Trasu-n ţeapă în epigrame

Doamna a avut norocul
Că la ţepe a tras clapa,
Domnul i-a făcut şi locul
Unde să se-nfingă ţeapa!

epigramă de Nicolae Rogobete din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domni şi doamne

Doamne, domnul Cer coboară
Stelele pe câmp să-şi pască
Lângă sfânta lui comoară –
Doamna Limbă Românească!

Doamne, trece doamna Artă
Peste domnul Labirint...
Domnul Râu, pe doamna Hartă,
Face tumbe de argint.

Domnul Dor, crescut departe,
Taie domnul Timp în două,
Doamna Carte-mi ţine parte,
Când mă ninge doamna Rouă.

Doamne, doamna Gladiolă
Îmi irigă domnul Sânge,
Domnul Gând mă dă-n gondolă,
Domnul Nor în palme-mi plânge.

Doamna Ploaie-i rugăciune
Peste domnul Spic de rasă,
Doamna Ramură ne pune
Domnul Măr pe doamna Masă.

Peste veri şi peste toamne,
Domnul Clopot bate iarăşi...
Domnii-aceşti şi-aceste doamne
Sunt eternii mei tovarăşi!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Smith: Krishnamurti, Krishnamurti, Krishnamurti.
Domnul Smith: Papa sapă! Papa n-are supapă. Supapa are-un papă.
Doamna Martin: Bazar, Balzac, bazin!
Domnul Martin: Bizar, bazon, bizon!
Domnul Smith: A, e, i, o, u, a, e, i, o, u, a, e, i, o, u, i!
Domnul Martin: B, c, d, f, g, l, m, n, p, r, s, t, v, w, x, z!
Doamna Martin: Ceapă de apă, ceafă cu ceapă!
Doamna Smith (făcând ca trenul): Tuff, tuff, tuff, tuff, tuff, tuff, tuff, tuff, tuff, tuff, tuff.
Domnul Smith: Nu!
Doamna Martin: E!
Domnul Martin: Pe-a...!
Doamna Smith:... colo!
Domnul Smith: E!
Doamna Martin: Pe!
Domnul Martin: A!
Doamna Smith: Ici!

replici din piesa de teatru Cântăreaţa cheală, scenariu de Eugene Ionesco (11 mai 1950)
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna avocat Iacob l-a proclamat pe câinele Bosquito "deţinut politic"

Nu vreau pe doamna să o critic,
Dar, când un câine e "politic",
Am tras concluzia firească:
Politica e... pur câinească.

epigramă de Nicolae Gonţ-Topor din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Smith: Şi de copii cine o să aibă grijă? Doar ştii că au un băiat şi o fată. Cum îi cheamă?
Domnul Smith: Bobby şi Bobby, la fel ca şi pe părinţi. Unchiul lui Bobby Watson, bătrânul Bobby Watson, e bogat şi îl iubeşte pe băiat. S-ar putea ocupa de educaţia lui Bobby.
Doamna Smith: Aşa ar fi normal. Şi mătuşa lui Bobby Watson, bătrâna Bobby Watson, s-ar putea ocupa, la rândul ei, de educaţia lui Bobby Watson, fiica lui Bobby Watson. În felul ăsta, Bobby, mama lui Bobby Watson, s-ar putea recăsători. Are pe cineva în vedere?
Domnul Smith: Da, pe un văr de-al lui Bobby Watson.
Doamna Smith: Care? Bobby Watson?
Domnul Smith: Tu despre care Bobby Watson vorbeşti?
Doamna Smith: Bobby Watson, fiul bătrânului Bobby Watson, celălalt unchi al lui Bobby Watson, mortul.
Domnul Smith: Ah, nu, nu de el e vorba... De altul. De Bobby Watson, fiul bătrânei Bobby Watson, mătuşa lui Bobby Watson, mortul.
Doamna Smith: Vorbeşti cumva de Bobby Watson comis-voiajorul?
Domnul Smith: Toţi Bobby Watsonii sunt comis-voiajori.
Doamna Smith: Grea meserie! Şi totuşi ies bani frumoşi.
Domnul Smith: Da, când nu e concurenţă.
Doamna Smith: Şi când nu-i concurenţă?
Domnul Smith: Marţea, joia şi marţea.
Doamna Smith: Oho! trei zile pe săptămână? Şi ce face Bobby Watson atunci?
Domnul Smith: Se odihneşte, doarme.
Doamna Smith: Păi de ce nu lucrează în astea trei zile, dacă tot nu-i concurenţă?
Domnul Smith: De unde vrei să le ştiu eu pe toate? Nu pot să răspund la toate întrebările tale idioate.

