Într-un oraş unde nu ai rude, dreapta cugetare îţi va fi rudă.

proverbe egiptene
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei rude

Nu-i epigrama ta fără valoare,
Vibrează chiar în ea ceva subtil;
Ca rudă mai bătrână, ce mă doare
Nu-i lipsa ta de spirit, ci de stil.

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce?

De ce să scriu într-un roman ceva ce pot scrie într-o nuvelă?
De ce să scriu într-o nuvelă ceva ce pot scrie într-un eseu?
De ce să scriu într-un eseu ceva ce pot scrie într-o cugetare?
De ce să scriu într-o cugetare ceva ce – destul de probabil – s-a mai scris?

Mai bine scriu o poezie. Ideea s-o mai fi scris, dar îi dau o formă artistică, originală.

Dar de ce să scriu într-o poezie de n versuri ceva ce pot scrie într-un distih?
De ce să scriu un distih ceva ce pot scrie într-un poem de un vers?
De ce să scriu un poem într-un vers şi să mi-l confunde unii cu o cugetare?

Mai bine scriu o epigramă, măcar "ne mai râdem".

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cugetare (vezi şi aforism)

O cugetare? O latură de adevăr care scânteie.

definiţie aforistică de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

cugetare (vezi şi aforism)

O cugetare este sinteza perfectă a problemei pe care ai studiat-o.

definiţie de Vasile Conta
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cugetare

Omu-i leneş negreşit,
E o lege-a lui firească.
Mii de ani a tot trudit
Ca apoi… să nu muncească.

epigramă de Vasile Iuşan din Lume multă, oameni puţini
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

cititorul de oameni
se trezeşte cu noaptea în cap
plimbându-şi ochii
de la stânga la dreapta
de la stânga la dreapta.

vede un punct
şi încă un punct
şi încă un punct
apoi se face lumină.

cerşetorul sprijină uşa supermarketului
exact cum o făcea ieri
iar cititorul de oameni
nu poate trece cu vederea
haina trei sferturi
din piele ecologică
neagră.

trecerea de pietoni
abia se mai vede.
străzile se pierd
înghesuite într-un oraş fantomatic
şi tocmai el
cititorul de oameni
subliniază cu verde
noxele maşinilor înmatriculate
într-o ţară vecină.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lady Robinson: Nu există stânci! V-am mai spus! Hărţile dumneavoastră sunt greşite... Intraţi în port... Aşa! Acum viraţi tare la dreapta... Fără emoţii. Aveţi prioritate... Aşa... Dreapta! Dreapta am spus! Acceleraţi... Perfect! Dreapta... Stânga, Centru, Centru stânga... Centru dreapta... Excelent... Dreapta...

replică din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La est de oraş

Captiv în birou de-a lungul întregului an,
Am ieşit din oraş, dorind să fiu liber în dimineaţa asta
Acolo unde sălciile dau un înţeles vântului
Şi unde dealurile verzi mai uşurează grijile lumii.
Mă odihnesc sprijinit de un copac
Sau hoinăresc în amontele şi în avalul fluviului.
... Ceaţa a umezit iarba frumos mirositoare;
De undeva, un porumbel îşi cheamă perechea.
... În liniştea din jur mintea îşi găseşte pacea,
Dar, încărcată de griji, devine curând iarăşi alertă...
Aici, într-un sfârşit, îmi voi construi o cabană,
La fel cum a făcut Tao Qian, în vremurile de demult.

poezie de Wei Yingwu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ilie Iuga se îndepărtă, legănând biciul, o clipă mai târziu, căruţa zdrăngăni prin oraş, ieşi din oraş, trecu mai departe, sub perdeaua nopţii, ducând într-un sicriu beţişoare de aceeaşi lungime, cu spiritul decedatului in ham, printre copacii grei de corbi, pe drumul prăfos, către marele gol fără coordonate şi limită unde stăpâneşte Nisipul-Timp şi Uitarea-Sepie.

Leonida Neamţu în Jurnalul oficial al misiunii Scorbowski, "Urlet"
Adăugat de csv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cugetare

Ca feciorul de bani gata,
Pradă-i unor gânduri stranii:
Dacă tot munceşte tata,
Când să cheltuiască banii?!

epigramă de Ion Cănăvoiu din Cobra regală (1994)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Torna, torna...

Nimeni şi nimic nu udă
Mai ceva ca papa/rudă
Totul e ca să ne-audă
Şi asudă, şi asudă...

Mai ceva că papa/rudă
Ori ca soaţa lui zăludă
Dezbrăcată dar nu nudă
Stând în apă rece, nu dă...

Totul e ca să ne-audă
Cei ce au în cap o dudă
Altfel neam, nimic tu rudă
Bine, ştim că stă la Budă...

Şi asudă, şi asudă
Totul e ca să ne-audă
Mai ceva ca papa/rudă
Nimeni şi nimic nu udă!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Karl şi Gretchen au plecat şi ei mai departe, mână-n mână, şi pe unde ajungeau era primăvară cu iarbă verde şi cu flori. Şi deodată au zărit turnurile unui oraş: era chiar al lor. Au intrat în oraş şi au ajuns acasă la bunica şi s-au urcat în odăiţă, unde toate erau la locul lor, ca altădată. Ceasornicul spunea "tic-tac" şi arătătoarele se mişcau.

Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bărbat care nu se simte rudă cu nevasta lui, trăieşte cu dânsa în concubinaj. Iar când se simte rudă, trăieşte în incest.

paradox de Călugărul Ieronim de la Râşca
Adăugat de Fumed
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călugărul Ieronim de la Rîşca spunea: un bărbat care nu se simte rudă cu nevasta lui, trăieşte cu dânsa în concubinaj. Iar când se simte rudă, trăieşte în incest.

citat clasic din Garabet Ibrăileanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transparenţe

azi umblam prin oraş
ca un geam
(ştii cum umblă un geam pin oraşe?)
şi nu
nu mă împiedicam
umblând prin oraş ca un geam
umblând prin oraşe,-n virtutea
obişnuinţei
aşa
e prin oraş, poate ştii
poate nu ai trăit niciodată
pe la oraş
unde vii şi încerci
toate transparenţele
toate
drogurile de risc

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cernăuţiul este un oraş pe care l-am cunoscut de mic, un oraş de care mă leagă foarte multe amintiri, un oraş încărcat de istorie, o istorie specifică Europei Centrale, unde se intersectează atâtea drumuri, drumurile atâtor popoare, destinele atâtor naţiuni: evrei şi germani, români şi ucraineni, ruşi şi polonezi, armeni şi atâţia alţii.

Oleg Serebrian în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Şi flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată şi mamă şi fără nici o rudă care să-l ocrotească şi să-l ajute. Şi, ca băiat străin ce se găsea, nemernicind el de colo până colo pe la uşile oamenilor, de unde până unde s-a oploşit de la o vreme într-un sat mare şi frumos. Şi aici, slujind cu credinţă ba la unul, ba la altul, până la vârsta de treizeci şi mai bine de ani, şi-a sclipuit puţine parale, câteva oi, un car cu boi şi o văcuşoară cu lapte. Mai pe urmă şi-a înjghebat şi o căsuţă, şi apoi s-a statornicit în satul acela pentru totdeauna, trăgându-se la casa lui şi muncind ca pentru dânsul. Vorba ceea: "Şi piatra prinde muşchi dacă şede mult într-un loc".

Ion Creangă în Povestea lui Stan Păţitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt rudă cu Andrei Raţiu precum e rudă Petre Roman cu autocamioanele Roman.

perlă de Ion Raţiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptare ţărănească

Înmormântările de la oraş
Miros a înviere foarte rar,
Cel de-abia devenit înaintaş
Primeşte flori cu carul mortuar.

Pomenile făcute la oraş
În mod festiv se cheamă pomeniri,
Se vede care-i cel mai bun urmaş
După câţi bani aruncă la opriri.

Dac-aş putea să mor într-un sătuc,
Nevestei şi copiilor le-aş cere
Să-mi pună la mormânt un pui de nuc,
S-aştept la umbra lui, pân' la-nviere.

Nici aşteptările nu se compară:
Cea din oraş cu aia de la ţară.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (21 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţii au datoria să se nevoiască pentru a se înfrâna, ca să nu transmită patima trupească şi copiilor lor. Un copil ai cărui părinţi au multă cugetare trupească, are de mic astfel de înclinaţii, pentru că ia cugetare trupească de la ei.

Paisie Aghioritul în Cuvinte duhovniceşti, vol. IV - Viaţa de familie (2003)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!