Mihai: Vai, de abia acum v-ați întors?!
Alex: Da, măi, puștiulică... De abia acum.
Mihai: Domnule profesor...
Eugen: Ia spune, tinere: Cum a fost la mate? Te-ai descurcat?
Mihai: Da. A fost atât de simplu; și eu, care mă așteptam să fie foarte dificil... Dar n-am întâmpinat greutăți.
Eugen: Deci, la mate sigur treci.
Mihai: Eu așa cred.
Eugen: Da, știm că matematicianul nostru te-a ajutat, deși, din spusele lui, nu aveai deloc nevoie. Și acum, hai, trebuie să mergi să dai și tu o declarație la Comisia Disciplinară a Institutului.
Mihai: Unde?
Alex: La Comisia Disciplinară; ce, n-auzi bine?!
Mihai: Ba da, dar nu știu unde trebuie să merg.
Alex: I-auzi la el, nu știe... Măi, puștiulică... Tu de când înveți aici; de ieri?
Mihai: Nu de ieri, dar nu știu unde vine asta, n-am avut ocazia să ajung pe acolo până acum.
Alex: Eh, ce să spunem, ai fost mereu foarte cuminte, de n-ai ajuns pe acolo...
Nistor: Adică, asta înseamnă că șefu' n-a fost cuminte de-a ajuns acolo?
Alex: Nu, mă, tontule! Luci a avut doar o... neșansă.
Eugen: Haideți, lăsați taina! Cine merge cu Mihai, să-i arate unde trebuie să ajungă?
Alex: Mă duc eu, dom' profesor. Hai, măi... puștiulică!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Alex: Ce vreme! Nu se mai oprește odată ploaia asta?! Hai, măi, puștiulică, altfel ne udăm rău de tot!
Mihai: Nu-mi mai tot zice "puștiulică"!
Alex: Bine, o să încerc. Oricum, hai odată!
Mihai: Dar tu de ce nu mă suferi?
Alex: Ce-ai zis, măi?! Cine ți-a dat asemenea idei?
Mihai: Nimeni; așa am constatat eu.
Alex: Se vede treaba că ai o imaginație foarte proastă.
Mihai: Nu cred; e clar că nu mă simpatizezi.
Alex: Așa ți se pare?! Greșești, măi... Da, știu, ești fost campion mondial, la lupte, n-am uitat; arte marțiale. Ți-ar place să-mi altoiești măcar un pumn zdravăn, nu-i așa?! Ce te oprește?
Mihai: Nimic, dar nu sunt bătăuș, iar tu-mi ești totuși coleg.
Alex: Aha, faci pe drăguțul cu mine... Stai; cum te cheamă?
Mihai: Mihai.
Alex: Așa, da: Mihai... Să nu uit; nu-i greu de reținut.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Dom' profesor, iar ați întârziat...
Eugen: Știu.
Alex: Ați avut cumva probleme cu reporterii? Vă trebuie cumva câțiva body-guarzi? Vă împrumutăm noi cu plăcere.
Eugen: Nu, n-am avut nici un fel de probleme, cu nimeni; doar cu domnul director... Adică, de fapt, cu Traian; să nu cumva să mă spuneți că i-am zis altfel! Iar cu el am avut doar de pus la punct unele amănunte, legate, în principal, de misiunea voastră, deci, n-am nevoie de body-guarzi; tot vouă vă sunt mai de folos.
Alex: Noi ne-am lipsi cu drag de ei.
Eugen: O să vă lipsiți; după 27 iunie.
Nistor: Mai e mult până atunci. Da' nu contează... Astăzi ce trebuie să facem; care e programul?
Eugen: Păi, să vedem... Încă n-am stabilit nimic concret pentru voi. De fapt, ia spuneți ce-ați făcut ieri, după plecarea mea?
Nistor: Bairam, dom' profesor; ce altceva?!
Eugen: Măi, fii serios!
Nistor: Bine... De fapt, am vizitat o mică parte din navă, dom' profesor. Și le-am mai explicat câte ceva noilor noștri colegi.
Eugen: Așa mai merge. Foarte bine. Presupun că n-ați terminat cu întreaga navă.
Lucian: Nu, dom' profesor, n-am fi avut când.
Eugen: Atunci, cred că vă puteți continua această activitate. Și pentru asta, chiar n-aveți nevoie de mine, deci, vă pot lăsa din nou singuri; vă descurcați voi. Dacă reușesc, am să trec pe aici mai pe seară, dacă nu, ne vedem tocmai luni de dimineață, la 8.00.
Nistor: Dom' profesor, prea ne lăsați de capul nostru...
Eugen: Asta-i și ideea; trebuie să vă obișnuiți împreună, pentru că după 27 iunie chiar veți rămâne singuri.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mihai: Și tipul celălalt; cel înalt?!
Alex: Nis... Ce-i cu el?!
Mihai: Și el se lasă mai greu? Cu prietenia, vreau să spun...
Alex: Aș... Nărodul ăla?! Nu cred; cedează imediat. Da', i-ai propus măcar?
Mihai: Încă nu.
Alex: Atunci încearcă; ai toate șansele cu el. Deși... Mai bine te-ai lăsa păgubaș; uneori e așa de enervant!
Mihai: Nu contează; mai bine să-mi fie prieten.
Alex: Ai dreptate; mai bine.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stela: Gata, campionule? De abia acum ai ieșit de la Lucian? Parcă ți-am spus să stai doar puțin.
Mihai: N-am uitat. Să știi însă că vizita mea nu l-a deranjat. Din contră, i-a făcut mult bine, așa că n-ai motive să mă cerți.
Stela: Poate... Însă nu știu ce va spune Nis când te vei întoarce, văzând cât de mult ai stat cu șeful lui; doar știi bine că lui nu i-am dat voie deloc, nici măcar puțin, deci, nu e corect față de el.
Mihai: Las' că mă descurc eu cu Nis. Nu mi-e frică de el. N-are decât să spună ce-o vrea. Nu mă sperie pe mine, oricât de înalt ar fi. Poate invers.
Stela: Știam că nu ești fricos, însă nu-i corect față de ceilalți.
Mihai: De ce nu?! Doar le vei da și lor voie să-l vadă, în curând, nu-i așa?
Stela: Nu foarte curând. Alex e acolo?
Mihai: Nu. A ieșit când am intrat eu. A fost un adevărat cavaler. M-a lăsat să discut în liniște cu Luci. Presupun că e împreună cu ceilalți acum, pe puntea principală, deci, mă duc și eu la ei.
Stela: Bine, Mihai. Eu intru la pacientul meu. Dacă nu-i Alex acolo, nu-i bine să-l las singur.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alex: Și cum se numesc roboțeii tăi, băiețaș?
Mihai: Pe unul îl cheamă Robby, iar celuilalt i-am spus Felix M-51, preciză Mihai.
Alex: Bine, flăcăule. Poate că Robby și Felix M... Oricum i-ai mai zis, vor fi roboții noștri în misiune.
Nistor: Dacă el va fi informaticianul nostru.
Alex: Dacă-l vor lăsa părinții...
Lucian: Nu fiți răutăcioși! Vom lua oricum acei doi roboți în misiune, indiferent dacă părinții lui Mihai îl vor lăsa sau nu pe el...
Nistor: Dar, șefu'...
Lucian: Taci, Nis! E clar: Roboții noștri vor fi Robby și Felix M...
Mihai: Felix M-51.
Lucian: Întocmai așa.
Nistor: De ce "M-51"?
Mihai: Din anumite considerente, pe care nu le pot explica acum.
Nistor: "M-51"... Oare ce înseamnă asta?!
Lucian: Lasă-l, Nis! Nu cred că te interesează atât de mult ce semnifică "M-51", deci, nu-l mai cicăli.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alex: Dom' profesor, ce trebuie să facem acum?
Eugen: Știți ce?! Eu cred că pentru această zi, această ședință a fost mai mult decât suficient. Deci, propun să vă petreceți restul zilei cum vreți voi. Pentru a pune la punct celelalte amănunte, vom avea destul timp. Acum vă las singuri.
Nistor: Ce bun sunteți cu noi, dom' profesor!
Eugen: Să știți că hotărârea asta a mea de a vă lăsa singuri acum, să faceți ce doriți voi, are și altă motivație: Anume sunt cam ocupat în următoarele ore, am și alte treburi.
Alex: Cum să nu?!
Eugen: În orice caz, nu uitați, ne vedem mâine, la ora 08.00, iar acum, că s-a rezolvat cu protecția voastră, nu veți mai avea motive întemeiate să întârziați.
