Corneliu Culman

Cu gândul la Mihai

Pe prispa casei noastre pustii
Te-aștept, Mihăiță, să vii.
Fantomele dansează în delir
Tangoul "Avant de mourir".

Fantomele sunt cei ce-au fost ieri
Și părinți, și mătuși, și chiar veri.
Mă-nconjoară cu umbrele lor
Umplându-mă de jale și dor.

Mă'nconjoară și parcă mă cheamă...
Fugiți! Nu nu le iau în seamă
Și pleacă de-odat' fără veste...
Dar, casa, vai, nu mai este...

Doar tu, Mihăiță, rămâi,
Cu frăția noastră dintâi,
Cu viața sclipind în privire,
Așa te voi ține-amintire.

poezie de din Niște poezii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Citate similare

Corneliu Culman

Cu gândul la Luci-Ica

Pe străzile Craiovei, pustii
Te aștept, Luci-Ica, să vii,
Fantomele dansează în delir
Tangoul "Avant de mourir".
Mă'nconjoară cu umbrele lor
Umplându-mă de jale și dor
Mă-nconjoară și parcă mă cheamă.
Fugiți!? Eu nu le iau în seamă
Și pleacă de-odată fără veste...
Și iubirea ta nu mai este...
Am rămas să te plâng cu lacrimi de sânge
Când la piept te mai pot strânge?
Te-a luat Dumnezeu la el
Fără nici un drept de apel.
De ce te-ai grăbit, Luci-Ica să pleci
Și inima-mi-n lacrimi să-mi îneci?
Cine-ți mai mângâie sânii frumoși
Pe cel mic îl chema mititelu' și celălalt cocoloș
Mititelu' lângă inima ta stătea
Care până atunci numai pentru mine bătea;
Cocoloș mai serios și mai mare
Aștepta să-l sărut cu ardoare.
Aștept noaptea să vină să ne-ntâlnim,
Te rog, nu mai rămâne-n țintirim!
Vino cu veselia pe care o aveai,
Frumoasa mea, ruptă din rai.
Luci-Ica, pentru mine veșnic rămâi
Cu dragostea noastră dintâi,
Cu viața sclipind în privire
Așa te voi ține-n amintire.

poezie de din Niște poezii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton trist

Distribuie

Fantomele din viața noastră seamănă perfect cu noi.

aforism de
Adăugat de Vasile PoneaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Arthur Conan Doyle

Dintre toate fantomele, umbrele vechilor iubiri sunt cele mai dureroase.

în Memoriile lui Sherlock Holmes (noiembrie 1893)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Hound of the Baskervilles & The Valley of Fear" de Arthur Conan Doyle este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.99- 7.99 lei.

Fantomele sunt reale. Le poti vedea, atinge, auzi. Dar ele nu există. Acesta este motivul pentru care știința le ignoră. Dar a pretinde că sunt o iluzie și nu există, pentru că știința le ignoră, este o greșeală. Pentru că fantomele sunt reale.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Sunt lipsit de puteri și nu pot să‐mi închipui cum vor putea fantomele mele să găsească cuvintele potrivite pentru a se spovedi în fața grupului de copii care zburdă acum printre corturi, în fața fetiței care ieri se învârtea în jurul cablului, de parcă ar fi fost purtată de un carusel nevăzut.

finalul de la Necropola de (1967), traducere de Paula Braga Šimenc
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba slovenă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Sl.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Corneliu Neagu

Ursita

Stau visurile toate pe brâu de neuitare
în magica poveste lipsită de sfârșit,
lăsată într-o seară sub umbrele amare
venite fără veste dintr-un apus rănit.

Rămas în așteptare, pe creasta retezată,
apusul adormise pe margine de dâmb,
sub vrăjile venite din grota blestemată
călare pe rafale stârnite-n fagul strâmb.

Se zice în poveste că-n grota părăsită
și-ar fi avut sălașul un duh rătăcitor
ce-și căuta perechea, o vajnică ursită
plecată dintre duhuri pe-o aripă de dor.

Pe calea fără nume, ajunsă pe-nserate
la casa văruită dintr-un cătun sărman,
lăsa pe prispa casei mesaj de sănătate
și sfântă fericire, pe tainic talisman.

Tu nu vei sti, iubito, cine a fost ursitul,
nu eu am fost acela, deși mi-aș fi dorit,
luptând-mă întruna să caut infinitul
și să-nțeleg destinul care mi-a fost sortit.

poezie de din Drum spre eternitate
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
J.M. Barrie

O casă nu este niciodată tăcută în întuneric pentru cei care ascultă cu mare atenție; există întotdeauna o șoaptă în camerele îndepărtate, o mană nepământescă se aude la fereastră și clanța se ridică. Fantomele au fost create atunci când cel dintâi om s-a trezit în întunericul nopții.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rămâi iubita mea! Rămâi

Rămâi iubita mea! Rămâi,
Cu amintirea cea dintâi.
Cu un sărut ce ți l-am dat
Stângaci, mai mult pe apucat,
Pe care eu nu l-am uitat
De-aceea... mai rămâi.

Și-așterne valuri de visări.
Eu nu uit desele-ncercări,
Când... Din păcate-ai reușit,
Cu dibăcie m-ai mințit
Și sufletul mi l-ai vrăjit,
Acum... am remușcări.

De astăzi? Cred că m-ai invins.
Sărutul... ți-l păstrez aprins.
Și-mbrățișările cu dor,
Cuvântul sacru de amor,
Le mai păstrez ca un decor.
Of... dragostea s-a stins.

De ce ești rece când te chem?
Că mi-ai fost dulce, ca un gem.
Cu-atâtea vorbe m-ai convins,
Focul iubirii mi-ai incins,
Iar drumul nostru s-a întins.
Dar... s-a sfârșit un ghem.

Înflăcărați de-atât noroc
Ce-a dispărut chiar dintr-un foc,
Eu am știut că mă trădezi,
Cu dibăcie mă trișezi,
Și pân-la urmă ce să vezi?
Experta unui joc.

Cum poți să pleci? Când bine știi
C-ai fost izvor de bucurii.
Câtă credință mi-ai jurat,
Că mă iubești și... implorat
Să-ți iert gestul necugetat,
Eu... n-am uitat. Să știi!

De aceea draga mea rămâi,
Cu amintirea cea dintâi.
Căci amintirile ce-au fost,
Rămân plăceri, dar fără rost,
În viață totul are... cost.
Tu! Nu ai căpătâi!

Sunt sigur că vei regreta.
Când dorul te va bulversa,
Iar amintirea din trecut
Te va-ndemna la un sărut,
Să ai în suflet al meu scut,
Căci... nu te pot ierta.

Adio! Draga mea rămâi,
Cu amintirea cea dintâi,
Iar eu... orfan al nimănui.

poezie de (27 mai 2007)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Rodica Constantinescu

Ursita

Stau visurile toate pe brâu de neuitare
în magica poveste lipsită de sfârșit,
lăsată într-o seară sub umbrele amare
venite fără veste dintr-un apus rănit.

Rămas în așteptare, pe creasta retezată,
apusul adormise pe margine de dâmb,
sub vrăjile venite din grota blestemată
călare pe rafale stârnite-n fagul strâmb.

Se zice în poveste că-n grota părăsită
și-ar fi avut sălașul un duh rătăcitor
ce-și căuta perechea, o vajnică ursită
plecată dintre duhuri pe-o aripă de dor.

Pe calea fără nume, ajunsă pe-nserate
la casa văruită dintr-un cătun sărman,
lăsa pe prispa casei mesaj de sănătate
și sfântă fericire, pe tainic talisman.

Tu nu vei sti, iubito, cine a fost ursitul,
nu eu am fost acela, deși mi-aș fi dorit,
luptând-mă întruna să caut infinitul
și să-nțeleg destinul care mi-a fost sortit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Casa de pe lac

Te-aștept, convins că vei veni
La casa de pe lac,
Căci doar aici tu poți să fii
Și toate-ți sunt pe plac.

E micul nostru paradis,
Aici, în astă lume,
Un loc ce poate fi descris,
Fără să-i pui un nume.

Doar vid în care timpul tace,
Iar viața-n sine e o clipă,
Un infinit cuprins de pace,
O bucurie zămislită.

E vraja casei de pe lac,
Visul ce dăinuie-n eter,
Nimic din tot ce-ți este drag,
Nu poate fi la fel ca el.

Dar cum totul e schimbare,
Roata vieții se-nvârtește,
Nu există amânare,
Nici măcar nu se oprește.

Anii vin și pleacă-n grabă,
Parcă-s trași spre infinit,
Ne rămâne doar o poză
Cu imaginea sfârșit.

Nici căsuța de pe lac
Nu mai e ce-a fost odată,
Scârțâie lemnul de fag,
Iar scara-i neluminată.

Chiar de-ar fi să se dărâme,
Să devină doar un vis,
În sufletul meu rămâne
Micul nostru paradis...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În genere, se spune că fantomele sunt nenorocite și triste, dacă nu chiar deprimate. Stafiile vesele sunt rare.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Partir c' est mourir en peu

Partir c' est mourir en peu
(Paul Valery)
S-auzi cum stropi de viata
se preling, o zbatere de - un suflet...
Partir c'est mourir en peu
Fiecare plecare înseamnă a muri puțin
Fiecare plecare dintre noi e o ruptură a ființei noastre
Fiecare plecare ne slăbește
Fiecare plecare ne umilește pe noi cei rămași inutili în fața destinului
Fiecare plecare este un strigăt viu al singurătății
Partir c'est mourir en peu!
Așa fragmentati cum sunteți,
Nu-i așa că vă simțiți mai mult morți decât vii?

poezie de din Volumul Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen LidiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriel Petru Băețan

Latura întunecată a înțelepciunii...

Doamne, ei nu știu cum este să te adormi mereu
flămând de răspunsuri

ei nu știu cum este să te bântuie fantomele adevărurilor pe care
deși nu le-ai descoperit încă
îți sfâșie inocența până la os

nu știu ei cum este să îți scrii testamentul pe pereții din celula
singurătății
cu degetele însângerate de neatingere
cum este să te rogi mereu cu sufletul îngenuncheat
pentru numai un gram
de naivitate

nu știu ei Doamne cum este să te trezească în miezul nopții
barosul frământărilor cosmice
să îți plângă chiar și umbrele de milă
ei nu știu cum este să fii fidel toată viața aceleiași convingeri
chiar dacă pentru asta se va râde de tine în toate culorile

ei nu știu cum este să le pui suferințelor tale nume de poezii
doar ca să nu înnebunești
nici cum este să îți întâlnești propria moarte de atât de multe ori
încât să te împrietenești cu ea și să vă alintați

ei nu știu mai nimic Doamne
și cu toate acestea sunt inexplicabil și irațional
de fericiți

poezie de din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru BăețanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ioana Gărgălie

Mi s-a rătăcit și urma...

Pe cărarea de la Rediu mi-am pierdut pașii în timp,
Mi s-a rătăcit și urma către casa părintească,
De vreo șapte ani încoace pe cărarea de pe câmp
Nu mai trec și-au început spini și bălării să crească

Am bătătorit cărarea-n ierni cu ger și-n veri fierbinți
Prin mireasma de rășină de la crengile de pin
Nu simțeam nici ger, nici ploi când mergeam către părinți
Ca să fac din toamna mea, toamna lor cu cer senin

Parcă-i văd cum așteptau cu privirea înduioșată
Și împovărați de ani păreau umbre a tot ce-au fost
Aveau ochii plini de rouă ațintiți mereu spre poartă
Doar ca să-și vadă copiii... altfel viața n-avea rost...

Dar s-au dus în zbor cu îngeri lăsând umbrele sub cruce
Împăcați cu soarta lor și credința-n Dumnezeu
Au lăsat a nimănui casa lor de la răscruce,
Eu am rătăcit cărarea, dar îi port în gând mereu...

Astăzi fac cărări spre stele cu privirea către cer
Și prin casă ard tămâie cu miros ca de rășină
Dar nu pot oricât aș vrea să-i mai protejez de ger
Doar aprind o lumânare și plec capul spre țărână...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe la Bogata

am fost pe acasă la Bogata
dar nu e nimeni — e pustiu
goală-i casa și e gata
și pentru mine — e târziu

eu însumi am îmbătrânit
și-a mea viață-i spre apus
iar trupu-mi este azi slăbit
așa de zvelt eu astăzi nu-s

plecară ai mei cu toți în șir
și casa iată e pustie
doar al amintirii astăzi mir
pe-ai mei se luptă să-i învie

și plin ocolu e de iarbă
și nicio piatră nu mai e
de parcă totu-n mare grabă
ca focu-i stins — asemene

ca focu iată din fiteu
ce nu mai arde prea demult
de-ai casei iată-s numai eu
tăcerea când eu o ascult

dar e pustiu și e închis
pe aripa vremii pierdute
de parc-a fost numai un vis
lăsat la cine vrea să asculte

de parcă nu a fost o vreme
în care acolo-am locuit
cu atâtea umblete și semne
părinții unde m-au primit

de parcă nici tata bătrân
n-a fost acolo vreodată
când ne jucam copii-n fân
în joaca cea nevinovată

și parcă n-a fost la cuptor
chiar dânsu ptita să o facă
cum n-a fost alta așa cu spor
cuptorul nostru să o coacă

și parcă tata n-a umblat
făcând atâtea pe afară
să fie totul așezat
din zori de zi până în seară

și parcă acolo n-au crescut
copii ca florile de primăvară
dar azi e trist și de urât
și mai urât ar vrea să-mi pară

mi-aduc aminte cum în blide
topala mama o punea
și noi copiii înainte
ne înfruptam atunci din ea

plină casa de viață
era atunci chiar și-n ocol
simțeai spre ceruri cum se-nalță
și nu era nimica gol

acum — nimica nu e viu
și iarba parcă este moartă
ocolu-i sarbăd și pustiu
și nimeni nu mai e la poartă


lipsește mama — tata nu-i
și nici o vorbă nu se aude
nici pașii azi ai nimănui
auzul nu ți-l mai pătrunde

căci toți s-au dus și ne-au lăsat
sunt așezați iată-n mormânt
de e pustiu și al meu sat
de-ai mei aproape când nu sânt

se coc plăcinte-n atmosferă
căci iată totul a murit
și casa parcă-i o himeră
viața unde mi-am trăit

căci fără viață este tot
ocol fântân㠗 cohe șură
copil să fiu eu nu mai pot
căci toate iată se pierdură

și nu e nimenea să urce
iar pe fân în podu șurii
și din mere să îmbuce
mângâindu-i cerul gurii

nu e mama nicăieri
și nici tata iată nu-i
de nu mai am în duh puteri
să dau veste nimănui

ca și atunci când toți copiii
pe afară-n șiruri se jucau
dând prinosul bucurii
plini de viață când fugeau


dar acum când iar privesc
atmosfera casei noastre
în chinuri mă prăpădesc
de ce văd că avem parte

iarba a umplut ocolul
nici un pas că nu se așterne
de străluce-n goluri golul
de nimic nu este vreme

totul este năruit
fără viață și mișcare
casa unde am trăit
nicio față parcă n-are

poezie de (31 iulie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De Paște

Pe aripi de porumbei și cocoare,
A Paștelui sărbătoare,
Aduce-n casă la fiecare
Pregătiri și zarvă mare.

În coșulețe dichisite,
Azi stau ouăle roșite,
Iar pe masa încărcată
Friptura de miel așteaptă.

Drobul este nelipsit,
Cu trudă e pregătit
Și să știți că n-am uitat
Nici de vin și cozonac.

Casa noastră strălucește,
Sufletul se curățește...
Nu uitați! V-am demonstrat
Că "Iisus a înviat!"

poezie pentru copii de din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uneori am impresia că timpul e doar în închipuirea noastră, numărăm săptămânile și anii crezând că astfel suntem stăpâni pe viața noastră. Dar dacă totul e doar o simplă iluzie, dacă zilele de ieri nu s-au încheiat de fapt, iar zilele noastre de mâine sunt deja de mult zilele de ieri ale altuia?

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Irod" de Asko Sahlberg este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -49.95- 34.99 lei.

O vorbă și doar... atât...!

O vorba spui... dar sigur știu că minți,
O spui cu nonșalanță... neconvingator...
O tot repeți, că ai crescut fără părinți,
Stârnind mirare, mici reactii și de ce nu, umor...!
Nu îți dai seama... cuvintele toate-s fierbinți...
Pe tine te amuză, a ta slăbuță glumă...
Când tu vei pentru al tău copil, doar unul din părinți,
În sufleț o să-ți fie frig, un fel de rece brumă...!
Glumița ta, poate ar valora vreo doi arginți...
De-atat... ca o repeți glumind de câțva ani..
De-aproape ori poate de departe tu ai avut părinți...
Deci oricum ai da-o, nu te-cadrezi, intre copii orfani...!
Cât timp mai e, rămâi iubit-alături de părinți...
Fii sigură că ce-au făcut, făcut-au cu suflet și credinți...
Să-i porți cu drag în suflet, ei sunt chiar niște sfinti...
Tu Doctor azi... al nostru bun copil,, doctor de... dinți.''..!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fantomele trecutului masculin sunt trupuri îmbălsămate într-o criptă sacră. Femeia le arde și le spulberă cenușa în vânt și forța ființei ei, alimentată de incendii, luminează un singur chip viu, al celui de acum. Părinții, strămoșii, frații, logodnicii, amanții îi incinerează cu o cruzime senină și inconștientă și întinde aceluia - unul - urna ei proaspătă, și dacă fantomele ridică umbre cumva, le urăște, le tăgăduiește, le îndepărtează sincer și violent ca pe niște dușmani necunoscuți. Așa e femeia! Poate ca nu și.. femeile.

în Femeia în fața oglinzei
Adăugat de scofieldutzaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Luminița Ignea

Pia mater

literatura este casa mea părintească,
în odăile ei nu am simțit nici frig și nici foame,
m-am zbenguit în curțile sale interioare
cât a fost copilăria de lungă;

pe când alți copii adormeau pe perini de puf,
eu am crescut vertical
sub streașina timpului,
în cuibul de cuc
al cuvântului.

cărțile mi-au fost frați și părinți
și bunici,
tovarăși de joacă și doctori curanți,
doar în oglinzile lor mi-s neînceputul
și nesfârșirea.

dar dacă veți vedea că m-am vestejit,
că brumele vremii mi-au topit
rugul simțirii,
atât vă rog:
așezați-mă sub prispa casei mele,
literatura,
și mă voi vindeca de moarte,
așa cum pruncul se ogoaie
la sânul mamei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook