Ştii locul acela între somn şi veghe, în care încă îţi aminteşti ce ai visat? Acolo e locul în care te voi iubi pentru totdeauna.

citat din Julia Roberts
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

emeie, tu nu esti centrul de reabilitare pentru nici un barabat!
Nu e treaba ta sa il repari, sa il schimbi, sa il cresti.
Ai nevoie de un partener, nu de un proiect!
julia Roberts

Julia Roberts în FB
Adăugat de Ionitoaei Teodor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filmul nu e doar pentru femei, aşa cum am crezut eu (idei preconcepute), e pentru toată lumea care vrea (sau încă nu ştie că vrea) să trăiască un pic mai intens.

citat din Julia Roberts
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot timpul şi tot locul

Locul meu e locul în care mă rog,
Locul meu e locul în care iubesc,
Timpul meu e timpul când am dialog
Tainic cu iubirea, timpul cât trăiesc.

Locul tău şi timpul sunt unde şi când,
Scumpa mea, tot timpul, stai: la mine-n gând!

04.01.2022

poezie de Marius Robu (4 ianuarie 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pot iubi numai pe acela care într-o zi de primăvară în locul meu preferă un ghiocel.

citat clasic din Marina Ţvetaeva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa, cu cele 5 locuri ale sale: locul natal, locul de joacă, locul de muncă, locul de odihnă şi... locul de veci.

aforism de Ananie Gagniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recviem pentru iubire

O pasare care zboara
Nu este decat
Un zbor in sine.

Miscare.

Inchid ochii si ating.
Inchid ochii si simt.

Sunetul imi raneste urechea.

Este
O miscare
In sine
Si
Spre inauntru.

Este un
Strigat.

Ma darui sunetului.
Impusc aripa.
Si simt
Aerul fractionat

Pentru o secunda

De zborul frant.

Te mai pot iubi.
Sigur, sigur te mai pot iubi,
Cu sentimentul strecurat
In locul
De unde a cazut pasarea alba,

Din clipa
Spre eternitate.

Si, in locul acela,
Gandul meu,
Purtand amprenta numelui tau

Ramane

Ca o pata rosie
Pe cerul albastru,
Care se vrea alba

Pentru eternitate.

Intre pleoape,
Doar durerea
Mai poate fi strivita,
Continuu,
Durerea care smulge durerea
Din agonia mortii,
Transformand-o in lacrimi.

Printre sfinti,
Numai
Dumnezeu
Aduna

Sentimente perfecte,
Sentimentele noastre,

Perfecte,

Cu care noi
Il
Putem
Atinge.

poezie de Marieta Măglaş
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parola

Parcările multicolore, cu irizări metalizate
strălucind în umbra lacului, de unde
zumzăie cărucioarele încolonate, înspre
ombilic. Înspre dovadă şi tăgadă, spre
făgăduinţă, spre toate astea.
Acolo cei patruzeci de hoţi spun parola
oricui, acolo intri fără să ieşi, acolo
ieşi fără să fi intrat, fiindcă e locul
din care nu revii. din care nu te trezeşti-
de acolo nu poţi decât să nu-ţi aminteşti
nimic.

poezie de Mircea Ţuglea din Jivina, divina, O rândunică în mall (2015)
Adăugat de Radu Ţuglea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre resturi. Singurul loc de care moartea nu ştie

uneori sap în mine şi
rămân acolo până noaptea târziu

caut locul din care am venit

ştiu că există pericolul
să se surpe pereţii scrijeliţi de nesomn
şi nimeni n-ar cuteza
să mă dezgroape iar
căutările mele vor fi zădarnice

rănit printre resturi ignorat şi cu
tălpile arse de căutări
o să aştept în singurul loc
de care moartea nu ştie

ştiu totuşi

că în locul acela a locuit o femeie...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Julia Fitzpatrick: Ce faci cu florile?
Reed Bennett: Le ştii pe acelea pe care nu le doreşte nimeni?
Julia Fitzpatrick: Deci tu le oferi o a doua viaţă?
Reed Bennett: Da, majoritatea le aruncă. Mie îmi place ideea că mâine cineva le va vedea plutind şi se va întreba de unde vin, misterioase. De fapt, obişnuiam să le adun şi să creeze noi modele din ele, iar apoi să le arunc pe scări la întâmplare însoţite de un bilet pe care scria: "Cineva te iubeşte". Apoi m-am gândit: "Dacă îşi dau seama că eu sunt acela? Ar vrea ca eu să fiu cel care îi iubeşte?"
Julia Fitzpatrick: Eu aş... vrea.

replici din filmul artistic Ziua îndrăgostiţilor
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroul de sub nuc...

Cireşul pe care l-a tăiat tata
transpira ori de câte ori
îi scotea scoarţa
pentru a aţâţa focul
pe locul acela cândva
fuse înmormântat bunicul
cu Steaua României pe piept

şi ce mândru era tata
cand i se spunea că
este prunc de erou...

şi ca să
nu-l dezamăgească pe bunicul
în locul cireşului tata
a sădit un nuc pe care a scris
"aici se odihneşte tata"

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul esenţial al panopticului este credinţa locatarilor că sunt supravegheaţi permanent şi că nicio îndepărtare de la rutină, oricât de mică şi de trivială, nu va trece neobservată. Pentru a ţine trează această opinie, supraveghetorii trebuiau să-şi petreacă cea mai mare parte a timpului la posturile lor de observaţie, precum părinţii, care nu pot pleca de acasă mult timp fără să se teamă de poznele copiilor. Modelul panoptic al puterii a legat subordonaţii de locul în care erau, locul în care puteau fi observaţi şi pedepsiţi instantaneu pentru orice încălcare a rutinei. Dar a legat şi supraveghetorii de locul în care se aflau, locul din care trebuiau să supravegheze şi să pedepsească.

