
Clipa trece. Da, trece! Dar ce altceva ar putea face o clipă?
citat din Carlo Emilio Gadda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

- viață
- Clipa ocupă un loc mic între regret și speranță, iar locul ei se numește viață.
definiție de Carlo Emilio Gadda
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu toți sunt condamnați să fie inteligenți.
citat din Carlo Emilio Gadda
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

A visa e un fluviu adânc, care se varsă într-un ocean îndepărtat...
citat din Carlo Emilio Gadda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Împlinirea minutelor trecătoare este ora, ora fără egal în care liniștea unor gânduri devine siguranță, speranță sau frământare...
citat din Carlo Emilio Gadda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul trece
Timpul trece ca o clipă
Pe a vântului aripă.
Ca o pasăre în zbor.
Timpul e veșnic călător.
Trece timpul fără nepăsare,
Peste mine, peste voi.
Trece ca un val de mare
Și nimeni nu poate întoarce timpul înapoi.
Trece timpul ca o clipă
Și nu trebuie risipit.
Căci el e ca o comoară
Și veșnic trebuie prețuit.
poezie de Vladimir Potlog (25 aprilie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa mea clipă...
Clipa mea, clipă ruptă din soare,
frântă aripă, ce mă tot doare...
Clipa mea, clipă scursă din stele,
buchie-n pripa genelor mele.
Clipa mea, clipă - ultim tezaur,
strigăt la stripa frunzei de laur.
Clipa mea, clipă, trista mea floare,
soi de tulipă fără culoare,
clipa mea, clipă rece la față,-
fir de risipă scurt ca o viață.
Clipa mea, clipă, ferma mea soartă,
vezi cine țipă, colo, la poartă?!
Clipa mea, clipa, vezi, parcă-n tindă
se infiripă prosop pe oglindă...
poezie de Iurie Osoianu (27 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Carlo Carlucci: Domnule Blodgett, eu sunt Carlo Carlucci, directorul hotelului. E o mare plăcere să vă avem aici.
J. J. Blodgett (atent la Carlucci): Mulțumesc...
Carlo Carlucci: Poate vă interesează să știți că un alt diplomat american celebru a stat aici odată, domnul Benjamin Franklin.
J. J. Blodgett: Franklin? Ah, da, Ben Franklin... Mare om la vremea lui. Sigur, azi nu știu dacă ar putea trece de controlul de securitate.
Carlo Carlucci: Ați dori să-i vedeți camera? E în partea veche a clădirii.
J. J. Blodgett (nerăbdător): Nu acum...
Carlo Carlucci: Mă scuzați, aș vrea să vă cer sfatul în legătură cu ceva, direct de la sursă, așa. Credeți că va fi război în Orientul Mijlociu?
J. J. Blodgett (oarecum surprins): Nu putem dezvălui astfel de informații.
Carlo Carlucci: Mi s-a oferit o slujbă lanțul hotelier american Sheraton iar una dintre filiale e în Damasc.
J. J. Blodgett: Damasc, hmm... Nu știi de la mine, dar cu rușii prin Mediterana, cu armata arabă consolidată și posibilitatea ca în orice clipă israelienii să răbufnească, locul ăla e un butoi de pulbere care poate exploda în orice clipă. Sfatul meu e să uiți de Damasc.
Carlo Carlucci: Mulțumesc. În cazul ăsta, voi alege celălalt loc.
J. J. Blodgett: Care?
Carlo Carlucci: Sheraton din New York.
J. J. Blodgett (după o pauză scurtă): Hmm... Mai bine du-te în Damasc!
replici din filmul artistic Avanti!, după Samuel A. Taylor (17 decembrie 1972)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC

Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa
În fiecare clipă mori... tu!
Și în fiecare clipă renaști ca fiind
un...
Alt tu.
Clipa ce trece, moare odata cu tine
Clipa ce se naște, ia viață odata cu tine..
Îmi doresc să mi se atingă sufletul
Cu bunătatea clipei de acum,
Și de acum, și de acum, și de acum...
Astfel o să mor de nenumărate ori,
De nenumărate ori mai eu.
Frica ce moare în această clipă
Să nu germineze in următoarea.
Frica ce a murit să nu renască atunci
când se naște clipa...
poezie de Marius Tritescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul timpului risipit
De trece clipa, ce-a rămas
După atâta viermuială?
Atâtea gânduri de pripas,
Risipa fără de sfială.
Dacă-ți răpește câte-un pas,
Îți râde existența goală.
De trece clipa, ce-a rămas
Dupâ atâta viermuială?
E ca un fruct de ananas
Clepsidra care te înșală,
Dar n-ai, la ceas de îndoială,
Să scoți din mânecă vreun as.
De trece clipa, ce-a rămas?
rondel de Corneliu Vasile din ziarul Romanați (27 februarie 1991)
Adăugat de Corneliu Vasile

Comentează! | Votează! | Copiază!

Botezată clipă
Catadicsit iar cu singurătate
Lungă cu o clipă peste eternitate...
Mă rătăcesc gol în imensitate
Ca o clepsidră ce nu-și are brațe.
Să se rostogolească singură
In clipa asta inodoră, surdă,
Ce-n secunde de Hidră prea abundă
Cu același nume șarg de umbră.
Clipa ce nu trece și vine mereu
Ce se botează cu numele meu
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori clipa ține o veșnicie și veșnicia trece într-o clipă.
paradox aforistic de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Trece clipa vine alta, alta,.. oare?
În singurătate doar ți se pare
E singura clipa în însingurare
Ce nu trece, iar apare, alta pare..
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poți să obligi un om să facă altceva decât ce îi trece prin cap, mai ales atunci când nu-i trece nimic.
aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa
Boemă și rece, o clipă mai trece
Spre zări argintii.
Ambrozie scumpă spre mare adâncă
Te-ndeamnă șă vii,
Să treci pragul vieții, în valul ceții,
Al nopții amnar
Și robă de stele să-ți pun peste umeri
De taină și jar.
Lumina-n clepsidră să-și cearnă prezentul -
Vulcan irosit...
În vânturi, o ramură frântă se plânge!
Ce mult te-am iubit!
Boemă și rece o clipă mai trece
Spre zări argintii,
Iubire - o clipă, luciri efemere,
O singură zi.
Eternă și gravă se pierde în mâine
Și lacrima mea.
Doar eu și tăcerea... O mare de taină
În inima bântuită de fantasmele timpului,
DA!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa
Boemă și rece, o clipă mai trece
Spre zări argintii.
Ambrozie scumpă spre mare adâncă
Te-ndeamnă să vii,
Să treci pragul vieții, în valul ceții,
Al nopții amnar
Și robă de stele să-ți pun peste umeri
De taină și jar.
Lumina-n clepsidră să-și cearnă prezentul -
Vulcan irosit...
În vânturi, o ramură frântă se plânge!
Ce mult te-am iubit!
Boemă și rece o clipă mai trece
Spre zări argintii,
Iubire - o clipă, luciri efemere,
O singură zi.
Eternă și gravă se pierde în mâine
Și lacrima mea.
Doar eu și tăcerea... O mare de taină
În inima bântuită de fantasmele timpului,
DA!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisul apare ca vântul, întâi e golul, e cerneala, e scriitura, și apoi asta trece așa cum nimic altceva în viață nu trece, în afară de viața însăși.
Marguerite Duras în Ecrire (1993)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aș trece pe la tine, dragul meu
dar mă tem că inima ți s-ar putea opri de atâta fericire
și-apoi vezi tu
orele în care te strâng sub pleoape
sunt mult prea frumoase
să le stricăm cu obiceiuri prostești
și totuși
aș trece pe la tine
să văd cum îți îmbraci neliniștea
în fiecare zi
cum pâinea și vinul nu înseamnă nimic
dar mă tem că ai putea să te îneci de plâns
dacă mâna mea
din întâmplare
ți-ar atinge pieptul gol
și atunci m-aș simți vinovată
că nimeni
nu a mai ajuns
atât de aproape de tine
și totuși
aș trece
aș trece să te întreb
cum te doare
când nu îți vorbesc
e o durere normală
din carne până în suflet
sau nu înțelegi de unde vine și unde se termină
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe zare
pe zare trece o fântână
ce face semne la cocori,
plecarea lor coboară-n flori,
plecarea noastră în țărână.
pe zare trece râul dulce
se joacă norii în inele
și stoluri dragi de rândunele
se duc acasă să se culce.
pe zare bate vântu-n zbor,
se scutură cafeaua-n cești,
iar noi privim de la ferești.
cum trece ultimul cocor.
pe zare trece gândul meu
și dorurile-nvolburate,
se duc aiurea ca să cate
ce n-am găsit în lume eu.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe zare
pe zare trece o fântână
ce face semne la cocori,
plecarea lor coboară-n flori,
plecarea noastră în țărână.
pe zare trece râul dulce
se joacă norii în inele
și stoluri dragi de rândunele
se duc acasă să se culce.
pe zare bate vântu-n zbor,
se scutură cafeaua-n cești,
iar noi privim de la ferești.
cum trece ultimul cocor.
pe zare trece gândul meu
și dorurile-nvolburate,
se duc aiurea ca să cate
ce n-am găsit în lume eu.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 septembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima clipă
sunt obosit, atât de obosit
în mocirla cotidiană
pașii se afundă în gânduri
gândul mă îneacă
să treacă, să treacă
durerea e crudă, opacă
un zbor pierdut
între triste regrete
strivesc trupul bolnav sub pașii damnați
nu-mi pasă, nu-mi pasă
că viața asta mă lasă
un foc mai cer și o țigară
clipa trece, trece
din ochi curg lacrimi și sânge
nu ajung să alunge gânduri pribege
despletesc amintiri din cornul de lună
sunt beat în astă lume beată
tăcerile se scurg între ceasuri stricate
în stele suspină clipa
când mai strângeam în brațe o fată
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!