replici celebre din piesa de teatru Cântăreaţa cheală, scenariu de Eugene Ionesco (11 mai 1950)
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ţepe

Azi din sutele de ţepe
Ce-s în soare împlântate,
Stau ca nişte sterpe iepe
Doar vreo trei sunt ocupate.

epigramă de Vasile Iuşan din Dacă vrei să scapi de stres (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... Eu am avut norocul să mă nasc român
Şi-am mai avut norocul de a şti
De mic copil, în ciuda comunismului păgân
Că sunt român
Român că voi muri...

Eu am avut norocul să apuc bunici
Şi-am mai avut norocul să mă crească ei
La şcoală îmi spuneau că sunt
Nepotul lui Ilici
În pumn rădeam
Minciunii lor de farisei....

Eu am avut norocul să ajung să văd
Că Ţara mea e totuşi România
Chiar dacă două state
Astea... de prăpăd
Cam printre dinţi
Îmi recunosc cetăţenia...

Eu mă mândresc că m-am născut român
Şi ştiu că-n ceasul ultim de apoi
Voi fi înmormântat ca un creştin
Lângă părinţi,
Pe deal,
În sat, la noi...

poezie de Iurie Osoianu (21 septembrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Bennet: Mama ta insistă ca tu să te măriţi cu domnul Collins...
Doamna Bennet: Aşa e! Sau nu mai vreau să o văd niciodată!
Domnul Bennet: Aşadar, draga mea, se pare că de azi înainte va trebui să te înstrăinezi de unul dintre părinţii tăi...
Doamna Bennet: Cine va avea grijă de tine după ce tatăl tău nu va mai fi?
Domnul Bennet: Mama ta nu vrea să te mai vadă dacă nu te căsătoreşti cu domnul Collins... iar eu nu mai vreau să te mai văd niciodată dacă accepţi acest lucru.
Doamna Bennt: Domnule Bennet!
Elizabeth Bennet: Îţi mulţumesc, tată.

replici din filmul artistic Mândrie şi prejudecată, scenariu de Deborah Moggach, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna mea de roşu

Doamna mea de roşu, doamna mea de verde
Renaşte pamântul, eu mă simt un rege,
Am găsit norocul, Dumnezeu mai pierde
Condamnat la viaţă şi iubirea lege.

Doamna mea de roşu, doamna mea de floare
Mângâie-ţi urechea cu glas de primăvară,
Verdele tău pur mă îmbie la visare
Şi vântul cară note pe acorduri de vioară.

Doamna mea de roşu, doamna mea de bine
La braţ ai dimineaţa şi soarele cunună,
Sânul tău e pâine, mi-e şi pasiune
Au muţit poeţii când au venit la cină.

Doamna mea de roşu, doamna mea de foc
Am creeat poveste extrasă din poveşti,
Te iubesc o viaţă cât două la un loc
Tu verşi peste mine plăceri dumnezeieşti.

