Vulpea Mică e o constelaţie compusă numai din stele mici şi se găseşte sub γ şi β din Lebăda. Singura curiozitate a acestei constelaţii e o nebuloasă curioasă, ce are forma unor haltere şi cari poate fi văzută cu ajutorul celei mai mici lunete. Cu binoclul se vede ca un norişor, dar cu un binoclu bun.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alfa din Hercule, sau Ras Algheti e o frumoasă dublă, dar numai pentru lunete. În acelaşi timp e şi variabilă, dar nu s-a putut stabili perioada acestei stele variabile. Pentru noi, constelaţia, deşi cu nenumărate stele, pe cari putem să le învăţăm, de altfel, nu prezintă un alt interes mai mare decât acela că posedă o îngrămădire de stele, un cluster de o rară frumuseţe, cel puţin când e văzut cu lunete mari, sau fotografiat. Clusterul acesta abia se vede cu ochii liberi, iar cu binoclul se vede ca o mare stea nebuloasă, ca un norişor luminos.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vărsătorul e o constelaţie mai întinsă decât Capricornul şi cu câteva stele mai luminoase. Alfa şi vita sunt stele de mărimea 3. Mai aproape de alfa se găseşte un grup de patru stele: γ, ε, η şi π, un fel de "Y" curios. Cu binoclul veţi găsi, pe linia prelungită ε spre α, o pată luminoasă, un fel de stea nebuloasă; e un cluster foarte frumos pentru lunete. Vărsătorul e tot o constelaţie zodiacală.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a lungul Căii Laptelui e Casiopeia, apoi Cefeu şi în urmă Lebăda sau Crucea Nordului. O lebădă veţi vedea mai greu în această constelaţie, dar o adevărată cruce, da. Crucea ar fi formată în lungime de stelele α, γ şi β şi în lăţime de δ, γ şi ε. Steaua β din Lebăda se găseşte prelungind o linie din β din Lira, prin γ din aceeaşi constelaţie. Un binoclu ţi-arată în Lebăda nenumărate stele mici, cu diferite forme curioase, ghirlande, încolăcituri de tot felul, spirale şi alte figuri.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul Mic e alcătuit din stele şi mai mici, dar forma constelaţiei este totuşi regulată. Steaua δ e interesantă prin faptul că e o stea dublă, mişcarea stelei celei mici în jurul celei mari făcându-se într'un timp scurt: 12 ani. Sunt însă stele duble a căror revoluţie e şi mai scurtă, astfel steaua χ din Pegas are o revolţie ceva mai mică de 12 ani, iar steaua 9091 din catalogul lui Lalande, în constelaţia Taurului, are o revoluţie de numai 5 ani. Bine-nţeles, vorbim despre stele duble cari se văd cu lunetele. Ştim că sunt stele duble numite spectroscopice, în cari steaua cea mică se învârteşte în jurul celei mari numai în câteva ore.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săgetătorul este o frumoasă constelaţie zodiacală, dar nu se ridică mult de-asupra orizontului nostru. Cu un binoclu veţi întâlni numeroase pete albe, nebuloase măreţe, cari văzute cu lunete cât de mici sunt admirabile. În Săgetătorul au apărut câteva stele noi, dar mai toate mici. Fotografiile obţinute în această regiune cerească sunt măreţe, căci Calea Laptelui străbate întreaga constelaţie. E o puzderie de stele de toate mărimile, dar mai ales de nenumărate stele mici, cari te fac uneori să nu mai vezi pe placa fotografică decât intime pete albe, luminoase. Dar Calea Laptelui se prelungeşte în jos, sub orizont, căci în realitate ea formează un cerc mare, care dă roată cerului întreg. Şi nu e numai o ramură, ci mai multe. Când cerul e cu totul senin şi nu aveţi în apropiere o lumină artificială, Calea Laptelui se arată în toată bogăţia ei. Astronomii au întocmit atlase ale Căii Laptelui, aşa cum se vede ea cu ochii liberi şi au fotografiat-o mai pe toată întinderea ei.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă din η din Ursa Mică duci o linie prin α din Câinii de Vânătoare, stele ce acum le cunoaşteţi pe cer, daţi peste un grup de stele, cari mai ales cu binoclul sunt foarte frumoase. Aceste stele formează constelaţia numită Părul Berenicei; stelele ei sunt mici, chiar α şi β din această constelaţie.