Revăd în noapte
Salba universului
Frescă imună
Prin fante de lumină
Alt infinit din stele

tanka de David Boia (12 ianuarie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Periplu în zori
Prin fante de lumină
Tresar idile

haiku de David Boia (5 martie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsună hilar
Prin fante de iubire
Un surâs peltic

senryu de David Boia (19 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imună. Una ce nu cade la pat.

aforism de David Boia (2 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Big Bang

Big Bang-ul nu est altceva decât o piruetă a universului în drumul său spre infinit.

definiţie aforistică de David Boia (4 iulie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până si florile radiază prin culoarea, frumuseţea şi parfumul lor, infinitul. Bucuriile sunt finite, fericirea infinită. Toate drumurile duc la infinit. Albastru cerului este infinit. Muzica universului este infinită. Lumina soarelui poate fi finită, dar infinitatea numărului de stele din univers, lumina rămâne infinită. Chiar dacă unele stele dispar, altele se nasc. Lumina nu cunoaşte sfârşit. Infinit este sinonim cu indefinibil.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Reflecţii Maxime Axiome IX
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă arunci praf în ochii universului, el îl va preface în stele.

aforism de David Boia (26 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăinuie şi azi
Plete din praf de stele
În sens multiplu
Transfigurând aievea
Taina universului

tanka de David Boia (13 noiembrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infinit...

Cristale fine de lumină
Ţi-au răsărit acum sub gene
Şi picurând culoarea pură
A inimii privită-n ele

Se-adună... sufletu-mi atinge
Şi noaptea rece mă cuprinde
Şi-aş vrea să strâng aceste lacrimi
Să plâng doar eu şi pentru tine...

Nu mai zâmbeşti, nu mai vezi luna
Prin templul tău trec clipe reci,
În irişi îţi vedeam lumina
Dar nu-i mai simt, nu mai am veşti...

Se-ascund... prin gene de-ntuneric,
Clepsidra nu îi mai atinge,
Prin fante false de lumină
Ascult un suflet ce se stinge...

Rămâi... nu trece-n altă lume
Cu inima doar jumătate,
Şi nu lăsa să-mi prindă dorul
Un infinit ce ne desparte...

Nu mai sunt om... nu mai am lacrimi,
Doar caut trist prin univers
Acea cărare, să mă poarte
În nefiinţă... unde eşti...

poezie de Daniel Leonard Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va fi lumină de stele ?

Va fi lumină de stele
la noapte, pe cer puzderii de mărgele,
în timp ce ea adună lucruri minunate,
damasc
şi liliac
şi ierburi aromate?

Oare va găsi ea flori
sau va descoperi spini
stând de gardă
rozelor încă neînflorite-între străini?

Va fi lumină de stele
la noapte, pe cer puzderii de mărgele,
în timp ce ea adună-n parfum de chiparos
scoici de mare
şi midii
şi pene de albatros?

Oare va găsi ea comoara sau
va găsi doar durererea şi minciuna
la capătul acestui curcubeu
ivit prin ploaia razelor de lună?

poezie de Michael R. Burch, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte: lumină în straie de doliu.

aforism de David Boia (29 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

stele în eter
castele de lumină
lucii şi caste

haiku de David Boia (3 ianuarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ochii lucind
Adun la noapte stele
În contul iubirii

haiku de David Boia (13 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Generaţii

Prunc în scutece eram
şi visam libertate
copil terestru eram
şi visam evident
la cele astrale
băiat pedestru eram
şi aspiram la zboruri
scriam poeme omeneşti
şi gândeam la cele angelice
aşa sccesiuni empatice
urmate de încercări
printre fante de lumină.

poezie de David Boia (7 aprilie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele norocoase există multe, dar sunt departe la mulţi de ani lumină.

citat din David Boia (12 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

infinit

Infinit. O cifră fără număr.

definiţie aforistică de David Boia (27 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cătare ascendentă

Fuseserăm spirite fugitive celeste
Ca fiinţe virtuale în fante de lumină
Unde străluceau destinele în vogă
Adunaserăm consecvent din condei
Poeme adiacente cu iz de chintesenţă
Implementând procese însutit vizionare
Dintr-un conglomerat doldora de stele
Asezonaserăm figuri de stil exoterice
Din postura de promotori euforici
În formaţiuni virtual compensatorii
Convertind instincte în noi expresii
Cultivaserăm înţelepciunea în devans
Iubitori inventivi simultan cu prudenţa
Depăşiserăm adumbrirea cu brio
Şi diferenţa în termeni distributivi
Acum vom pleca spre o nouă aventură
În speţă accesând pagini de izbândă
Pe trasee inedite progresiv ascendente.

poezie de David Boia (20 iulie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul

Tezaur de nepreţuit,
Undeva prin infinit,
De ne aflat, de ne găsit.

tristih de David Boia (20 noiembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre infinit trece obligatoriu prin găuri negre.

citat din David Boia (15 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pelerin

Un călător la propriu
Spre destinaţie platonică
Pe traseu premonitoriu
Reper stelele şi aştrii
Printre fante de lumină
Ideea de pelerinaj
Persistă în mentalul său
Ca o cometă expresivă
Specifică dorului de ducă
Cu elan de promenadă
Mai departe şi mai sus
În spaţiul plin de taine
Printre galaxii superbe
Propulsat în eternitate
De iubirea fără margini
Din eonul fiinţelor divine.

poezie de David Boia
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea

mă trezesc să te beau
un pic să te gust
picătură cu picătură
ziua adorm după ce mă ameţesc
cu sărutul tău diliu
ies îmbrăcat în dragoste
noapte de noapte bună
trag zâmbetul pe dvd
şi-l urc pe youtube
îl revăd la gura sobei
unde arde un poem
ne strângem în braţe
noapte de noapte cu teamă
să nu strivim iubirea
care ne bântuie ca o mare doamnă
ştiai că lumina trece prin noi
noapte de noapte de aramă
vântul visu-l destramă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!