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Darcy: Cum te simţi în seara asta, draga mea?
Elizabeth Bennet: Foarte bine... deşi aş vrea să nu îmi mai spui "draga mea".
Domnul Darcy (zâmbind): De ce?
Elizabeth Bennet: Pentru că aşa îi spune tatăl meu mamei când este supărat.
Domnul Darcy: Atunci ce alinturi îmi sunt permise?
Elizabeth Bennet: Să mă gândesc... "Lizzie" în fiecare zi, "perla mea" duminica şi... "zeiţă divină"... dar numai la ocazii foarte speciale.
Domnul Darcy: Şi... eu cum ar trebui să-ţi spun când sunt supărat? Doamna Darcy?...
Elizabeth Bennet: Nu! Nu! Îmi poţi spune "doamna Darcy"... numai atunci când eşti foarte foarte fericit.
Domnul Darcy (îşi ascunde zâmbetul): Şi în seara asta eşti totuşi... doamna Darcy? (O sărută pe frunte.) Doamna Darcy... (O sărută pe obrazul drept.) Doamna Darcy... (Îi sărută nasul.) Doamna Darcy... (O sărută pe obrazul stâng.) Doamna Darcy... (În cele din urmă îi sărută gura.)

replici din filmul artistic Mândrie şi prejudecată, scenariu de Deborah Moggach, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna mea, iubită doamnă...

doamna mea, iubită doamnă,
m-amăgeşti cu ochii tăi,
porţi în ei culori de toamnă,
mă cufund în ei ca-n văi,
porţi în ei culoarea frunzei,
în ei verde maroniu,
dăruiesc un foc al muzei
cu sclipiri de argintiu

doamna mea, iubită doamnă,
mă dor toate când privesc,
trupul tău sculptat de-o daltă,
m-a făcut să-nebunesc,
m-a făcut să-mi piară somnul,
m-a făcut un aiurit,
rog în seară Tatăl Domnul,
doar puţin să-ţi fiu iubit

doamna mea, iubită doamnă,
cred că-mi dai atâta dor,
de nu pot să-l car de-odată,
pe-al meu trup rătăcitor,
dar mi-e bine sub povara,
ce mi-ai pus-o peste trup,
nu mă plâng dar doare seara,
când de tine eu mă rup

doamna mea, iubită doamnă,
prinde-te de dorul meu,
mângâie-l şi ia-l în seamă,
să nu-mi fie aşa greu,
să nu-mi fie noaptea albă,
să nu-mi ţină ochi deschişi,
mult aş vrea, în mare grabă,
de o viaţă să fim prinşi

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăgostit de o pianistă, tot universul meu era în alb şi negru, precum calpele pianului. Până mi-a tras clapa...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locul unde se sfârşeşte trotuarul

Există un loc unde se sfârşeşte trotuarul
Şi dincolo de unde-începe strada,
Şi-acolo iarba creşte moale în tot locul,
Şi-acolo-i soare cald, strălucitor ca focul,
Şi-acolo fugaci roşii curmă zborul şi-şi găsesc norocul,
Răcorindu-se-n vântul cu miros de mentă.

Trebuie să plecăm din locul unde fumul înceţoşează ochii,
Unde străzile-s gri şi-întortocheate!
Să trecem dincolo de frigul florilor de-asfalt,
cu mers măsurat şi lin, facă-ni-se darul,
Acolo unde razele de lumină-şi limpezesc cleştarul,
În locul unde se sfârşeşte trotuarul.

Da, să trecem cu mers măsurat şi lin, facă-ni-se darul,
Spre-acolo unde raze de lumină-şi limpezesc cleştarul
În ochi de copii, căci doar copiii mai pot gusta nectarul
Din locul unde se sfârşeşte trotuarul.

poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locul unde se sfârşeşte trotuarul

Există un loc unde se sfârşeşte trotuarul
Şi dincolo de unde-începe strada,
Şi-acolo iarba creşte moale în tot locul,
Şi-acolo-i soare cald, strălucitor ca focul,
Şi-acolo fugaci roşii curmă zborul şi-şi găsesc norocul
Răcorindu-se-n vântul cu miros de mentă.

