mare, trivială sau degradantă. Nu contează.

citat din Sarah Monette
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

D. Şăineanu acordă cu drept cuvânt neologismelor o importanţă egală cu elementele neaoşe ale limbei. Aceste neologisme reprezentă ultima fază a culturii noastre sub acţiunea Occidentului, şi în special a Franţei. Prin răspândirea din ce în ce mai mare a presei şi a învăţământului, ele încep a pătrunde în stratele de jos ale populaţiunii urbane şi a deveni astfel o parte integrantă a vocabularului românesc. Mahalagiul cel mai înapoiat nu mai aşteaptă astăzi să primească în efecte, în natură, "stima şi consideraţia" ce o adăstase mai multe zile de la şeful său, subprefectul din vremea lui AIecsandri.

Ion Luca Caragiale în Un dicţionar român
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar din momentul în care această funcţie, în care noi recunoaştem eul nostru normal, cedează nevoii de somn, o vedem obligată de condiţiile psihofiziologice în care se produce acesta să-şi slăbească supravegherea şi să opună o energie foarte redusă intruziunii materialelor refulate. În sine această relaxare are puţină importanţă, n-ar fi mare nenorocire dacă tendinţele infantile refulate ar face momentan carieră.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!