Zygmunt Bauman în Comunitatea, Reînrădăcinarea dezrădăcinaţilor
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privirea ta oglindeşte locul din care priveşti, iar locul din care priveşti, îţi crează locul în care trăieşti.

citat din Cătălin Manea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretul frumuseţii e să ai mereu lângă tine pe cineva care te iubeşte.

citat din Julia Roberts
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locul din care vin

în locul acela copilăria nu se sfârşea,
era locul unde speranţele prindeau
gustul fructelor nobile,
norii de invidie dispăruseră,
ploua doar cât era nevoie
la timp să nu îşi tulbure nimeni credinţa,
dimineţile fragede ca o iubire nemărturisită
invadau dealurile, se făleau cu pozna lor,
zâmbeau tuturor,
era atât de frumos încât doar curcubeul îndrăznea să
coloreze orizontul,
tinerii aveau rostul să descopere lumea, să o iubească,
şi să-şi promită că nu vor uita locul unde
speranţele deveneau fructe nobile.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăgostiţi sub acoperire

În locul meu vorbeşte poezia
în locul meu iubirea te sărută
ecoul te repetă-ntruna Dia-Dia
trăieşti cu dragoste-n redută

În locul meu iubirea te sărută
în locul meu îmbrăţişează marea
Socrate bea în locul meu cucută
de dor când mă apucă disperarea

În locul meu te-mbrăţişează marea
ecoul te repetă-ntruna Dia-Dia
în codrul vieţii dacă uit cărarea
în locul meu vorbeşte poezia

În locul meu iubirea te sărută
în locul tău rănită e o ciută

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (noiembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn

Noaptea nu cântă, noaptea nu strigă
Coboară o linşte care intrigă
Când mergi să te culci, parcă treci nişte porţi
Calculează din vreme ai norocului sorţi

Parcă pleci la o luptă, oare ştii că te-ntorci
Plin, peste câmpul cu cadavre de morţi
Se aude oftatul unui cal ce nechează
E mintea lucidă-visezi- ori e trează...?!

Eşti încă viu... te gândeşti c-ai scăpat
Probabil destinul râzând te-a uitat
Probabil că-n lumea de fum şi hârtoape
Roata s-a-nvârtit pentru încă o noapte

Dar ce te ucide, ce te doboară
Nu e armura sau rana uşoară
Ci ca o lamă de fulger e gândul
Că n-ai cum să-ţi afli nici locul, nici rândul

Te întorci în cetate—mai bătrân şi târziu
Nu sună trompete—eşti învins, e pustiu
Calul ţi-l tragi de căpăstru la pas
A-ngheţat răsuflarea şi timpul pe ceas

Unde te duci când te culci, unde pleci
Ce ţinuturi departe, ce locuri mai reci
Ce te aşteaptă, te pândeşte, e după
Ori ce fiare hămesite din tine se înfruptă

E noroc, e hazard, eşti doar o-ntâmplare
Poţi trăi, poţi muri—pe nimeni nu doare
Este somn sau e-o moarte, nu ai cum să ştii
De eşti viu între morţi, ori mort între vii

Mi-e frică de drumuri, de plecări şi de somn
Mi-e frică de timpul ce-mi scapă din mână
Ştiu că zâmbiţi când îmi spuneţi să dorm
Şi mormăiţi mai mult pentru voi: Noapte bună!

poezie de Ion Nedelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimitirul cuvintelor

acolo unde pe măsură ce îmbătrânim
nefericirea ne înţeapă tot mai des în piepturi
acolo, între cearcănele sufletului
sub sârmoasa iarbă a regretelor
zac toate cuvintele pe care nu am avut curajul să ni le rostim
ca nişte copii morţi la naştere
-
amintirea lor ne suprimă înălţarea
amintirea ţipătului lor ne asurzeşte
orice gând, orice vocaţie, orice destin

acolo, fix în locul acela
singurătatea îşi înfige adesea cârligul în noi
balansându-ne vieţile deasupra unei mări de acidă incertitudine
folosindu-ne visele spulberate
pe post de scripete

acolo totul este o rumoare
despre ceea ce am fi putut
să devenim

poezie de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştii că-i vorba de iubire când tot ceea ce-ţi doreşti este ca aceea persoană să fie fericită, chiar dacă tu nu faci parte din fericirea lor.

citat din Julia Roberts
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locul potrivit e acela în care te simţi apreciat, fericit, ştiind că ce vei visa se va materializa; omul potrivit e acela alături de care ai sufletul încrezător, liniştit şi spre care alergi când ceva în viaţă nu înţelegi.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locul adevărului

era undeva între cer şi pământ
acolo se topeşte soarele
în mâinile îngerilor
femeile poartă rochii albastre
din zâmbetul lor se nasc stelele
la ele ne uităm noaptea
între cer şi pământ se cuibăreşte
fericirea noastră când iubim
acolo zburăm când reuşim
să evadăm din lumea asta
te întrebi unde eşti dacă nu-i cerul?
poţi să înoţi şi să zbori
să mergi încet
sau
sau
să fugi fără să simţi nimic
locul ăsta nu e raiul
nici iadul nu poate fi
aici se pliază spaţiul
şi dacă păşeşti dincolo de linie
eşti un copil sau
un adolescent îndrăgostit
de femeia cu rochie albastră
sau
sau roz
eşti vrăjit de această vrăjitoare
care te poate distruge
te întrebi ce-i locul ăsta
unde te simţi cu adevărat fericit
unde levitezi în jurul trupului
şi pluteşti deasupra ta?

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!