A durat o bună bucată de timp până a reuşit să-şi introducă în reflex palparea corzilor pe ghitară, în armonie cu fiecare sunet pe care-l scotea pe gură. A adoptat forma de "reflex" pentru eliminarea acelui aspect de legătură din procesul gândirii, astfel ca mişcarea degetelor pe corzi să urmărească în mod automat sunetul vocal. În felul acesta imaginaţia creatorului nu se concentra decât la naşterea şi emiterea melodiei.

Gheorghe Dobrovolschi în Prin ceaţa deasă fără busolă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflex

Se-mbracă cu-atâta gust
Că stau uimit să îi admir
Bluziţa–atât de strânsă–n bust
C-abia puteam să mai respir!

epigramă de Eugen Pop din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stocul acesta de date, când a devenit suficient de mare, l-a ajutat pe inginerul Nidela să efectele evenimentelor conflictuale şi să-şi antreneze gimnastica unui joc mintal numai pentru el, care-l determina să compare realitatea cu soluţionarea intuitivă a cazului după modul lui de gândire.

Gheorghe Dobrovolschi în Mutarea din plic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflex condiţionat

Un bătrân parlamentar,
Votând ani şi luni şi zile...
Ţine mâna-n buzunar
Şi-nvârteşte... două bile.

epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Ion Ruse
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce se identifică total cu sunetul - cu forma - să mediteze la acest adevăr: înainte de sunet, a fost Linişte; când sunetul se va consuma, va rămâne Liniştea, care a fost mereu în fundalul sunetului. Când forma s-a născut, a fost tăcută. De ce oare? Pentru că tocmai venise din Linişte. Pe măsură ce păşeşte prin tărâmul sunetului, forma începe să înveţe limbajul sunetului şi uită de unde provine, ajungând să se identifice complet cu tărâmul sunetului, tărâm pe care păşeşte doar în vizită. Această raportare exclusivă la sunet, îi creează formei o amnezie temporară, care o desparte, fictiv, de Liniştea din care provine. De ce? Pentru că privirea formei este direcţionată exclusiv pe formele de sunet şi pe mişcările acestora. Iar lumea sunetului - a formelor - nu este permanentă, ci este supusă mereu schimbării. Iar ca rezultat al raportării la sunetul exterior, atunci când sunetul se va consuma, forma va suferi, deoarece va pierde existenţa respectivului sunet.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Liniştea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna... O presimt, din ce în ce mai mare. În lumina ei vânătă, oraşul pare ireal, părăsit. Nu e grăbită, ca mai înainte, să-şi facă apariţia pe cer, cât timp acesta mai este dominat de soare.

Gheorghe Dobrovolschi în Turnul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecând de la ideea că subiectele consemnate pe hârtie vor fi sub formă de întrebări puse şi răspunse de Apostol însuşi, el şi-a propus să-şi orneze "dialogul" cu fapte din viaţă, întâmplate lui sau altora, fără o ordine prestabilită. S-a gândit din startul acestei preocupări să-şi pună chiar lui prima întrebare: "De ce să se apuce de scris?" Răspunsul: "Deoarece îi făcea impresia că-i plăcea această îndeletnicire, nu deranja pe nimeni cu ea, ba mai mult, în felul acesta reuşea să determine beculeţele din capul lui să licărească, contribuind astfel la menţinerea în sănătate a sistemului său nervos." Şi s-a apucat de lucru.

Gheorghe Dobrovolschi în Turnul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greu, dar până la urmă Costi şi-a dat seama că pentru a ajunge la activităţi precum cele inventariate cărora să le acorde prioritate în viaţa lui, el trebuia să scape în primul rând de preocupările pe care le avea în clipa accidentării. Era clar că sfera în care se învârtea el atunci şi care îi ocupa tot timpul, era aceea a funcţionării cu toate adiacenţele în mod eficient a întreprinderii pe care o conducea. Deci trebuia să continue la capacitate absorţia gândirii, dar nu cu responsabilităţi de data asta şi să renunţe încet, încet, la câte ceva, ca în locul rămas liber să introducă în viaţa sa noile domenii stabilite de el.

Gheorghe Dobrovolschi în Prin ceaţa deasă fără busolă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manifestaţiile stradale constituie, sociologic vorbind, forma modernă a unui reflex tribal.

citat din Miron Manega
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când văd un prost bogat, mă întreb imediat, ca un reflex automat, de unde are bani, cine nesilit de nimeni i-a dat sau de la cine cu forţa i-a luat.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omului nu trebuie să-i dictezi o dispoziţie pentru a executa ceva. El trebuie să recepţioneze faptul că meritele şi capacităţile lui l-au determinat pe şef să-l selecteze dintre toţi pentru a executa ce i s-a cerut. În felul acesta, în loc de sarcină, i se crea satisfacţia selectării şi nu a împovărării.

