Cornelia Georgescu

Nu era obișnuit să fie atât de popular, nu mai avusese tangență cu celebritatea până atunci... Când termină de scris, îi înapoie foile șoferului. Acesta îi mulțumi zâmbitor, deși Nistor putea parcă paria că omul de la volan nu înțelegea nimic din acele mâzgăleli pe care geograful le înșirase dezordonat pe foi.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cornelia Georgescu

Nistor luă pixul și fotografia, pe care o cercetă. Într-adevăr, erau ei șapte, în fața navei. Cine și când le făcuse acea fotografie? Lunganul nu-și amintea. Și de unde o procurase oare acel șofer de taxi? Nici asta nu-i era prea clar, dar nu întrebă nimic. Geograful întoarse fotografia și începu să mâzgălească textul cu scrisul său indescifrabil, totuși, nițeluș mai citeț, nicidecum caligrafic: "Pentru nea Geo și familia lui, Cu drag, Nistor Harris – geograf..." După ce așeză dezordonat rândurile cu pricina, vru să-i înapoieze domnului pixul și fotografia, dar acesta privi încurcat spre blonda Adela.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian: Ce-i asta, Nis?!
Nistor: Cum ce?! Raportul meu, șefu'. Nu asta mi-ai cerut?
Lucian: Un dosar n-ai găsit și tu, să pui foile astea în el?
Nistor: Scuze, șefu', nu m-am gândit la așa ceva. Data viitoare o să le pun într-un dosar.
Lucian: Bine. Să nu uiți. Păi... Cred că mi-am uitat ochelarii de spionaj acasă, pe Terra.
Nistor: Poftim?! Care ochelari, șefu'? Tu nu porți ochelari. Cum să-i fi uitat? Pe care?
Lucian: Pe aceia de spionaj, care să mă ajute să înțeleg scrisul tău foarte urât și să citesc ce-i pe foile astea ale tale.
Nistor: Eh, șefu'... Ce vrei?! Așa scriu eu; nu pot altfel.
Lucian: Zău, Nis, mai bine foloseai computerul și scoteai foile la imprimantă, ca să înțeleagă și alții mâzgălelile tale.
Nistor: Computerul?! Muncă în plus, șefu'. Las' că te ajut eu să înțelegi ce-am scris pe acolo.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton comic

Distribuie
Cornelia Georgescu

Traian Simionescu și geograful cel înalt înaintau destul de anevoios, deși polițiștii și jandarmii le făcuseră un culoar spre ieșire, încercând să țină lumea în spatele lor. Oamenii nu erau necivilizați și nu încercau să agreseze forțele de ordine, nici verbal, nici în altă manieră, dar doreau să se afle cât mai aproape de oricare dintre membrii echipajului, deci, chiar și de Nistor; ar fi vrut să-l atingă, să-i ceară autografe. Întindeau mâini, foi, pixuri, scandând numele geografului. Impresionat, încercând să le zâmbească, Nistor chiar vru să împartă vreo câteva mâzgăleli indescifrabile tipice lui, dar directorul îl opri; nu aveau timp pentru așa ceva.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Zâmbind, lunganul porni spre director. Brusc, toate camerele de luat vederi ale reporterilor se îndreptară vizibil în sus, pentru a putea încadra chipul înaltului geograf. Nistor își ținea promisiunea: Nu ronțăia dulciuri! Arăta bine, deși, evident, doar cam prea înalt. Adela, adolescenta bălaie, îl privi bucuroasă, cu mândrie. În curând, Nistor ajunse în fața directorului, iar acesta se pregăti să atașeze uniformei geografului accesoriile necesare, dar se opri. Neavând încotro, geograful se aplecă, iar în curând, ceea ce până în acel moment păruse a fi un bizar costum albastru începu să semene a uniformă, ba încă una de astronaut; cele trei bulinuțe gălbui definitivară uniforma lunganului. Prin urmare, acesta se îndreptă, iar după ce primi felicitările, strânse mâna directorului, apoi ale celorlalți... Mândru și înalt, reveni la locul său, ascultând explicațiile directorului.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Cel puțin în drum spre ieșirea din Institut, lunganul le zâmbi cu amabilitate, făcându-le semn cu mâna celor adunați de o parte și de alta a culoarului format de polițiști pentru a-l vedea pe el. Din când în când, cu excepția numelui său, mai auzea câte un glas din mulțime zicând, fără a-și da seama cine vorbea: "Și mi-mi place geografia..."; "Am de gând să devin geograf..."; "Vreau să ajung ca tine, deși nu chiar atât de înalt..."; și multe altele de genul acesta. Nistor n-avea timp să le răspundă. Mergea îngândurat, alături de director, în minte conturându-i-se chipul adolescentei bălaie, Adela. Spera s-o găsească, dar n-o văzu nici până la ieșirea din Institut. Nu înțelegea de ce n-ar fi venit până la ora aceea, de moment ce el îi dăduse invitație.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nistor: Hai, măi, Nick, nu fi rău... Blondo, puțin ajutor aici, te rog!