Trebuie să plecăm din locul unde fumul înceţoşează ochii,
Unde străzile-s gri şi-întortocheate!
Să trecem dincolo de frigul florilor de-asfalt,
cu mers măsurat şi lin, facă-ni-se darul,
Acolo unde razele de lumină-şi limpezesc cleştarul,
În locul unde se sfârşeşte trotuarul.

Da, să trecem cu mers măsurat şi lin, facă-ni-se darul,
Spre-acolo unde raze de lumină-şi limpezesc cleştarul
În ochi de copii, căci doar copiii ştiu să guste nectarul
Din locul unde se sfârşeşte trotuarul.

poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idilă

Mi-am făcut revelionul
Iar cu doamna Mia...
Vin, mâncare a dat Domnul:
Lipsea doar... tăria...

epigramă de Eugen Coţa din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu am avut noroc, ci am avut curajul să-mi urmez visele. Am avut ambiţia, determinarea şi perseverenţa necesare ca să nu mă mulţumesc cu nimic altceva decât ceea ce-mi doream. Nu mi-a făcut nimeni cadou viaţa pe care o trăiesc, ci am muncit pentru ea. "Norocul şi-l face omul cu mâna lui."

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minte sănătoasă, în corp sănătos?

O vecină mi-a tras clapa,
Situaţia e gravă:
Minte de îngheaţă apa,
Şi atunci când e bolnavă!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirela: Care colegi, că-s numai femei în biroul meu!? Dar sunt numai de-alea aşa... ştiţi voi, nu le deranjează când le pune şefu' mâna pe fund...
Domnul Crăciun: Le pune mâna pe fund?! (cu un gest de verificare) Cum... aşa... direct?!
Doamna Crăciun: Da' tu de unde ştii cum se face?
Domnul Crăciun: Eu nu ştiu nimic, dragă. Am întrebat şi eu aşa... de unde să ştiu?!

replici din piesa de teatru Da-ul de Crăciun, scenariu de Emil Dogaru (aprilie 2008)
Adăugat de Mirela Andi
Comentează! | Votează! | Copiază!

şcoală

Şcoala este locul unde îţi ţeşi norocul.

zicale româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Crăciun: Uită-te bine la fata noastră, o vezi în ce hal e, nu?! Zi mersi c-a scăpat neatinsă. Adică a atins-o el, dar numai aşa superficial, pe ici, pe colo...
Domnul Crăciun: Şi ce tâlhar a făcut infamia asta?
Doamna Crăciun: Păi cine altul decât şefu' ei?! C-a tăbărât pe copilul ăsta, blestematul... Arză-l-ar focul să-l arză de ticălos! C-a chemat-o la el în birou, a profitat că era singur cu ea şi-a vrut s-o violeze între patru ochi.

replici din piesa de teatru Da-ul de Crăciun, scenariu de Emil Dogaru (aprilie 2008)
Adăugat de Mirela Andi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce ai fi trista

Mi-ai fost aproape-ntotdeauna,
De nimeni si nicicand umbrita.
Norocul cerului e luna,
Norocul meu esti tu, iubito.
Te stiu de cand ca o zambila
Cresteai sub cer de primavara.
Erai frumoasa si copila
Frumoasa-ai fost si domnisoara.
De ce-as fi trist,
De ce-ai fi trista?!
Eu drag iti sunt, tu draga mie.
Dea Domnul si copiii nostri
Asa de fericiti sa fie!
Eu vad tristetea cum colinda
Prin dureroasa ta privire
Si vad, iubito, in oglinda
Cum zmulgi din par albite fire.

Iubita mea si-a mea comoara,
Nu mai fi trista chiar de-i toamna.
Frumoasa-ai fost si domnisoara,
Frumoasa ai ramas si doamna.
Te-albeste prima nea usoara,
N-o tainui pe sub naframa.
Frumoasa-ai fost si domnisoara
Si mai frumoasa esti ca mama.
Te bucura si nu fi trista,
Asa sunt toate randuite.
Frumoasa este orice varsta,
Un dar ce Domnul ni-l trimite.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!