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priviţi cu binoclul stelele ρ şi ω din constelaţia Lebăda, mai sus de Deneb, sunt duble interesante. În apropiere de Deneb se află apoi o nebuloasă curioasă, foarte întinsă, care însă nici cu cele mai mari lunete din lume nu se vede. Nebuloasa aceasta nu poate fi contemplată decât pe placa fotografică. E însă una dintre cele mai măreţe. Deoarece forma ei seamănă foarte bine cu aceea a Americei de Nord, a fost numită "Nebuloasa America". E o imensă îngrămădire de helium şi hidrogen.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă prelungeşti linia ce trece prin β, α şi γ din constelaţia Vulturul în sus, spre nord, la o mică depărtare dai peste una dintre cele mai mici constelaţii, Săgeata, care e alcătuită numai din stele mici, dar cari în adevăr formează o săgeată îndreptată spre stelele Vulpei Mici.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andromeda are însă o frumuseţe cerească pe care celelalte constelaţii pot să o invidieze. Într'o seară senină din luna septembrie, priviţi pe β de lângă ν. Lângă steaua ν, spre dreapta, uitaţi-vă bine, e un alt obiect ceresc, dar nu e o stea, e un norişor, un fel de stea nebuloasă de mărimea 4. Luaţi un binoclu şi veţi observa că acea stea nebuloasă are o formă lunguiaţă, mai strălucitoare în mijloc. Cu o lunetă forma aceasta eliptică se vede şi mai bine şi mijlocul pare foarte strălucitor. Fotografia e însă admirabilă. Norişorul acesta ţi se arată alcătuit din nenumăraţi sori foarte mici, în mijloc fiind aşa de strânşi, încât nu mai vezi decât o pată albă cu totul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna se observă mai bine constelaţia numită Şopârla, care se găseşte între Cefeu, Casiopeia şi Lebăda; patru din stelele ei sunt circumpolare; toate însă sunt mult prea mici; binoclul îţi arată frumoase şiraguri de steluţe în această constelaţie.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinii de Vânătoare nu e o constelaţie circumpolară, căci stelele ei, pentru noi, răsar şi apun, dar o amintim aci, deoarece se află prea aproape de Ursa Mare. Constelaţia aceasta e formată din stele prea puţin strălucitoare, afară de α şi β. Prima stea, α, e dublă, ba încă o dublă foarte frumoasă, ce se poate observa cu cea mai mică lunetă. Se poate găsi repede, căci formează un triunghi isoscel cu η şi ε din Ursa Mare. Tot în Câinii de vânătoare, aproape de η din Ursa Mare se găseşte o nebuloasă în spirală, care pentru lunetele mici apare doar ca un norişor luminos.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eridanul e o constelaţie australă, formată mai mult din stele mici. Cuptorul era o constelaţie mică la sud-vestul Eridianului.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După Săgetătorul, înspre est, urmează Capricornul, constelaţie zodiacală, care e mai ridicată deasupra orizontului decât Săgetătorul. Stelele acestei constelaţii nu prea sunt strălucitoare, doar α şi β sunt mai de seamă. Steaua α este dublă pentru ochii liberi şi apoi e dublă şi pentru lunete. Într'un binoclu bun, când priveşti pe α, mai vezi încă cinci stele.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orion are două stele de mărimea 1 şi cinci stele de mărimea 2, plus nenumărate stele până la mărimea 6; apoi cu binoclul şi cu luneta poţi să observi nenumărate steluţe. Numai cele vizibile cu ochiul liber trec de 100. Sunt ce e drept, constelaţii cari au un număr de stele şi mai mare, văzute cu ochii liberi – aşa e Lebăda şi Hercule – dar ele nu sunt împodobite cu atâtea stele strălucitoare ca Orion.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duceţi o linie prin α, γ şi η din constelaţia Perseu şi cam la jumătatea drumului spre Casiopeia veţi da de un nor luminos, ce se vede bine cu ochii liberi. Cu binoclul se vede cum norul acela se desface în multe stele mici, cari strălucesc pe un fond alb. Cu luneta tot fondul acela alb se desface şi el în nenumărate stele mici. Şi cu cât te uiţi mai mult, cu atât vezi cum apar noi steluţe, mici, mici de tot, acolo unde până adineauri părea că nu mai e decât fondul negru al cerului. Nu voi uita niciodată priveliştea aceasta cerească văzută prin marea lunetă a observatorului Amiral Urseanu din Bucureşti. Stelele acestui cluster, sau mai bine zis ale acestor clustere, căci sunt două apropiate, sclipeau ca nişte diamante, pe când una dintre ele, mai strălucitoare, părea un mare rubin. În aceeaşi seară am văzut nebuloasa din Andromeda, gama din Andromeda şi cometa Brooks.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lira mai are o curiozitate: o nebuloasă, care se află între stelele β şi γ şi care cu un binoclu bun, din cele cu prisme, care măreşte de cel puţin 8 ori, se poate vedea ca o adevărată fantomă cerească. Nebuloasa aceasta se prezintă în lunete cu o formă rotundă aproape, de aceea i se şi zice "nebuloasa inelară din Lira". Fotografiile ce s'au obţinut în ultimul timp o arată însă sub o formă spirală. Tot de curând s'a găsit că înăuntrul inelului nebular se mai află un alt inel mai mic şi că cele două inele sunt formate din gazuri diferite. În sfârşit, drept în mijlocul ei se află o stea mai mică, ce numai pe fotografii se vede bine. Tot atâtea mistere nedezlegate încă.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele trei stele din mijlocul constelaţiei Orion: δ, ε şi ς sunt aproape de aceeaşi mărime şi e interesant faptul că δ se află tocmai pe linia închipuită a ecuatorului ceresc. Sub aceste trei stele sunt altele trei, mult mai puţin luminoase; cea din mijloc este θ – steaua aceasta este septuplă, adică e formată din şapte stele, dintre cari una e dublă spectroscopică. Şi în timpul din urmă au mai fost văzute vreo alte 3-4 steluţe în vecinătatea imediată a titei. θ e o stea curioasă, nu e bine definită ca celelalte, e o nebuloasă. Cu un binoclu nebulozitatea aceea iese la iveală. Cu o lunetă cât de mică se observă patru din stelele ce alcătuiesc pe tita şi o măreaţă nebuloasă albăstrie ce înconjoară pe stelele titei din toate părţile. E marea nebuloasă din Orion. Şi în adevăr e mare. E o nebuloasă neregulată, în care şi în realitate stelele titei sunt învăluite în ea. De sute de ani de când e observată, nebuloasa aceasta curioasă nu şi-a schimbat o încreţitură, nici o nuanţă de lumină.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primele stele din Taurul, pe cari le vedem la începutul toamnei sunt Pleiadele. Cine nu cunoaşte Cloşca cu Pui? E o îngrămădire de stele mici, cari sclipesc ca adevărate diamante şi cari îţi produc o impresie neştearsă. Din ce se ridică mai sus, cu atâta vezi mai multe stele în Pleiade. Sunt mulţi cari nu văd decât şase stele, alţii şapte; sunt însă destui cari văd 10-11 stele, ba chiar şi mai multe. Cu un binoclu vezi însă zeci de stele, cu o lunetă şi mai multe, iar fotografia ţi-arată un număr foarte mare.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sextantul se află sub Leu; e o constelaţie formată numai din stele mici şi poate fi găsită pe cer într'o noapte senină, fără lună.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lira e una dintre constelaţiile cele mai mici, dar are o formă frumoasă şi cuprinde multe curiozităţi cereşti. În primul rând punctul spre care se îndreaptă Soarele cu întregul lui cortej de planete şi comete în această constelaţie se găseşte şi anume: în apropiere de α din Lira, sau Vega, care este una dintre cele mai strălucitoare stele. Lira e şi constelaţie a verii şi a toamnei; ea întârzie mult pe cerul nostru, pentru că are un drum lung de străbătut. O găsiţi uşor între Hercule şi Dragonul. Forma ei curioasă şi strălucirea stelei Vega vă va face să o găsiţi numaidecât.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!