Cum să știu cine sunt, unde să fug, când nu pot numi golul din mine, golul ce ia forma catedralei pe afară iar în interior adăpostește păgânul prigonit.
aforism de Mircea Oprea din Mirarea de mine (2010)
Adăugat de Mircea Oprea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare

Treizeci de spițe se unesc în butucul roților, însă golul din centru îngăduie folosirea. Argila este modelată în formă de oală, dar golul din interior face posibilă folosirea. Pereții sunt străbătuți de uși și ferestre, golul lor îngăduie folosirea casei. Tot astfel ființa constituie natura lucrurilor, dar Neființa permite folosirea lor.
Lao Tse în Tao Te King, 11
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Golul
in golul din noi
se arunca tristetea de
pe marginea haului
fulgerator
tot mai multi sunt
muscati de sarpele tristetii
sapand in adancul
sufletului
gasim cioburi si praf
adunam totul cu o matura
vantul rascoleste
se rasuceste si se cuibareste
in golul din noi
se arunca tristetea
plangem in loc sa
alungam tristetea si
sa inchidem usa dupa ea.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru orice spectacol mediocru ne ridicăm și aplaudăm. Ne dăm culți... Despre asta este vorba. Despre golul imens care este golul conștiinței, golul lipsei de educație spirituală. Pentru asta fac teatru.
citat din Andrei Șerban
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Golul cel veșnic din inima plinului învață golul să zboare.
citat celebru din Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniți la mine pentru că sunteți frustrați de banii voștrii, de succesul vostru, de viața voastră. De-abia când nevoile corpului vostru sunt împlinite apar nevoile psihologice. Când și acestea sunt împlinite, dar golul interior persistă, sunt resimțite necesitățile spirituale: nevoia de a medita, dorința de a te ruga, "foamea" de Dumnezeu și de Adevăr.
citat celebru din Osho
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plictiseala e un fel de echilibru instabil între golul inimii și golul lumii, o echivalență de vid, care ar însemna împietrire, de n-ar fi prezența secretă a dorinței.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu știu
Eu nu știu cum să mă numesc,
Nici nu știu ce-i omenesc.
Nici lumea nu o recunosc,
Nici viața ce o trăiesc.
Eu nu știu uneori ce mai gândesc,
Nici ce-mi doresc, ce pot să iubesc.
Nici focul ce arde în mine,
Nici cine-l aprinde, cine-l întreține.
Eu nu știu de unde tot vine
Atâta dor în zile senine.
Atâtea lacrimi transpuse în rime,
Atâta chemare de tine.
Eu nu știu cine mă cheamă,
Cine visele tot îmi destramă.
Cine îmi alungă liniștea în penumbră
Pe unde gândurile îmi tot zburdă.
Eu nu știu cine mai sunt,
Ce legământ am pe acest pământ.
Cu cine l-am făcut, cine la hotărât.
Cine înaintea mea a știut.
Eu nu știu ce-i început, când a-început
Cum toate se-nvârt într-un tot nesfârșit.
Nu știu unde am greșit, dacă am greșit,
În tot ce-am făcut, în tot ce-am iubit.
Eu nu știu când m-am pierdut atât de mult,
Prin atâtea cuvinte tăcute doar pentru tine.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă dorești să ieși în evidență, vei evidenția golul interior care are nevoie de atenție.
citat din Cătălin Manea
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rază de soare
Poezie
tu ești sufletul vieții mele.
Unde ai fost
te-am căutat peste tot.
Trăiesc un vis.
din trecutul meu și
orice ar fi eu zic:
Bună, rază de soare.
Ești aici.
Eu te aștept pentru totdeauna.
Căldura ta
mă îmbrățișează
în fiecare zi.
Umple-mi golul
pe care-l am în interior.
Mai dă-mi putere.
Și spune că ești aici cu mine,
tu ești în inima mea ca o lumină.
poezie de Eugenia Calancea (11 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vocile păsărilor din Hiroshima
- "Unde, unde-s?"
- "Cine?"
- "Unde, unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Oamenii..."
- "Nu știu. Uite fulgi de cenușă...
Au burat toți..."
- "Unde, unde?"
- "Nu știu. Să ne facem cuibul."
- "Unde,
unde,
unde,
unde,
unde?..."
poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

"Golul negru"
Cunoscut ca un "black hole",
Astrul totuși nu e gol,
Căci e o pată plină, plină
Cu particule de lumină.
Nelăsând nimic să iasă,
Prinde totul ca-ntr-o plasă;
Planetele, praful cosmic
Le aruncă-n întuneric.
Ca un nor ce șade-n aur,
Negru șade prin gălbui,
În al cerului tezaur
Impunând prezența lui.
"Goluri negre" sunt formate
Din a materiei colapsare,
Producând o prăbușire
Prin propria lor greutate.
Și prin marea prăbușire
Mereu spre interior
Se formează cu uimire
Un "gol negru", negru nor.
Iar din astă nebunie
Nici lumina nu mai scapă;
Ea pălește străvezie,
În întuneric se îngroapă.
Astfel lumina se stinge
Formând un "black hole" închis;
Iar când lumina se frânge,
"Golul negru" a învins!
poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum?
Mă doare golul dintre scări
Și golul dintre cuvinte
Și dintre celule -
Atâta spațiu pierdut
Și care nu va fi arat niciodată.
Cum să mai fie belșug
Când lumea nu mai poate crește
Din cauza păsărillor răpitoare
Care-o tot ciugulesc?
Nimic nu se poate umple
Bine de tot,
Nici măcar spaima.
Cum să mai fie belșug?
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva

Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe, cine știe...
Departe, cine știe în ce oraș ploios
Cu tâmplele în palme vei fi gândind la mine,
Privind spre cerul umed, tomnatec, somnoros
Departe... cine știe în ce oraș ploios...
Cu fruntea sprijinită pe degetele pale
În ochii tăi, străino, aduni melancolie
Răsfrângi tristeți de toamnă în lacrimile tale
Cum stai așa... cu fruntea în degetele pale...
Afară plouă... plouă... și vântul toamnei bate
Cântând întristătoarea și vaga-i melodie,
În jurul meu s-așterne pustiu... singurătatea
Afară plouă... plouă... și vântul toamnei bate...
Și mă gândesc la tine, frumoaso de departe,
La ochii-n cari se stinge un dor de mângâiere,
La soarta nendurată ce calea ne-o desparte
Și mă gândesc la tine, frumoaso de departe...
În sufletu-mi coboară tristeți sfâșietoare
Și golul din odaie se-mprăștie în mine.
Durerea ta, străino, pustiul tău mă doare
Și-n sufletu-mi coboară tristeți sfâșietoare...
Și-acum, când cade seara din cerul somnoros,
Când tot mai larg se-ntinde în jurul meu pustiul
Te stingi și tu, ca mine, urzind un vis frumos
Departe, cine știe în ce oraș ploios!...
poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

7
da, sunt fericit așa
și ce dacă nebunia tot așa se manifestă când
nimeni nu știe să-mi spună ce-i... bunia...
fericirea când mă smulge ceva din oceanul lumii
și mă transformă într-o lacrimă
fericirea când umplu golul din ochii mei cu oameni
fericirea când știu să dau tot așa cum știu primi
fericirea că am simțurile vii
fericirea opririi oricărei exaltări ecou din aplauze
fericirea să văd clipa un alt început cu tine
iar adevărata fericire mi-ar fi să fii tu fericit mai mult
decât iritat de cum sunt
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste
ticăitul celebru
sentimentul bizar
mă încearcă
în singurul sens permis
ce știu eu despre îngeri
și lumi în care n-am fost
ce știu
de ce mă caut mereu
crezând că sunt
povestea sclipitoare
din golul vecin?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am uitat
atent la portofelul gol
parcă-mi spunea ceva
nu înțelegeam nimic
golul ăla-mi sărea în ochelari
să-mi spargă lenti
la dreptul am cilindru
adevărat borcan
priveam golul ăla, hăul ăla negru
era un porto
fel negru
nu eram chiar s
periat de bani
aveam o rezervă de hău
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimensiunea erotică a ființei noastre este o plinătate dureroasă care umple golul din noi și din afară de noi.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde este îndreptată atenția mea? La cum arăt, ce haine port, ce mașină conduc, cu cine mă afișez, cum sunt perceput de cei din jur, la câte obiecte am acumulat. Care sunt suferințele mele? Depresie, dependență, lipsă de sens, sentiment de gol interior și lipsă de iubire, plictiseală, frică. Sunt atent la exterior în timp ce adevărata viață se întâmplă în interior unde totul se prăbușește. Și apoi mă mir: oare unde greșesc?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cade
cade zăpadă multă să ne-ajungă...
nici nu știu dacă te mai iubesc
nici nu știu dacă mai am nevoie de mine
în toiul iernii cad mă rătăcesc
sunt și pădure și izvor dar și tăciune
să cazi e simplu să te ridici e greu
caut un prieten să îmi fie aproape
nu știu unde mai sunt cine sunt eu
știu totuși că nu pot să calc pe ape
iarna e mai tăcută ca nicicând
fulgii tot cad și cad ca o perdea
frigul când e tăios când e mai blând
pe-afară nu se-arată nimenea
doar oamenii de nea au mai rămas
să ne aducă aminte că sunt vii
au gânduri multe chiar dacă n-au glas
îi înțeleg doar cei ce sunt copii
mi-a picat așa ciudă pe iarnă
că vrea să-mi intre-n casă și în suflet
în loc să stea afară și să cearnă
iar inima să-mi bată fără sunet
nu mai cădea zăpadă, ne-a ajuns...
poezie de Mihai Chira
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
E dorul greu și nu mai trece
Evadez într-o carte-
Dragă mi-e, s-o cuprind:
O, filele-i înmiresmate
Rup ochii mei în jumătăți de nimb,
Unde nu e trădare-
Leac asemănător parcurge
Golul din suflet, ce nu are
Rost de-a se traduce.
Evadez într-o lume,
Umbra-i mă întoarce spre lumină,
Șarada cărții, fila ecumenă,
Istorisește pacea divină.
Neobișnuit de calmă,
Urăște închisă să stea,
Mai aproape de mine,
Ar învăța și ea să poată evada-
Indiferent în ce lume,
Timp, spațiu, însă, în întregime,
Revăzută, ca astăzi,
Esteră, aidoma Cerului, deschisă rămâne-
Concomitent, dinspre interior și exterior,
Eteric, suflă în mine, sugerând acest dor...
poezie de Lilia Manole (18 mai 2018)
Adăugat de liliamanole

Comentează! | Votează! | Copiază!