Nistor: Bine, dom' profesor; vom face tot posibilul să ajungem la timp, dar nu promitem nimic.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Stela, am ajuns în dreptul rezervei mele. Aș putea intra acum, aici, la mine și...
Stela: Nu, nici să nu te gândești!
Lucian: Ascultă-mă, chiar am nevoie să dorm, sunt mult prea obosit.
Stela: Nu! Haide! Acum! Mișcă-te!
Lucian: Nu!
Stela: Ce-ai spus?
Lucian: Nu pot, doctore. Nu pot să merg mai departe. Nu pot; mi-e rău...
Stela: Cum adică, nu poți?!
Lucian: Stela, mi-e rău... Acum nu e oboseală; mi-e rău, foarte rău...
Stela: Ce tot spui, frumosule?! Luci! Cum? A leșinat... Ce înseamnă și asta?! Nis, Alex, Mihai! Veniți repede!
Mihai: Ce este?
Alex: Ce s-a întâmplat?
Stela: Nu știu. Pur și simplu a leșinat, dintr-o dată! Ajutați-mă să-l ducem în cabinetul medical. E destul de greu, ca să-l țin singură.
Nistor: Dar, ce-a pățit șefu'? Ce are?
Stela: Nis, ai cumva impresia că aș fi medium?
Nistor: Normal, nu... Dar ești medic.
Stela: Întocmai, medic... De aceea îl ducem în cabinetul medical, să aflu, după analize și consultație, ce are, pentru că nu pot ști dinainte. Eu nu umblu cu ghicitul!
Nistor: Ah, da... Ai dreptate.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eugen: Luci unde-i? N-a sosit încă?
Nistor: Se pare că n-a reușit, dom' profesor.
Eugen: Eu am mai venit în nava voastră, înainte de ora 08.00 și am stat până după 08.10, dar voi n-ați sosit. Se pare că ați cam întârziat azi, toți.
Alex: Așa-i. Am întâmpinat unele greutăți la plecarea de acasă, din partea unor reporteri prea insistenți; de abia am reușit să ajungem.
Eugen: Bine, vă scuz. Asta pentru că vă înțeleg. Aveți cumva nevoie de protecție în următoarele zile? Gardieni, ceva, care să vă păzească de furia mulțimii, deși, de fapt, acești oameni nu vă vor răul, dar curiozitatea lor îi împinge la acte nu tocmai favorabile vouă... Trebuie să luăm măsurile adecvate.
Alex: Nu știm, dom' profesor.
Eugen: Bine. Dacă vă hotărâți, să-mi spuneți, să vorbesc cu directorul, să rezolvăm cumva problema asta, să restabilim ordinea; aveți nevoie de oarecare liniște zilele astea, pe care n-o veți putea găsi altfel, îi atenționă profesorul. Și Luci? Ce-i cu el? Chiar nu știți nimic?
Alex: Nu.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Cât despre voi, ce-ar fi de lămurit acum, urgent? În primul rând, sper că ați vorbit acasă, cu părinții voștri, iar aceștia sunt de acord cu plecarea voastră... Plecarea în această misiune.
Lia: În principiu.
Lucian: Cum adică?! Sunt sau nu de acord?
Lia: Adică nu în totalitate. La început, când le-am vorbit despre concurs, au fost de acord, dar pe atunci nu era deloc sigur că vom lua parte la misiune; acum, după rezultatele finale, când totul a devenit sigur, nu știm cum vor mai reacționa.
Lucian: Ar fi de preferat să nu existe împotriviri.
Alex: Vorbește astfel, pentru că el se confruntă cu împotrivirea părinților săi.
Lucian: Chiar trebuia să nu-ți ții gura?
Alex: Scuze, dar nu e ceva secret, tot s-ar afla.
Lucian: Mda; să revenim la ale noastre... E bine că nu depindem în totalitate de părinții noștri, deși... Tu... Cum ziceai că te numești?
Mihai: Eu?! Mihai, domnule...
Lucian: Poftim?! Cum?! Ce-ai zis, măi?! Ce mă iei pe mine cu "domnule"?!
Mihai: Păi, scuze, dar...
Lucian: Nu-mi vorbi astfel, nici tu, nici altul dintre voi! Mă numesc Lucian, iar pentru voi, colegi și sper, prieteni, simplu, Luci. Pricepi? Cum ziceai că te cheamă?
Mihai: Mihai.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Totuși, nu sunt foarte sigur că ar fi așa. Adică... Nu-mi dau seama... De ce ar fi tăcut? Toți? De ce nu mi-ar fi spus? Nici unul? Probabil că știau toți, adică, măcar ei... Mama, blondul, dom' director; și nici unul nu mi-a zis niciodată nimic în acest sens... Deci, nu pricep! Poate că totuși, doar ni se pare nouă, Mihai și-mi fac griji degeaba! Poate că nu-i deloc așa... Sper că nu-i așa! La naiba!
Mihai: Eu... Repet, Luci, nu știu ce să-ți spun! Dar... Stai puțin! Ia uită-te la mine!
Lucian: Poftim?!
Mihai: Privește-mă cu atenție, pentru câteva clipe!
Lucian: Bine.
Mihai: Da, acum îmi dau seama... Mi se părea mie mai demult, dar nu făceam legătura sau credeam că doar mi se pare, însă acum e foarte clar! Nu știu ce înseamnă asta, dar... E sigur!
Lucian: Ce anume îți dai seama? Ce-i atât de sigur, Mihai?
Mihai: Luci, semeni mult cu dânsul; nu cu tatăl tău cel blond, ci cu domnul director. Zău așa, chiar semeni! Mult de tot!
Lucian: Crezi?!
Mihai: Negreșit!
Lucian: Bine, Mihai... Scuze că te-am reținut! Mă retrag acum.
Mihai: Unde pleci?
Lucian: Nu contează... Aiurea, prin oraș, apoi în navă, desigur. Te las să-ți vezi de treabă, aici, cu supercomputerul... Pa! Mai vorbim noi.
Mihai: Bine, Luci, cum vrei... Sigur mai vorbim, oricând. Pa!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eugen: Încă n-a ajuns Luci?! Ce naiba așteaptă? La 10.00 trebuie să ne întâlnim cu directorul, cu părinții voștri, cu mai multe persoane, pentru a stabili unele amănunte legate de probleme financiare și nu numai... Ce-i cu el? E cumva inconștient? E comandantul, nu poate lipsi tocmai el de la această ședință importantă!
Nistor: Dom' profesor, mă scuzați, dar ar putea fi afară, la intrarea în Institut.
Eugen: Și ce l-ar împiedica să intre?
Nistor: Păi, spre exemplu, o mulțime de reporteri strânși grămadă în jurul lui, care nu-i permit trecerea, i-o blochează.
Eugen: Ce vrei să spui?
Nistor: Când am sosit de dimineață, am zărit o mare îngrămădeală, ceva mai departe nițeluș de porțile Institutului, de asta am putut intra nestingherit, netulburat de nimeni, dar s-ar putea ca șeful să fie încă acolo, în mijlocul acelei mulțimi, de care nu reușește să scape.
Alex: Așa-i; și eu am văzut același lucru.
Eugen: De ce naiba ați tăcut până acum și nu mi-ați spus nimic mai din timp? Avem nevoie de colegul vostru aici, nu vă dați seama? Repet, e comandantul!
Nistor: Ne scuzați, vă rog, de abia acum ne-am gândit că s-ar putea să fi fost el acolo.
Eugen: Mai devreme nu vă puteați dezmetici?
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alex: Ah, nu-ncepe și tu ca Nis!
Lucian: Cum adică?
Alex: Păi, nărodul ăla îmi zicea că-l trădez, renunțând la burlăcie; glumea, desigur...
Lucian: Păi, Alex, nu mi se pare deloc o glumă; chiar ai renunțat la burlăcie. Deci, e ceva serios, foarte serios.
Alex: Da, bineînțeles, am renunțat, dar Nis nu-i singurul care a rămas; ar mai fi Mihai și evident, tu. Campionul, cu Ly, are toate șansele să devină în curând ca mine. Dar tu, ce perspective ai?
Lucian: Eu nu, încă nu. Deocamdată, îi țin companie nărodului de Nis. Oricum, tu, cu doctorița noastră, ai nimerit bine; te-ai orientat perfect. Te-ai aranjat! E, într-adevăr, o persoană remarcabilă. Ai fost norocos...
