Omagiu (pentru Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca)

Voi cei doi împătimiţi,
Exilaţi o viaţă întreagă
Vă aducem cald omagiu
Şi să fiţi bine veniţi.

Cuvintele rostite altădată
Au fost strigăte pe acest pământ
Avertizând o lume întreagă
De pericolul comunist.

Pe vremea cruntei prigoane
Şi-n locuri tăinuite
Ascultam radioul... de la mic la mare
Cu sfaturi bune şi gândite.

Trecut-au ani de suferinţă,
Cu o feroce dictatură
Proorocirea a fost sfântă
Şi o revoluţie pe măsură.

Din această străduinţă
Ţării noastre i-a fost dat
Să aibă ca referinţă
Un regim liber democrat.

Fie..., urnele voastre să încălzească
Sufletele neamului urgisit
Întotdeauna, el, să vă iubească
Pentru tot ce aţi făcut.

poezie clasică de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actor pe scena vieţii

a venit vremea şi clipa să ne aducem aminte, să nu uităm
că am fost un trup şi-un suflet, iubindu-ne nebuni

a venit vremea să nu mai mergem pe-o dungă de viaţă
că nu mai este timpul să fim uniţi în piese, actori paiaţă

a venit vremea să nu uităm că teatrul vieţii nu ne iartă
că am fost farsori, păcălindu-ne o viaţă-n întreagă

a venit vremea să ne adunăm recuzitele, costumele rebegite
că am fost uitaţi şi-am devenit de mult amintiri prăfuite

a venit vremea ca vieţile noastre să fie puse ele-n scenă
că noi, nu uita! - am fost o dramă pentru suflete, iubite -

poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţirea ne doare atât de tare pentru că sufletele noastre sunt îngemănate. Poate că aşa au fost întotdeauna şi vor mai fi. Poate că înainte de această viaţă am mai trăit o mie de vieţi împreună şi în fiecare dintre ele ne-am întâlnit. Şi poate de fiecare dată am fost despărţiţi din aceleaşi motive. Asta înseamnă că acest rămas-bun este şi pentru cei zece mii de ani, dar el reprezintă în acelaşi timp un preludiu la ceea ce va urma.

Nicholas Sparks în Jurnalul unei iubiri (1 octombrie 1996)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata satisfacţie nu depinde de ceea ce avem; un butoi a fost îndeajuns pentru Diogene, dar o lume întreagă a fost prea mică pentru Alexandru cel Mare.

citat clasic din Charles Caleb Colton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă şi în lumea asta era un păcurar bătrân şi o păcurăriţă, care aveau trei fete: Ana, Stana şi Lăptiţa.

începutul de la Doi feţi cu stea în frunte de Ioan Slavici
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de a mă naşte am fost o veşnicie întreagă nimic. De ce mă tem acum de aceeaşi neexistenţă cu care am avut o veşnicie întreagă prilejul de a mă obişnui şi în care am fost deja? Nu înţeleg.

Lucian Blaga în Zări şi etape
Adăugat de NICOLE COSMA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiilor le cer iertare că am închinat această carte unui om mare. Am un motiv serios: acest om mare e cel mai bun prieten, din câţi am eu pe lume. Mai am un motiv: acest om mare poate să priceapă totul, chiar şi cărţile pentru copii. Am şi al treilea motiv: acest om mare trăieşte în Franţa, unde suferă de foame şi de frig. Are multă nevoie de mângâiere. Dacă toate motivele înfăţişate nu sunt de ajuns, ţin ca această carte s-o închin atunci copilului de odinioară, pentru că şi acest om mare a fost cândva copil. Toţi oamenii mari au fost cândva copii. (Dar puţini îşi mai aduc aminte.)

Antoine de Saint-Exupery în Micul Prinţ, Dedicaţie (1943)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversare

La a 486-a aniversare
De când exişti tu, Olăneşti
Îţi urăm să ajungi mare
Pământ al vetrei strămoşeşti.
Ne bucurăm foarte mult
De tot ce s-a înfăptuit
Te sărbătorim, fost sătuc,
Uitat de vremurile de demult.
Astăzi ne mândrim cu tine,
Cum te-ai dezvoltat şi crescut
Şi va veni ziua de mâine
Când vei creşte înzecit.
Ai parcuri şi multe izvoare,
Folositoare tuturor.
Ai dealuri şi păduri seculare
Neîntrecute în frumuseţea lor.
Miasma florilor aruncă
Parfumul lor mirositor,
Iar brazii de pe culmi triumfă
Când trimit bule de oxigen.
Trecut-au ani de-a rândul
Până să ajungi aici
Şi este doar începutul
Să te afirmi, să te ridici!
Efortul depus a fost mare
Să ajungi oraş prestigios,
Tu, cu miraculoasele izvoare
Fii mândru de a ta splendoare!
Pe aici trecut-au şi domnitorii
Cu mult norod şi oşteni
Să se înfrunte cu duşmanii
Hapsâni, cotropitori şi vicleni.
Străbuni! Voi, cei care l-aţi datat,
Azi în searbedele morminte,
Fiţi mândri de ce s-a realizat
Şi tu, Olăneşti, tot înainte!

poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că am fost o viaţă întreagă mai mult decât conştient, şi asta a fost tragedia vieţii mele.

Emil Cioran în Caiete
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu prea am avut timp

Timp ca să rămân în viaţă
nu prea am avut.
Lovituri primite-n faţă
mult timp m-au durut.
Am făcut doar fapte bune
dăruite tuturor
şi-am rămas singur pe lume
fără pic de ajutor.
Pentru mine viaţa,
o noapte lungă a fost.
Rău mi-a brăzdat faţa.
Să mai trăiesc, nu are rost.
Pentru mine viaţa
a fost chin, a fost blestem.
Moartea vine dimineaţa,
vine fără să o chemi.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu dau dreptul nimănui din afară să se amestece în treburile noastre lăuntrice; cer, dimpotrivă, ca directivele politicii noastre interne să fie pur româneşti. Cu această concepţie şi în acest spirit am condus politica externă a ţării şi afirm că i-am asigurat o independenţă, cu privire la înrâuririle din afară, care n-a fost niciodată depăşită în trecut. Dar tocmai pentru că vreau ca românul să fie stăpân la el acasă, doresc să găsească el singur, în plina lui suveranitate, normele cele mai bune pentru păstrarea unităţii noastre naţionale.

Nicolae Titulescu în Discursuri
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar înţeleptul...

Teoria darwiniană a evoluţiei concluzionează:
Schimbarea ( sau devenirea ), nu existenţa, este esenţa realităţii.

Iar înţeleptul, familiarizat şi impregnat cu acest mare adevăr,
aşteaptă calm moartea care, după ştiinţa lui, îl va reduce la nefiinţă;
el are informaţiile supreme şi-n acelaşi timp savurează
bucuria cea mai dulce, aceea că omul are privilegiul experienţei.

Pentru el sufletul e doar gazda unor atomi; dac-ar fi subiectul
exclusiv al unor mutaţii invariabile şi inexorabile, n-ar mai fi liber;
datorită naturii lor, atomii sunt înzestraţi cu o iniţiativă autentică,
iar sufletele noastre cu un fel de libertate.

Universul nu este creat de zei; n-a fost creat pentru noi;
a fost, independent, modelat de hazardul întâlnirii unor atomi,
care, încercând fel de fel de combinaţii,
au fost forţaţi să se accepte-n forma lor prezentă.

poezie clasică de Henri Bergson din Filozofia poeziei: Geniul lui Lucretius, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie

Am fost bun şi a fost rău
Am fost rău şi a fost bine
Am fost rău şi a fost rău
Am fost bun şi a fost bine

Părând totul cam ciudat
Să-nţeleg mi-a fost cam greu
Însă aşa am învăţat
Să mă-ncred în Dumnezeu.

poezie de Ionel Popa (8 aprilie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cand îţi zic "tu", pun în acest cuvânt o întreagă lume şi o întreagă mitologie.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Fumed
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scufundarea navei Mendi

Da, prin acest lucru noi ne legitimăm.
Cunoaştem acest lucru şi, firesc, ni-l asumăm.
Spunem, lucrurile s-au întâmplat cum trebuiau să se întâmple;
În mintea noastră spunem: astfel trebuia să fie;
Dacă nu s-ar fi întâmplat astfel, nimic n-ar fi funcţionat normal.
Vedeţi, lucrurile s-au lămurit când Mendi s-a scufundat!
Sângele nostru de pe acea navă a pus lucrurile la locul lor,
A folosit pentru a ne face cunoscuţi în lumea întreagă!

Britanicii nu ne-au cumpărat cu rugăminţile lor;
Nu ne-au sedus cu fleici apetisante;
Nu ne-au promis stelele de pe cer,
Nu ne-au mituit cu mari profituri.
Noi le spunem celor care-au murit, aţi fost africani,
Celor care-au murit într-o ţară de la răsăritul soarelui,
Celor care-au murit într-o ţară de la apusul soarelui,
Nu aţi murit din slugărnicie pentru rege,
Nici din cauza ploconirii în faţa Marii Britanii.

În ziua-n care-aţi plecat de-acasă, noi am vorbit;
Am promis că vom avem grijă de familiile voastre,
În acea zi ne-am strâns mâinile; ochii noştri erau umezi.
În acea zi mamele au plâns, taţii au oftat,
În acea zi voi aţi părăsit munţii în care v-aţi născut,
Aţi lăsat în urmă râurile ţării voastre;
V-am spus celor care mergeaţi acolo ca oameni cu pielea neagră,
V-am spus: " Voi sunteţi sacrificiul făcut de noi, cei de aici."

Am fi putut oare sacrifica ceva mai preţios?
Ce ar fi însemnat să sacrificăm un sat?
N-am dat noi tăuraşii din gospodăria noastră?
N-am trimis dintre noi pe cei care iubeau această naţiune?
Acum discutăm cu înţelepciune; adăugăm vocile noastre;
Suntem, mândri, alături de cei care-au deschis drum libertăţii.
În felul în care Abel a fost sacrificiul acestui pământ?
În felul în care Mesia a fost sacrificiul cerului?

Fiţi împăcaţi, toţi cei orfani!
Fiţi împăcate, voi, văduve tinere!
Cineva trebuie să moară, numai aşa se poate construi ceva durabil;
Cineva trebuie să slujească, numai aşa pot ceilalţi trăi;
Cu aceste cuvinte vă spunem: fiţi împăcaţi,
Astfel ne clădim pe noi înşine, drept noi înşine.
Amintiţi-vă cuvintele celor de demult:
"Nimic nu ţi se cuvine fără să ţi se cuvină."

O! Cei mai buni oameni ai Africii s-au oferit să moară!
Nava nu a putut transporta preţiosul ei caric,
S-a zvonit în anumite cercuri bine informate
Că acel sânge curajos a ajuns în faţa Regelui Regilor.
Moartea lor a avut sens pentru noi toţi...
Mi-aş fi dorit să fi fost cu ei,
Mi-aş fi dorit să fi fost alături de ei în paradis în ziua învierii,
Mi-aş fi dorit să fi scânteiat cu ei – un luceafăr al dimineţii!
Aşa să fie!

*** Pe 21 februarie 1917 nava Mendi în drum spre Franţa cu 607 de muncitori sud-africani la bord, necombatanţi ( la solicitarea Marii Britanii, trebuiau să suplinească posturile de muncă vacante din porturile franceze) s-a scufundat pe o vreme de ceaţă datorită coliziunii cu nava Darro. N-au fost supravieţuitori.

poezie de Samuel Edward Krune Mqhayi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întemeietorii multor religii au fost oameni pentru sufletele cărora, ţelul a fost doar Dumnezeu. Şi acest lucru armoniza şi vindeca sufletele şi trupurile discipolilor lor.

Serghei Nikolaevici Lazarev în Diagnosticarea Karmei - Iubirea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecata

Iată-ncepe judecata
aici chiar pe acest pământ
omenirea va fi gata
dup-al Domnului Cuvânt

cu-a Lui îngeri veşnic sfinţi
va veni în slava Sa
şi pe cei nesăbuiţi
Domnul îi va judeca

articol de condamnare
iată Legea nu va fi
ci doar viaţa aceasta care
fiecare o primi

ce-a lucrat dar fiecare
viaţa cum el a trăit
în a Lui Hristos lucrare
cât de mult s-a ostenit

neamurile adunate
înaintea Lui Hristos
de El vor fi judecate
cum trăiră aici jos

Hristos îi va despărţi
ca păstorul oile de capre
şi El îi va răsplăti
cu-a vieţii sfântă parte

pe cei ce au ascultat
şi viaţa o trăiră
porunca cum li s-a dat
căci pe oameni îi iubiră

oile la dreapta Lui
caprele la stânga
pentru slava Domnului
cei ce au trăit Scriptura

nu va chip de scăpare
Hristos toate doar le ştie
şi pentru a Lui lucrare
vor primi răsplata vie

celor de la dreapta le va spune
veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu
căci voi în această lume
aţi trăit Cuvântul Său

foame când Mie mi-a fost
de mâncare voi mi-aţi dat
şi aţi fost mereu la post
păstrând sufletul curat

când în temniţă închis
Eu am fost în suferinţă
pe la Mine aţi venit
vii fiind dar în credinţă

iar bolnav când în spital
am zăcut în grea durere
voi călcând al firii val
atunci mi-aţi fost mângăiere

mi-aţi adus ce aţi ştiut
hrană să mă întremaţi
ca un frate v-aţi făcut
sănătate să îmi daţi

când am fost sărman lovit
şi de lipsuri şi de chinuri
pe la Mine aţi venit
să-mi ştergeţi grele suspinuri

Doamne când noi am făcut
totul iată ce ai spus
la săraci bolnavi — când aţi trecut
în Numele Meu — Isus

toate Mie mi le-aţi dat
a lor Mei când le-aţi făcut
de Mine aţi ascultat
şi mi-aţi dat al vost" avut

la stânga celor ce-au stat
Domnul iată le va zice
vă spun iată acum curat
de voi nu este ferice

căci am fost sub apăsare
şi în temniţă lovit
aţi trăit în nepăsare
pe la Mine n-aţi venit

şi-n spital când internat
Eu am fost în suferinţă
pe la Mine nu aţi dat
să-mi vedeţi a Mea Fiinţă

când sărac şi părăsit
am ajuns fără mâncare
nimic nu mi-aţi dăruit
să găsesc în voi salvare

mergeţi astăzi de la Mine
căci voi nu m-aţi ajutat
când în lacrimi şi-n suspine
adesea Eu m-am scăldat

Doamne când noi te-am văzut
şi sărac şi-n plâns amar
şi bine nu ţi-am făcut
nu ţi-am dat nici un pahar

de apă ca Tu să bei
Fiinţa să-ţi înzdrăveneşti
mai aproape să ne iei
pacea să ne-o dăruieşti

celor dar mai nensemnaţi
fraţi de-ai Mei voi n-aţi făcut
fiţi atenţi şi ascultaţi
al Meu suflet m-a durut

Eu am fost cel oropsit
şi lovit căci fraţii Mei
nimic iată n-au găsit
în voi chiar — niciun temei

cei din stânga apoi iată
flăcărilor au fost daţi
cei cu inima curată
în viaţă au fost lăsaţi

căci în Noua-mpărăţie
Stăpân unde Domnu-a fi
vor trăi în bucurie
Isus îi va ocroti

căci va-ncepe o-mpărăţie
de-o mie de ani pe pământ
Domn Isus unde-o să fie
că-i al Vieţii Sfânt Cuvânt

El pământu-l va schimba
chiar viaţa pe planetă
altă faţă îi va da
inserând noua dietă

în sfinţenie să fie
predaţi Domnului oriunde
o viaţă-n armonie
sufletu spre-a ne pătrunde

glorie Lui Dumnezeu
slavă cinste Lui Hristos
căci ne-a dat Cuvântul Său
să-l trăim aicea jos

mulţumim o Tată Sfânt
pentru Fiul Tău Mesia
ce ne schimbă pe pământ
să moştenim veşnicia

poezie de Ioan Daniel Bălan (24 noiembrie 2018, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apel (un strigăt, o durere)

Eu, ştiu că sunteţi prea departe
Şi mă gândesc mereu la voi
Obstacolele şi vremurile toate
N-au fost impedimente pentru noi.

Anii petrecuţi împreună
Rămân o mărturie vie
Un vis, o amintire bună
Şi-n inimi numai bucurie.

De la noi, plecat-au oameni şi bunicii
S-a stins şi buna voastră mamă
Mă duc şi eu când rându-mi vine
Dar, asta oare ce înseamnă?

Aici au trăit bunii şi străbunii noştri
În vremuri bune ori supăraţi
De ce acuma voi şi cu copiii voştri
Să fiţi din ţară desrădăcinaţi.

Luaţi bine seama dragi intelectuali
Voi lucrători ori căpşunari
Că viaţa voastră acolo nu-i mai bună
Decât în vatra noastră cea stăbună.

Nu mai gândiţi la sărăcie
Ea va dispare dacă-i hărnicie
Uitaţi cu toţii visele şi filosofia
Veniţi acasă, mama noastră este România!

poezie clasică de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mircea Diaconu, fost comunist, fost membru în Guvernul comunist Ilie Verdeţ din 22 dec. 1989 (care a căzut după 20 de minute), şi-a depus azi candidatura pentru alegerile prezidenţiale din 2019

Ceauşescu, nu fi trist,
Mircea este comunist;
Dacă iese preşedinte,
O să fie ca-nainte...

poezie de George Budoi din Alegeri, Alegători şi Aleşi: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (21 septembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O viaţă întreagă

... o viaţă întreagă am tăcut
tu bănuiai că te ascult
şi altă viaţă-am tot visat
iar tu credeai că stăm la sfat

o viaţă întreagă-am tot cerşit
un strop adânc de infinit
îmi reproşai că îţi cerşesc
mereu amarul "te iubesc"

o viaţă întreagă am jinduit
doar fruct oprit, neprihănit
oricum, simţeai că eu iubesc
inexistent nepământesc

o viaţă întreagă am tot minţit
că te iubesc, deşi-am iubit
doar corp alene răsturnat
pe cel mai alb imaculat

o viaţă întreagă am răbdat
ştiind că tu te-ai resemnat
că alte vieţi din când în când
m-au mistuit în dor şi jind...

poezie de Iurie Osoianu (24 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi dintre clienţi doresc să miroasă precum cei care vor să devină, nu precum cei care au fost. Dar parfumierii încearcă întotdeauna să capteze mirosuri care ne amintesc de anumite locuri, de anumiţi oameni sau anumite momente. Este cea mai mare provocare să capturezi nu doar un parfum adevărat, ci unul care să sugereze o întreagă experienţă.

Kathleen Tessaro în Colecţionara de parfumuri interzise (2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!