Gheorghe Dobrovolschi în Prin ceaţa deasă fără busolă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dizgraţie

Reflex condiţionat, redus la salivaţie.

monostih de Gheorghe Hulubei din revista "Epigrama", nr. 25 (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beethoven meditând asupra sunetului

Vieţuirea într-un sunet
este egală cu credinţa
şi putinţa de a vieţui într-un sunet.

Vieţuirea se poate prelungi
în funcţie de credinţa nestrămutată
în acea vieţuire.

Acolo te hrăneşti cu ecoul nesfârşit
al acelui sunet.

Potolirea setei se face din propagarea
lui reverberată de undele emoţiei.

Sunetul acela propagat cu o anumită viteză
ne asigură perpetuarea luminii fără de care
nu poate exista viaţă.

Nu contează că timpul nu vibrează
la intensitatea dorită.

Şi cu sunete joase
se poate închega
o armonie.

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respingem canibalismul, dar ne "mâncăm", din reflex, unii pe alţii.

aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însă, nu este necesar ca gândurile să se manifeste imediat în lumea fizică, pentru că ele nu se grăbesc nicăieri. Fiecare gând are un sens, iar cel ce dă sensul unui gând este gânditorul, gânditorul fiind gazda gândului. Dacă sensul unui gând este atractiv pentru gânditor, respectivul gând se va bucura automat de o atenţie sporită, deoarece mintea este un organ de reflex, care reacţionează spontan la stimuli.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Relaţia cu gândurile
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa au început frământările inginerului Anton. Cum pentru un om de vârsta lui timpul nu mai era un parametru decisiv, s-a gândit că n-ar strica să-şi facă puţină ordine în idei. Fiind un foarte bun profesionist, inginer cu multă experienţă în tehnică, organizare şi conducere, aceste şocuri sau mai bine-zis atacuri l-au determinat să-şi inventarieze şi apoi să-şi sistematizeze întrebările şi nedumeririle în legătură cu problemele lui, ba chiar ale societăţii în care trăia. Şi cum proceda în perioada activă, când seara înainte de a adormi îşi sistematiza gândurile pentru activitatea din ziua următoare, a adăugat prelucrării acum şi situaţia nou apărută.

Gheorghe Dobrovolschi în Turnul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adesea comprehensiunea facilă e un reflex comparabil cu cel al genunchiului şi constituie forma cea mai periculoasă de înţelegere. Ea cade ca un ecran opac şi îţi anihilează capacitatea de a învăţa.

citat din Frank Herbert
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoricii îşi lasă imaginaţia să construiască tot felul de variante, dinamizând astfel subconştientul;acesta deschide porţile de acces către memoria ascunsă a lumilor şi civilizaţiilor străvechi; astfel, trecutul reînvie şi poate fi cunoscut.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forma spaţiului-timp influenţează mişcarea corpurilor, iar în acelaşi timp corpurile însele determină forma spaţiului-timp. Cu alte cuvinte, adânciturile din spaţiu-timp care ghidează mişcarea Soarelui şi planetelor sunt produse chiar de Soare şi de planete.

Simon Singh în Big Bang
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era nespus de tulburat. Nu-şi lua ochii de pe ceea ce pentru un scluptor e de-a dreptul, sacru: forma, forma, forma, fiecare alta decât cealaltă, toate asemănătoare şi din nou deosebite şi totuşi, contopite toate şi corespunzătoare unei idei unice: cântarea bucuriei de a trăi prin mişcare; prin mişcarea armonioasă, graţioasă, fascinantă prin frumuseţea ei neasemuită.

citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu se pierde, pentru că nicio formă nu există cu adevărat (absolut). Fiecare creaţie este un avatar pentru Oceanul Esenţei, prin care Viaţa se manifestă sub diverse forme. Când forma se raportează la formă, apare egoul - sinele fals - care ţine forma departe de ceea ce nu este formă, pentru că forma este o expresie a Lipsei de Formă. Liniştea din care provine sunetul, este lipsită de formă, lipsită de orice crede omul despre Ea, pentru că o idee care pleacă în direcţia Liniştii joacă rolul unui ghid către Linişte, însă o idee nu poate cuprinde niciodată Liniştea, pentru că Liniştea nu este gând, o idee, un concept. Liniştea nu este o formă, ci sursa fiecărei forme, întrucât fiecare formă este un sunet, iar sunetul provine din Linişte. Nimic nu desparte sunetul de Linişte, în afară de identificarea sunetului cu sunetul, aşa cum nimic nu desparte valul de Ocean, în afară de identificarea valului cu valul. Prin conştientizarea Liniştii ce precede sunetul, sinele fals al sunetului este slăbit, iar dacă sunetul se eliberează de sinele fals, se eliberează de ceea ce îl desparte de Ceea Ce Este El Cu Adevărat. Acolo unde nu este identificarea cu "eu", nu este iluzie, iar acolo unde iluzia nu penetrează, suferinţa nu îşi poate susţine existenţa, pentru că suferinţa însăşi este o reflexie a iluziei.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Conştiinţa pură
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!