Maria: Ce vrei de la mine, Nis?! Eu nu știu nimic. Cu Nick n-ai decât să te descurci singur! Nu mă amesteca pe mine!
Nistor: Mersi pentru nimic, Piticot! Și atunci, cum rămâne, amice?
Nick: Păi, nu știu... Calculează și tu! Dacă știi care-s zilele săptămânii, te descurci; sincer, nu e greu... Vezi când se sfârșește interdicția și gata, se rezolvă! Până atunci, n-ai decât să-ți pui pofta-n cui! Și acum, te rog, lasă-mă să văd filmul, că-mi distragi atenția și pierd scenele importante!
Nistor: Aș... Bine. Deci, n-am rezolvat nimic...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Mihai uită de emoții, de somn, de neodihnă, de orice alte frământări inutile în momentul în care primi subiectele și se puse pe rezolvări; știa... Petrecerea din seara trecută nu-l afectase deloc, câtuși de puțin; el consumase doar băuturi răcoritoare, nimic alcoolic; pare-se, la fel și Nistor, geograful cel înalt, deși el din alte motive decât ale lui, doar nu avea nici un examen de susținut...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Adela: Unde mergem?
Nistor: Unde vrei tu; alege!
Adela: Hai în parc.
Nistor: Hai...
Adela: Cum vrei să mergem? Pe jos sau cu taxiul?
Nistor: Cum dorești, sau cum crezi că ar fi mai bine. Desigur, pe jos, alături de tine, ar fi mult mai plăcut, doar e vară și e cald, dar există riscul de a fi descoperiți cu ușurință și nu vreau să fim deranjați, deși... Uite, ar fi totuși o modalitate de a mă feri de curioși... Ce zici, acum, cu șapca asta, mai pot fi recunoscut?
Adela: Ah, Nis, nărodule... Pentru mai multă eficiență, trageți-o mai bine pe ochi!
Nistor: E mai bine așa?
Adela: Da. Dar ar putea fi și mai bine dacă ai reuși să te faci mai scund.
Nistor: Mai scund? Mi-ar plăcea și mie, dacă s-ar putea, dar asta chiar e imposibil. Deci, rămâne varianta cu taxiul; bineînțeles, e mai rapid și mai sigur.
Adela: Atunci hai cu taxiul.
Nistor: Hai!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Mihai și Nistor intrară în camera informaticianului, pentru a vedea cum e cu geografia. Geografia – o știință plăcută, mult mai ușoară decât matematica, sau poate că nu... Totuși, Mihai avu ocazia să constate că nu era chiar atât de ușoară cum părea, chiar dacă nu trebuia să rezolve probleme și exerciții complicate; erau însă atât de multe amănunte de reținut... Bineînțeles, Nistor, ca un bun geograf, nu le încurca deloc. Pe lângă o lecție de geografie, Mihai avu parte și de bomboane, biscuiți, ciocolate, alte dulciuri pe care Nistor i le oferi... Oricărui elev i-ar plăcea un asemenea profesor, de la care să primească nu doar explicații, ci și dulciuri; interesant! Mihai îl găsi pe geograf un tip destul de amuzant; lunganului îi plăcea să glumească, până una alta, chiar și de înălțimea lui. Nistor îi cunoscu pe Pedro și pe cei doi roboți pe care-i vor lua la bordul navei albastre, dacă vor mai pleca în misiune. "Simpatici roboți; și eficienți, sper..." se gândi geograful.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lucian nu era deloc obișnuit să-l vadă astfel pe tatăl lui, nu așa-l cunoștea... Unde era omul nepăsător, pe care nimic nu reușea să-l scoată din starea lui? Acum, dintr-o dată, parcă i se înfățișa un altul, pe care nu-l recunoștea...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Ajunși în curte, Lucian îi deschise portiera Mariei, apoi se urcă la volan. Înainte de a se urca și ei în spate, cei patru body-guarzi îl salutară pe tatăl comandantului. Acesta le răspunse, cercetând însă cu mare atenție mașina, pe care n-o mai văzuse de atât de aproape. Își privi fiul, aflat la volan. După plecarea mașinii albastre, domnul Enka intră în casă, pentru a scăpa de blitz-urile care sclipeau într-una, necontenit.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Lunganul nu mai zise nimic; se îndreptă spre liceul respectiv și n-avea de gând să se oprească afară, în așteptarea Adelei. Portarul îl recunoscu și nu-l opri (decât pentru vreo câteva autografe), așa că Nistor intră nestingherit în curtea liceului. Știa unde se afla clasa Adelei, deși n-o mai vizitase până atunci. Intră totuși în clădirea colegiului și urcă până la etajul doi; aici se afla sala în care studia puștoaica.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nistor, lunganul echipajului, ronțăind de zor la dulciuri, privea globul terestru prin ochii geografului. Pentru el, Terra nu avea secrete. Recunoștea cu ușurință orice locșor, deși nu fusese plecat niciodată nicăieri; nu le vizitase decât prin intermediul cărților. Desigur, spre deosebire de hărțile geografice cu care era obișnuit, globul albăstrui era lipsit de paralele, meridiane, cifre și denumiri, dar asta nu-l încurca cu nimic pe înaltul geograf. De amintit, își amintea doar de Adela, adolescenta bălaie care rămăsese acolo, jos; Adela și atât...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Mașina albastră a directorului, urmată de alta, opriră în dreptul casei reclamantei. Din prima mașină coborî chiar domnișoara consilier Lia, căreia Lucian îi spuse doar "Noapte bună, colega!", deschizându-i amabil portiera și zâmbindu-i. Apoi își reluă locul la volan și porni mașina de abia după ce urcară cei doi body-guarzi, Petre și Adi, cu care se înțelegea de minune. Află de la ei, în drum spre casă, că erau invitați la Comisia Disciplinară a Institutului, chiar și ei, pentru a da niște declarații, deși nu știau pentru ce. Lucian îi lămuri că din cauza lui erau chemați, iar cei doi body-guarzi se mirară să afle acest amănunt, dar îl asigurară de sprijinul lor, atât cât se putea.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Doar pentru adolescenta cea bălaie ar mai fi rămas. Își privi însă ținuta; era îmbrăcat, negreșit, în uniformă. Trei bulinuțe... Nistor nu era în conducere, dar tot avea obligații la care nu putea renunța; își dorea această mi-siune spațială, doar pentru asta fusese pregătit de mic. Se consolă totuși cu gândul că Adela îi promisese că-l va aștepta până la întoarcere. Ce nebunie! Să-l aștepte cel puțin 13 ani... Furat de gânduri, uitase complet de mâzgălelile ce puteau trece drept autografe din partea lui, pe care i le promisese șoferului de taxi.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nistor: Șefu'... Ce-i cu tine aici?!
Lucian: Așa mă întâmpini tu, mă, nărodule?
Nistor: Aș... Salut, șefu'!
Lucian: Salut, Nis. Ce faci aici?
Nistor: Cum, ce?! Hărți, așa cum mi-ai spus! Trec toate denumirile la locurile lor, doar asta trebuie să fac! Nu?! Ți-am zis, nu vreau să te dezamăgesc! Așa că am trecut serios la treabă!
Lucian: Da, mă, nărodule, dar și duminica? La ora asta?
Nistor: Și ieri, toată ziua, șefu', până seara târziu... Sunt multe denumiri de adăugat. Încă nu le-am aflat pe toate, dar uite, unele hărți deja sunt complete! Deci, voi reuși! E clar.
Lucian: Da, văd... Te-ai străduit chiar să scrii citeț! Cu majuscule, de tipar.
Nistor: Da, ca să priceapă și restul populației, nu doar eu... Uneori chiar și eu întâmpin greutăți în a-mi descifra propriile-mi mâzgăleli.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nistor căută ceva, dar dădea numai de dulciuri, de tot soiul; doar nu era să-i dea așa ceva omului, deși dulciurile îl reprezentau... În sfârșit, când taxiul oprise la o intersecție (semaforul arăta culoarea roșie), Nis găsi niște foițe mici, dreptunghiulare, cartonate, lucioase, plastifiate. Le scoase, împreună cu o grămadă de bomboane în ambalaje colorate, care se înșirară prin taxi; Adela se aplecă să le strângă, iar Nis îi arătă șoferului cartea de vizită și copia după legitimația lui de la Institut, pe care le găsise printre bomboane.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Cei șapte tineri rămaseră doar la bordul navei albastre în acea zi, împreună cu instructorul lor, profesorul Manea, până seara, destul de târziu, în timp ce Comisia Disciplinară își continuase ancheta în cazul "Enka Lucian". Mihai mai repetase la geografie, împreună cu Nistor, chiar și aici, la bordul navei albastre, pentru ziua următoare, când avea proba la geografie. Se înțelegea bine cu lunganul; nici geneticianul nu mai părea a fi împotriva lui, deși uneori încă îi mai zicea "puștiule".

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Directorul se pregătea să ia cuvântul, însă doar după ce va fi încetat imnul național, în timpul căruia se făcuse liniște, toți luând poziție de drepți. Înalt, cu capul aflat parcă deasupra tuturor, geograful cel lungan cercetă împrejurimile, căutând-o cu îngrijorare pe Adela, frumoasa lui prietenă, adolescenta cea bălaie; n-o zărea însă deloc, nici pe ea, nici pe părinții ei. Ce se întâmplase oare? De ce să nu fi venit? Își amintea doar perfect că-i dăduse Adelei o invitație, care ar fi scutit-o de orice piedici sau neplăceri (nu știa că Adela o pierduse, iar puștoaica de abia cu câteva clipe înainte de a pleca de acasă, în acea dimineață, remarcase acest lucru). Deși trist că nu reușea s-o zărească pe Adela, Nistor nu-și pierdu speranța; continua s-o caute cu privirea, poate totuși o va vedea (nu se putea ca ea să nu fi venit)... Însă oricât se străduia el, tot nu reușea s-o vadă. Iar în curând imnul național se termină. Prin urmare, directorul Institutului, domnul Traian Simionescu, luă cuvântul...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Nistor: Șefu', ai urme de ruj pe obraji!
Lucian: Și tu de ce nu mi-ai spus nimic până acum?
Lia: Trebuia?! Scuze, nu mi-am dat seama.
Nistor: Șefu', ce-i cu tipa asta? Nu ți se pare cam ciudată?
Lucian: Taci, Nis! Las-o....

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook