Un glob ceresc ar ajuta mai bine la înţelegerea ascensiunilor şi declinaţiunilor. Dar e bine şi dacă aveţi la îndemână numai un glob pământesc. Închipuiţi-vă că pe acea sferă nu există continentele şi mările, ci aveţi în faţă globul ceresc. În acest caz, poziţiunea Pământului ar fi drept în mijlocul sferei, deci, în mijlocul sferei cereşti se află o altă sferă, Pământul, cu longitudinile lui; polii Pământului vor coincide cu polii cereşti şi prin urmare ecuatorul pământesc cu ecuatorul ceresc, deci şi cercurile de longitudine vor corespunde şi ele cu alte cercuri. Pe ecuatorul ceresc vom avea tot avea o împărţire de 360 de grade, deci şi 24 de ore. Atât numai că pentru sfera cerească avem ascensiunea dreaptă. O distanţă de 15 grade cereşti e egală cu 1 h, în ascensiune dreaptă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem pe bolta cerească şi un Greenwich, este punctul de întretăiere al ecuatorului ceresc cu un alt cerc mare, cu cercul eclipticei, drumul Soarelui, al Lunei şi al planetelor, drum care întretaie ecuatorul ceresc în două puncte. Unul dintre aceste două puncte e luat drept Greenwich al ascensiunilor şi tot de la est spre vest se socotesc şi ascensiunile, în ore însă, de la 0 h până la 24 h, neîntrerupt. Cercurile mari cari trec prin polii boltei cereşti întretăind ecuatorul servesc pentru măsurarea declinaţiunei, cari e boreală (însemnată cu +) sau australă (însemnată cu -). Deci, se poate vorbi despre poziţia unui astru pe bolta cerească, spunându-se că se află la atâtea ore ascensiune şi la atâtea grade declinaţiune, boreală sau australă. Amatorul nu e nevoit să facă asemenea măsurători, dar el trebuie să se servească de ele, pentru a se putea folosi de cataloage stelare, de atlase mai ales.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomii au găsit însă un mijloc foarte bun pentru a stabili poziţiunea fiecărei stele pe bolta cerească. Ştiţi cum se stabileşte poziţiunea unei localităţi pe Pământ: prin longitudine şi latitudine. Cerul fiind şi el o sferă, sau alcătuit din linii curbe, la fel şi astfel, ce e longitudinea pentru Pământ e ascensiunea dreaptă pentru sfera cerească, iar ce e latitudinea pentru Pământ e declinaţiunea pentru sfera cerească. Astfel, acum există nenumărate cataloage şi atlasuri cereşti, în cari stelele sunt trecute cu ascensiunea dreaptă şi cu declinaţiunea.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În geografie, o localitate de pe Pământ se măsoară cu ajutorul unor cercuri mari cari împart sfera pământească, numite cercuri de longitudine şi de latitudine. Pentru longitudini, măsurătoarea se face pe cercul ecuatorial, cari e împărţit în 360 de grade. Un anume, cerc mare, cari trece prin polul nord, întretaie ecuatorul şi trece prin polul sud, a fost luat ca punt de origine. Acest cerc e cel cari trece prin locul unde se află observatorul Greenwich. Locul unde acest cerc întretaie ecuatorul a fost însemnat cu 0 grade.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se spune că un astru se află la ascensiunea dreaptă 6 h 41 min şi 16 grade 31 min declinaţie australă, vei găsi pe Sirius din Câinele Mare; sau vei găsi în anuar că în seara de atât a lunei cutărui an Saturn se află la atâtea ore ascensie şi atâtea grade declinaţiune... Îi vei găsi în câteva clipe poziţiunea pe bolta cerească. Astronomii când vestesc o cometă nouă, telegrafiază ascensia şi declinaţia ei şi aşa o găseşti cu luneta. Deci, e absolut necesar să se ştie ce e ascensiunea şi declinaţiunea.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un an de zile, Soarele a ocolit bolta cerească întreagă, revenind la locul de unde plecase. În realitate, Pământul s-a mişcat în jurul Soarelui într-un an de zile. Drumul acesta al Pământului în jurul Soarelui nu e la fel cu cercul ecuatorial ceresc, ci e un alt cerc, care întretaie ecuatorul în două puncte.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi cei cari au învăţat primele elemente ale geometriei ştiu că o circumferinţă are 360 grade, deci, o semi-circumferinţă are pe jumătate, 180 grade. Bolta cerească, aşa cum o vedem noi, e ca o jumătate de sferă. Prin urmare, de la est prin Zenit, până la vest, avem 180 grade. De la est, vest, sud, nord sau de la orice punct al orizontului şi până de-asupra capului, până la Zenit sunt 90 grade, un sfert din sfera cerească. Se ştie că un grad are 60 minute de arc şi un minut are 60 secunde de arc (sunt unii cari încurcă minutele şi secundele de arc cu minutele şi secundele de timp, deşi aceasta e o mare greşeală).

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru noi, cari acum învăţăm stelele în poziţiunile în cari se află, schimbările acestea din viitor nu ne interesează. Trebuie însă să ştim ce sunt stelele şi ce mişcări au ele. Şi mai trebuie să ştim apoi că toate stelele ce le vedem cu ochii liberi şi cu lunetele astronomice formează un tot, un imens glob turtit la poli, ecuatorul formându-l Calea Laptelui. Stele-sori din Calea Laptelui par'că îşi au originea dincolo de acest glob imens, în mijlocul căruia se află Soarele şi el ca o simplă stea; vor mai fi şi alte universuri, alte asemenea globuri, dar pe acelea nu le ştim.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă am fi la ecuatorul Pământului, la brâul lui, atunci Steaua polară ar fi tocmai la orizont, la nord, spre sud ar fi polul sud, iar stelele toate ar avea un răsărit şi un apus.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poziţiunile astrelor pe cer se măsoară aproape tot aşa, ca în geografie, atât numai că longitudinei îi zice ascensiune dreaptă, iar latitudinei declinaţiune boreală sau australă. Există şi longitudini şi latitudini cereşti, dar ele nu corespund longitudinilor şi latitudinilor geografice, ci ascensiunile şi declinaţiunile.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când astronomul amator are o noţiune mai precisă despre gradele cereşti, poate vorbi despre măsurătorile cereşti, fără de care amatorul nu ar putea înţelege mare lucru, fără care nu ar putea, în primul rând, să întrebuinţeze un atlas ceresc.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara noastră se află însă tocmai la jumătatea drumului între ecuator şi polul nord. Ştim din geografie că la ecuator avem 0 grade şi la polul nord 90 de grade, deci noi ne găsim la vreo 45 grade latitudine nordică.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştia că porţile raiului pământesc şi ceresc pot fi deschise numai prin femei...

Nicolae Filimon în Ciocoii vechi şi noi
Adăugat de Raluca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fecioara are, după cum am spus, nenumărate nebuloase, cele mai multe fiind imense mase gazoase din cari poate se vor plămădi în viitor noi sori. E o constelaţie zodiacală şi în apropiere de β se află echinoxul de toamnă, adică locul unde Soarele taie ecuatorul, lăsându-se apoi mai spre sud. Când Soarele se află deci în acel punct (între η şi β), zilele şi nopţile sunt egale.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate Legile cereşti
Se cuprind în "să iubeşti"
Şi cei ce-aproapele-şi iubesc
Sunt fii ai Tatălui ceresc.

catren de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul Pământului, sau cel aparent al Soarelui, căci e totuna, e şase luni de-asupra ecuatorului ceresc şi şase luni sub ecuator. Numai de două ori pe an e tocmai pe ecuator. Astfel, putem să înţelegem de ce iarna vedem alte stele decât vara; Soarele ascunde cu lumina lui stelele prin cari trece, dar mişcându-se mereu, le ascunde treptat dinspre apus spre răsărit. Drumul lui pe cer se numeşte ecliptică şi cam acest drum îl au toate planetele, cum şi Luna care se învârteşte în jurul Pământului. Constelaţiile prin cari trec Soarele, Luna şi planetele se numesc constelaţii zodiacale.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

meridian

Meridianele: bretelele globului pământesc, ca să nu-i cadă ecuatorul în vine.

definiţie aforistică de Tudor Muşatescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rog pe Tatăl ceresc

Când corpul îţi e rănit
Pământul se învârte
Inima, lovită, a suferit
Gândurile-s încărcate.

Doctorii, te-au părăsit
Oare, ce este, de făcut
Sufletu' simţi, obosit
Divinitatea te-a născut.

Rog pe Tatăl ceresc,
Trimită asupra mea,
Celor pe care-i iubesc
Şi peste toată lumea.

Îngerii, cei vindecători,
Cu ostile sale cereşti,
Ai Domnul slujitori
Din cetăţi, împărăteşti

Cu lumina lor, divină,
Corpul să îl mângâie,
Sufletul e în lumină,
Suferinţe să vindece.

Rugăciunea e sfântă,
Gândul, pozitiv, la fel,
Boala este înfrântă,
Ruga noastră e la El.

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecuatorul şi polii

(...) Ştii că la ecuator cântărim
Mai mult decât la poli?
În orice caz, când suntem împreună
Cântărim mai mult,
Suntem două ecuatoare încolăcite
Două ecuatoare şi - un pol - ca nişte şerpi.
De ce numai unul?
Pentru unitatea contrariilor.(...)

poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul deci se învârteşte în jurul lui, în jurul unei linii închipuite, numită axa sau osia Pământului. Axa aceasta are, bine-înţeles două capete şi unul dintre ele e îndreptat spre Steaua polară. În acest caz, am pricepe numai decât cum se învârteşte Pământul. Stelele nu ar răsări, nu ar apune nici-una.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andromeda are însă o frumuseţe cerească pe care celelalte constelaţii pot să o invidieze. Într'o seară senină din luna septembrie, priviţi pe β de lângă ν. Lângă steaua ν, spre dreapta, uitaţi-vă bine, e un alt obiect ceresc, dar nu e o stea, e un norişor, un fel de stea nebuloasă de mărimea 4. Luaţi un binoclu şi veţi observa că acea stea nebuloasă are o formă lunguiaţă, mai strălucitoare în mijloc. Cu o lunetă forma aceasta eliptică se vede şi mai bine şi mijlocul pare foarte strălucitor. Fotografia e însă admirabilă. Norişorul acesta ţi se arată alcătuit din nenumăraţi sori foarte mici, în mijloc fiind aşa de strânşi, încât nu mai vezi decât o pată albă cu totul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!