Alex: Și încă sunt... Luci, are o fire nemaipomenit de voioasă, nu m-aș fi așteptat niciodată să descopăr asta la ea. Înainte mi se părea o persoană distinsă, dar foarte distantă, rigidă. Pentru ca acum să aflu că nu e deloc astfel. E de-a dreptul minunată!
Lucian: Grozav, bătrâne! Înseamnă că n-ai ce să regreți. Dar altfel, cum o duci? Cum e cu problema ta, cu ochii?
Alex: Ah, nu mă mai deranjează deloc, nimic. Nu mă mai dor ochii, văd foarte bine și m-am obișnuit deja cu prezența ochelarilor, nu mă incomodează deloc. Acum nu m-aș mai putea lipsi de ei, n-aș vedea bine fără ei.
Lucian: Păi... Îmi pare bine, bătrâne.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Ce zici, acum?
Mihai: Ai dreptate, e ciudat... Tu, ce crezi? Care-i bănuiala ta?
Lucian: Eu aș vrea să aflu mai întâi părerea ta, dacă nu te superi...
Mihai: Păi, se refereau clar la tine, ca la un secret al dumnealor, păstrat de-a lungul anilor, care acum ar fi aici, în siguranță, pe Proxima... Luci, crezi că ar fi posibil ca domnul director să fie, de fapt... Adică, dânsul... Tatăl tău?! Domnul director, Luci?!
Lucian: Da, asta bănuiam și eu, dar speram că doar mi se părea mie...
Mihai: Nu, nu ți se părea, asta reiese clar din cuvintele acelea.
Lucian: Ah, nu... Nu se poate!
Mihai: Luci...
Lucian: Sunt bine, n-am nimic... Deci, de fapt din cauza asta mă considera dânsul mereu favoritul dumnealui, nu din alt motiv...
Mihai: Păi, eu nu știu ce să-ți spun.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Hmm... Știi că la început îmi spuneai "domnule"?! Ți-amintești? Dintre toți, ai fost singurul care mi-a spus vreodată astfel.
Mihai: Cine, eu?! Ah, da, Luci... Sigur; însă doar atunci, la început, când de abia te-am cunoscut; tu, cu Alex și cu Nis... Ce să-ți spun?! Eram timid, emoționat... Și-mi păreai; nu știu cum... Deosebit? Oricum, o singură dată ți-am spus astfel; după aceea, nu mai; gata!
Lucian: Da; o singură dată...
Mihai: Și?! Ce-i cu asta, comandante? Ai vrea să-ți spun din nou astfel? Să știi, aș putea, nu mi-ar fi greu...
Lucian: Cum?! Nu! În nici un caz, Mihai! O singură dată a fost mai mult decât suficient.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Horațiu: Va trebui să vină și tânărul informatician, Mihai Ristea; trebuie să dea și el o declarație; probabil până la ora asta a terminat deja cu proba de concurs pe care a susținut-o astăzi. Și trebuie să vă mai spun să vă anunțați părinții, să vină și ei mâine, în același scop, pentru a da declarații; este vorba de toți ceilalți, cu excepția soților Enka și Stancu, care deja au dat declarații. Și acum sunteți liberi, vă puteți retrage.
Traian: Bine, Horațiu... Dacă mai ai nevoie de ei, îi găsești la bordul navei lor, "Pacifis", sper că știi unde; vor fi acolo până seara. Ți se va da voie să urci la bord.
Horațiu: Desigur. Îl așteptăm pe Mihai Ristea.
Traian: Gata! Vă puteți duce în navă, iar eu, în sfârșit, mă pot ocupa și de altele. Iată: e 13.45; am stat destul de mult cu voi astăzi... La revedere! Calm, Luci! Nu-ți pierde speranța! Va fi bine, vei vedea... Gata, Eugen! Du-te cu ei!
Eugen: Haideți! "Pacifis" ne așteaptă!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mihai: Luci, stai puțin!
Lucian: Ce-i, Mihai?
Mihai: Spune-mi, sincer, acum, că Ly nu mai e aici, doar pentru asta m-ai chemat?! Din cauza mamei tale? S-o vezi în imagini, pe supercomputer, de ziua dânsei?
Lucian: Da, desigur...
Mihai: Nu te cred! O fi și asta, dar mai e și altceva. Nu-i așa?! Ce te frământă, Luci?! În toți ceilalți ani, de ziua mamei tale, probabil că ai fost trist, fără să observăm noi, dar nu erai chiar așa, ca acum; tocmai de asta nici n-am observat, nici unul. Deci, ce altceva te supără?!
Lucian: Ah, nu mă-ntreba...
Mihai: Păi, cred că nici nu e nevoie să-mi răspunzi; îmi dau și singur seama... E vorba de Lia, desigur. Ea și Sid, presupun...
Lucian: Mihai, te rog, vreau să mă liniștesc, nu să... De ce încerci să mă agiți mai rău?!
Mihai: Păi, da, e clar acum. Dar, Luci, de ce complici totul? Dacă i-ai spune, sunt sigur că lucrurile ar lua brusc o altă întorsătură, evident, favorabilă ție. Cum altfel?! De ce tot taci? Te încăpățânezi și nu știu de ce! În plus, parcă spuneai că nu-ți faci tu griji din cauza lui Sid Kelso. Ce s-a schimbat între timp?!
Lucian: Ce s-a schimbat?! Multe... În ultimul timp, ori de câte ori am căutat-o prin oraș, am găsit-o în compania lui... La ea în cameră, învățându-l să danseze, la el acasă, când am fost s-o caut pe Sonya, prin oraș... Nu știu de ce tot dau de ei, mereu, ca un făcut! N-aș putea să mă întâlnesc cu altcineva, cu oricine altcineva?! Nu, normal, decât cu ei doi, mereu împreună! De parcă ar ști că asta mă deranjează!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Ce naiba faci, măi, trădătorule?
Alex: Trădător?! Eu?! Ce-ai, mă, ești căzut în cap?
Nistor: Deloc. Da' tu mă trădezi.
Alex: Eu?! Pe tine? Cum?
Nistor: Păi, gata, părăsești "Clubul Burlacilor"? Ce naiba, mă lași singur? Mă abandonezi și te aliezi cu "inamicul"? Trădător notoriu ce ești!
Alex: Ah, asta era... Deh, mă, ce-ai vrea? Trebuie să mă înțelegi, ce naiba? Am și eu o vârstă, cred, respectabilă, era cazul să fac și pasul ăsta, în cele din urmă. Nu se putea altfel.
Nistor: Vârstă respectabilă, pe naiba! Baliverne! Ce mă iei pe mine cu texte d-astea răsuflate? Motivații, mă... Pretexte! Trădătorule!
Alex: Da' ce tot spui că rămâi singur? Ești orb?! Mai sunt Luci și Mihai, tot ca tine. Tot burlaci și ei.
Nistor: Ah, șefu'... Și campionu'... Deocamdată, da, mai sunt. Cine știe până când? Probabil nu pentru prea mult timp. O să treacă și ei de partea ta. Și atunci tot doar eu o să rămân singurul altfel decât voi, ceilalți. De parcă nu-mi era de ajuns că mă deosebeam deja, datorită înălțimii, acum se mai adaugă și chestia asta; rămân singurul ciudat, etichetat... "Necăsătorit". Altfel decât voi...
Alex: Păi, ce naiba mai aștepți?
Nistor: Ce-ai, mă?! Ești nărod? Cu cine?
Alex: Eh, asta-i problema ta... Ce vrei să-ți fac?
Nistor: Nimic; ce să-mi faci? Auzi la el... Asta-i situația! Lasă, mă descurc eu. Îmi rămân... dulciurile. Și geogra'... E ceva. Mișto, nu? Interesant!
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mihai: Simpatic papagal...
Nistor: Tu de ce-ai venit pe la șefu'?
Mihai: Eu?! Vinerea viitoare am examenul de licență și vroiam să-i arăt proiectul meu de diplomă, să-și spună părerea.
Nistor: Ah, tu cu intenții din astea umbli... Ce-i, mă, ți-e teamă că n-o să promovezi? Vrei să trișezi?
Mihai: Nu, dar el știe mai bine, e mai priceput, deci, nu strică să-și spună părerea. În plus, luni am proba la mate' și i-am propus să mă ajute nițeluș.
Nistor: Aha... Deci, vrei să te ajute? Și șefu' a fost de acord?
Mihai: Da, a fost; de ce nu? De fapt, dacă tot ești aici, m-ai putea ajuta și tu cu ceva.
Nistor: Eu?! Scuză-mă, dar matematica mea... Eh, știe șefu' cum stă treaba; cât despre proiectul tău de diplomă, fiind vorba despre roboți, informatică, la ce ți-ar putea ajuta părerea unui geograf, doar n-ai și vreo hartă strecurată pe acolo?
Mihai: Nu, dar tu m-ai putea ajuta exact la geografie, am o probă și la geogra' într-una din zilele următoare...
Nistor: Așa ar mai merge; sigur, te-aș putea ajuta, da' nu acu'. Tre' să plec, că doar d'asta am venit pe la șefu': Să-l rog să mă ajute să scap de cei doi body-guarzi azi și mâine, în week-end, deci, nu conta pe mine zilele astea două.
Mihai: Să scapi de body-guarzi? E posibil?
Lucian: Da, l-am putut ajuta, dar sper să nu-mi ceri și tu ceva asemănător, pentru că... Deja l-am deranjat de prea multe ori pe dom' director pe tema asta; nu cred că ar fi dispus să intervină din nou.
Mihai: Păi, cu domnul director ați aranjat?!
Lucian: Cu cine altcineva? Și ia stai; să-l rugăm pe blond să se uite puțin peste proiectul tău de diplomă, înainte ca el să plece cu Nis; cine știe când se mai întoarce?
Mihai: Tatăl tău pleacă undeva?
Nistor: Da, mă; cu mine.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stela: Stai liniștit! Chiar dacă vorbim, te rog să nu-mi dereglezi aparatura.
Lucian: Îmi pare rău, nu mi-am dat seama... Dar cum poți spune una ca asta? Evident că nu acesta este motivul pentru care s-a apropiat de tine. Și de ce crezi că n-ar avea pe cine altcineva să aleagă? Blonda, hai să spunem, iese din discuție acum, nu mai este liberă, dar pe tot parcursul călătoriei până aici a fost mereu liberă, deci, dacă ar fi avut de gând să se apropie de ea, nu văd ce anume l-ar fi reținut. În plus, încă mai e Lia, care e și ea liberă, la fel ca și tine, apoi Ly, care, s-o spunem drept, e foarte atrăgătoare. De altfel, ar mai fi Sonya, cât și o mulțime de alte fete de aici, de pe Proxima, care de care mai frumoase, deci, ar fi avut totuși de unde alege.
Stela: Poate, Luci. Dar să le luăm pe rând. Maria sigur nu mai poate intra în discuție acum, Lia are o fire aparte, retrasă, distantă, rece, dificilă, Alex n-ar fi reușit niciodată să se apropie de ea, iar în ceea ce o privește pe Ly, ea e de mult în vizorul campionului, iar Alex n-ar fi în stare să-i facă una ca asta mai tânărului nostru coleg, adică să se pună între el și Ly. Cât despre Sonya și celelalte fete de pe planeta Proxima, or fi ele într-adevăr frumoase, dar nu l-aș vedea pe Alex, sau pe vreunul, oricare dintre voi, îndrăgostit de o fată de pe o altă planetă.
Lucian: Păi, doctore, ar fi deja Mihai; doar ce ai zis că el și Ly...
Stela: Cu Ly e cu totul altceva.
Lucian: Altceva?! Ce altceva?! E sau nu de pe Proxima? Din câte știu eu, e chiar fiica domnului To Kuny, conducătorul local, deci, despre ce altceva ar putea fi vorba?
Stela: Ai, dreptate, dar Ly... Nu știu, parcă e altfel, am această ciudată senzație; ori poate doar din cauză că ne-am obișnuit noi cu ea...
Lucian: Chiar că e o senzație ciudată, doctore.
Stela: Să lăsăm asta.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sever: Și va trebui să ne răspunzi la câteva întrebări. Prima ar fi dacă-l cunoști pe acuzat?
Mihai: Desigur, îl cunosc, deși nu foarte bine, pentru că nu-l știu de prea mult timp.
Sever: Ce părere ai despre el?
Mihai: Până acum, o părere foarte bună; îl admir, îmi place de el. Cred că e un băiat bun.
Sever: Ți s-a părut cumva că ar fi încrezut, arogant?
Mihai: Nu, deloc; dimpotrivă, are o fire foarte prietenoasă.
Sever: Crezi că este impulsiv, nervos?
Mihai: În nici un caz.
Sever: Dar agresiv, violent?
Mihai: Nu.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!