Celei mai crude

Cu sânii tari ca de fecioară
Ce nu suportă sutien,
Aşa te-am cunoscut în vară,
Călătorind cu-acelaşi tren.

Am bănuit de-atunci la tine
Comori ascunse 'ntr-un castel,
Descoperite-apoi de mine
Mult mai târziu, la Mir-hotel.

Şi mi-ai intrat în sânge toată
Şi te-am dorit ca un nebun...
Ca să te am măcar o dată...
Ce altceva mai pot să-ţi spun?

Te-am dezbrăcat cu mâna tremurândă
Şi te-am muşcat de sânul parfumat
Şi mi-am lipit gura flămândă
De pântecul micuţ şi cald.

Dar te-ai schimbat apoi deodată
Şi-ai devenit o fiară rea.
Eu nu mi-aş fi-nchipuit vreodată
Că n-ai să vrei să fii a mea.

Am suferit şi-am plâns o vară
Lăsat ca un căţel în drum.
Eu încă te iubesc şi iară
Te voi iubi mereu de-acum.

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am aşteptat

Te-am aşteptat în asta seară
Să ne iubim cu mult amor,
Dar tu n-ai venit...
Şi iară mi-ai rânit sufletul visător!

Te-am aşteptat în astă seară
Să-ţi sărut obrazul fin,
Şi să-ţi spun că eşti dulce ca mierea
Şi amară ca un pelin.

Te-am aşteptat în asta seară
Şi te voi aştepta mereu,
Că tu eşti ca Sfânta Fecioară,
Tu eşti comoara sufletului meu!

poezie de Vladimir Potlog (6 ianuarie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am căutat să vorbim despre noi

ştiu încă nu putem să ne privim
între ochiul tău critic
şi mâna mea flămândă
s-a aşezat o lume
grea
a tăcerilor
şi totuşi
mi se făcuse dor
să îţi spun cum mişc braţele şi mă lovesc
de strigătul tău
cum croiesc un alt trup
în care ne putem muta
şi ne vom ierta toate întâmplările
toate neajunsurile
chiar mi se făcuse dor
să îţi spun
că nu te-ai schimbat
că mă pedepseşti înainte să fiu vinovată
apoi mă arunc în balta de amărăciune
şi plâng
şi mă urăsc că plâng

eu chiar te-am căutat
aş fi vrut să trăieşti odată cu mine
frica de care nu scapi
să ne ţinem de mână şi să urlăm ca două animale
condamnate

eu chiar te-am căutat
şi-am să te găsesc până la urmă
eşti acolo unde te-am lăsat
exact acolo
agăţat de aceeaşi nelinişte

eu chiar te-am căutat
pentru că eu fără tine
nu sunt eu

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem carnal

Îmi povestea cineva viaţa ta.
Târfă eşti ca şi maică-ta.
Îţi vinzi trupul la orice golan.
Mai acum un an
te-am urmărit să văd unde stai.
Habar n-aveai.
A doua seară la fel,
dar te-ai întors puţintel
şi mi-ai spus că te doare capul.
Te-am dat la dracul
şi te-am apucat de mână.
Aveai un pulovăr de lână.
Atunci te-am văzut plângând.
Dar nu-mi trecea prin gând
să mă opresc din mers.
Trupul tău era un vers,
o bucată de humă
cu care în glumă
am încercat ca să mă joc,
femeie fără noroc.
Ţi-am strivit gura cu gura mea,
femeie rea.
Sânii i-am simţit cum se zbat,
femeie plină de păcat.
Şi te-am avut, acolo, pe pământ,
fără să zici nici un cuvânt.
Mi-ai simţit trupul încordat,
ai simţit durerea când te-am muşcat
şi totuşi, mi te-ai dat resemnată...
Ptiu. Bată-te Dumnezeu să te bată...

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am cunoscut demult

Mi-aduc aminte când te-am văzut întâia oară
Era o vară caniculară, iar tu erai cu ai tăi la mare
O zi superbă, vântul nu bătea, era soare
Aşa plăcut, mai adia uşor o boare

M-am aşezat pe plajă lângă voi aproape
Vorbeai cu fraţii şi mama ta în şoapte
Pe doamna am salutat-o şi mai târziu am şi vorbit
Mi-a explicat succint cum ea de soţ s-a despărţit

La ce mi-a relatat atunci nu prea eram atent
Ce pot să-ţi spun, iubito, eram adolescent
Am înţeles din ce am discutat
Că viaţa ei şi-a ta au fost un chin lângă acel bărbat

Te-am mai văzut câteodată în anii care s-au mai scurs
Erai de mână cu-n băiat, era îmbrăcat ciudat şi cam netuns
Mi-ai spus în trecere, cumva mai mult şoptit
Că acest băiat, ce de mână îl ţii, e al tău iubit

Sincer să fiu chiar dacă anii ca vântul au trecut
În minte şi în suflet doar pe tine te-am avut
Mi-aş fi dorit să ne întâlnim, să ne plimbăm mereu
Băiatul a cărui mână o strângeai, doream să fiu chiar eu 
Iar mai târziu te-am revăzut întâmplător
Erai foarte grăbită, aveai o programare la coafor
Te-am întrebat cu-n glas înfrigurat, cum eşti?
Tu mi-ai răspuns pe un ton trist că... te căsătoreşti

M-ai surprins cu ce mi-ai zis, am fost dezamăgit
Speram ca într-o zi, să fi dorit, să fiu al tău iubit
Când ai plecat am plâns şi am simţit speranţa ce dispare
În anii ce-au urmat am fost pe culmi de disperare

Şi-a venit acum un an şi clipa revederii
Erai aşa frumoasă, iubito, erau în floare merii
Ţineai de mână un băieţel, era frumos ca tine
Mi-ai zis că nu eşti fericită, că nu e totul bine
 
Din clipa în care te-am revăzut m-am tot gândit
La anii care prea repede au trecut
Şi vreau să-ţi spun acum, iubito, când mi-apari
Nu vreau în nici un chip să mai dispari

Te-am cunoscut de mult e adevărat
Şi tocmai de aceea te rog neapărat
Să crezi că încă te iubesc şi-ţi spun în şoapte
Te-am cunoscut de mult, chiar înainte de a te naşte

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erai tânără fecioară

Când te-am întâlnit iubito, erai tânără fecioară.
Radiai de fericire, zveltă ca o căprioară.
Te-am îmbrăţişat în noapte, cu patimă te-am sărutat,
Ai reaprins focul iubirii, sufletul mi-ai fermecat.
Atunci pentru prima dată, am rupt lanţu-încătuşării,
Tu te-ai ghemuit la pieptu-mi, trăind vraja desfătării.
De-atunci mi-ai rămas în minte, copilă nevinovată,
Eşti comoara vieţii mele, fericirea-întruchipată

poezie de Dumitru Delcă (mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărăcine

Te-ai chinuit atîta, mărăcine,
Să scoţi o floare şi din tine.
Te-am aşteptat un an, doi ani, cinci ani...
Şi te-am ferit de sapă şi cazma
Întru-nflorirea ta.
Toţi oamenii spuneau: -Să-l dăm afară-.
Şi-am lăsat vară după vară,
M-ai răsplătit de lunga aşteptare,
Dîndu-mi cea mai frumoasă floare.

poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu te-am căutat dar te-am găsit
toate în lumea asta au un rost
în adolescentă te-am iubit
azi te văd la fel precum ai fost

ochii tăi cu luciu de cristal
buzele- cu rece de gheţar
zâmbetul - şi trist şi marţial
mai sfidează fostul boschetar

nu te-am căutat dar te-am găsit
doar voiam să văd cum te-ai păstrat
-ştiu că pentru tine am murit
inc-atunci la margine de sat...

nu te-am căutat dar te-am găsit
n-am să-ţi spun nimic nici n-am să-ţi scriu
doar mă simt un pic mai fericit
parc-am dat de apă în pustiu

nu te-am căutat dar te-am găsit
sunt la fel de bâlbâit şi lent
-pentru tine am îmbătrânit
pentru mine-s tot adolescent...

poezie de Iurie Osoianu (15 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea, mireasa mea, te-am iubit aşa cum m-ai iubit şi tu... Vreau să-ţi mărturisesc că nu te-am iubit decât pe tine. Nu ţi-am arătat-o, poate, niciodată, dar nu te-am iubit decât pe tine. Şi în după-amiaza asta am înţeles de ce. Uitasem ceva şi fusesem nebun, fusesem orb, n-ar fi trebuit să uit. Şi-acum trebuie să-ţi spun. Nu te-am iubit decât pe tine, dar trebuie să-ţi spun. Nu te-am iubit decât pe tine.

Mircea Eliade în Noaptea de Sânziene
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te-am căutat dar te-m găsit...

nu te-am căutat dar te-am găsit
toate în lumea asta au un rost
în adolescentă te-am iubit
azi te văd la fel precum ai fost

refren:

ochii tăi cu luciu de cristal
buzele- cu rece de gheţar
zâmbetul - şi trist şi marţial
mai sfidează fostul boschetar

nu te-am căutat dar te-am găsit
doar voiam să văd cum te-ai păstrat
-ştiu că pentru tine am murit
inc-atunci la margine de sat...

refren

nu te-am căutat dar te-am găsit
n-am să-ţi spun nimic nici n-am să-ţi scriu
doar mă simt un pic mai fericit
parc-am dat de apă în pustiu

refren

nu te-am căutat dar te-am găsit
sunt la fel de bâlbâit şi lent
-pentru tine am îmbătrânit
pentru mine-s tot adolescent...

refren

cântec, versuri de Iurie Osoianu (15 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti nădejdea...

Eşti nădejdea sufletului meu
Te-am purtat în lacrimile mele,
Te-am purtat în dragoste mereu
Palmele Te-au legănat pe ele.
Te-am dorit şi Te-am iubit nespus,
Te-am iubit dincolo de cuvinte,
Sufletul ´nainte Ţi l-am pus
Să-l îmbraci tot cu podoabe sfinte.

Te-am iubit şi m-ai iubit şi Tu,
Te-am iubit adânc în veşnicie,
Nu-mi vei spune niciodată nu,
Viaţa Ta e-n mine şi-o sa fie.

În genunchi vin înaintea Ta
Faţa mi-am ascuns-o că mi-e frică
Şi de vezi c-am împietrit aşa
Vino, Doamne, Tu şi mă ridică.

Pune-Ţi mâna, Doamne Dumnezeu,
Lacrimile s-au uscat sub pleoape-
Pentru Tine-i astăzi plânsul meu,
Pentru mine ţine-mă aproape.

Ce iubire, Doamne, mă-nfior,
Ce iubire-ai dat să cresc spre Tine,
Vino, Doamne, că de-atâta dor
Mi-a-nfrunzit şi cântecul în mine.

Vino, Doamne, că de când Te-aştept
Mi-a-nflorit cuvântul în grădină,
Vino, Doamne, strânge-mă la piept
Şi-am să-Ţi fiu lumină din Lumină....

Amin!

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În numele lui Dumnezeu

Mi-am dorit să mor aseară
Pe lumina unei mute
Pe un dar divin şi calm
Ce-a venit să mă sărute.

Ah, dar nu am putut să mor
Dorul m-apăsa în coaste
Iar un câine bătea poarta
Să nu aţipesc plângând.

M-am apropiat de uşă
Mi-am dorit să ies afară
Să-mi arunc dorul spre stele
Şi-amintirile cu tine.

Ah, te-am pus viu cu gândul meu
Nemiloasă-am fost cu tine
Te-am urcat pe crucea Toamnei
Şi te-am răstignit străine.

Te-am dorit ca pe-un Isus
Dureros şi plin de sânge
Un nevinovat ce plânge
În faţa destinului.

Te-am dorit iertat de Domnul
Plin cu-al meu păcat şi vină
Să mă ierte şi pe mine
Că te-am aruncat in stele.

Să mă ierte Dumnezeu,
Că te răstignesc în versuri
Cu tot dorul şi o pană
Ruptă din a mea durere.

Ah, cum mă poartă Duhuri rele
Cum mă scormonesc în vene
Să mă otrăvesc cu ele
Chinuindu-mă în răni.

Mi-am dorit să mor aseară
Sus pe crucea Cerului
Să-mi sting dorul şi păcatul
Luat din mamă şi iubit.

Să mă sting pe chipul Lunii
Arsă-n tălpi de stele mii
Să-mi pierd viaţa pământeană
Şi-o iubire de nebun.

Măcar de-aş putea să tac
Să mă fac stâncă şi frunză
Ori un Soare ce răsare
Fără gând de-a scrie versuri.

Măcar de-aş putea s-adorm
Pe lumina de la Lună
Ghemuită-n sânul Ei
Făr' de dor şi-o limbă vie.

În numele lui Dumnezeu... doresc uitare!
... dar cu dorul.. ce mă fac?

poezie de Adelina Cojocaru (20 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de vară

Te-am simţit în ploaie,
Pân' la piele m-ai atins,
Şi te-am aruncat pe-o foaie,
Din vene eu te-am scris.

Te-am recunoscut uşor,
Ca un fulger m-ai lovit,
Ai rupt şi acel nor,
Care mă ţinea ferit.

Un sunet ca de tunet,
Când scriam de tine,
Curgeai cu urlet,
Şi curgeai din mine.

În ropote, în tunet,
În fulgerul de seară,
În miros şi în sunet,
Eşti ploaia mea de vară.

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (30 august 2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de tine

Mi-e dor de tine, te-am văzut aseară,
Aveai in braţe flori de violete,
Nu te-ai schimbat, eşti ca odinioară
Cea mai frumoasă fată între fete.

Mi-e dor de tine, n-ai îmbătrânit,
Eşti tot aşa cum te ştiam de fată,
Am stat în loc, am stat şi am privit,
Erai o doamnă fină, delicată.

Aceleasi gesturi, pline de lentoare,
Aveai şi asta mi-amintea
Că-n tine exista candoare,
Că făcea parte din fiinţa ta.

Nu m-ai văzut şi te-am putut privi,
Râdeai la fel, făceai la fel gropiţe,
M-am lăsat pradă unor nostalgii,
Unui regret şi-atâtor neputinţe.

Nu te-ai schimbat, îmi este dor de tine
Şi am păşit încet in urma ta,
Şi miroseai atât, atât de bine,
Iubita mea, iubita mea!

Mi-e dor de tine, chiar de-s vinovat
Te-am părăsit şi te-am lăsat plângând,
Acum strângi mâna unui alt bărbat,
Eu strâng doar amintiri, in gând...

poezie de Florentina Mitrică (20 februarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am urât

Te-am urât de când eram mic copil,
Mi s-a părut că ai fost aspră şi rece cu mine,
Alături de tine mă simţeam sărac şi umil,
Îmi doream să am jucării şi să fiu mândru de tine.

Dar tu te zgârceai, dându-mi nişte ulei,
Şi pâine-nvechită pe un colţ de cartelă,
Înghesuit printre beţivi, bişniţari şi holtei,
Albeam la rând pentru un colţ de franzelă.

Umblai pe străzile lumii mereu prăfuită,
Cu mâinile crăpate de la strung, de la sapă,
N-aveai nici machiaj, nici coada împletită,
Şi nici pe afară nu aveai funcţii cu mapă.

Mai târziu mi-ai dat profesori inculţi,
Şi colegi de birou, împătimiţi manelişti,
Mi-ai scos în cale copii flămânzi şi desculţi,
Şi mii de şomeri neimaginabil de trişti.

Am plâns, te-am urât şi te-am înjurat bine,
Până am văzut că doar atât îmi poţi oferi mie,
Că doar atât rămânea din ce se fura de la tine,
Apoi am plâns iar şi te-am iertat Românie!

poezie de Paul Aelenei din Marea Unire Culturală (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sa nu ma-ntrebi de te-am iubit

Sa nu ma-ntrebi de te-am iubit,
Eu n-am la mine un raspuns
Am plans mult si mi-am dorit
La tine-n brate sa fii ajuns.

Sa nu ma-ntrebi de te-am iubit,
Azi dimineata cand te-ai dus,
Am scris cu lacrimi de argint
Povestea noastra si m-a durut.

Sa nu ma-ntrebi de te-am iubit,
Inca te-astept singur in poarta
Intreaba Luna de te-a gasit
Si de-a aflat povestea noastra.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate pânzele...

Te-am aşteptat în colţ, la florărie, te-am aşteptat pe gard, la cimitir, te-am aşteptat cu teamă, cu furie, cu zâmbete şi-un fir de trandafir.
Te-am aşteptat la prânz, la ceai, la cină, te-am aşteptat la mall, la mic dejun, te-am aşteptat o zi, un an-lumină, te-am aşteptat de Paşte, de Crăciun.
Te-am aşteptat în gară la Sinaia, te-am aşteptat la Pontul Euxin, te-am aşteptat, cu toată hărmălaia, în linişte, la un pahar de vin.
Te-am aşteptat pe muntele Găina, la Sighişoara şi în Retezat, te-am aşteptat când înverzea pădurea, când crengile de frunze au uitat.
Te-am aşteptat prin peşteri şi prin vreme, te-am aşteptat la ţărm de îndoieli, te-am aşteptat cu toamna-n crizanteme, te-am aşteptat cu iarna-n fulguieli.
Te-am aşteptat din vară-n primăvară, din vârf de nas până la orizont, te-am aşteptat ca raftul din cămară, ca indecisul, preţul cu discont.
Te-am aşteptat cu toată aşteptarea pe care-am fost setat să o accept, dar ai ales să nu trăieşti, speranţă, şi nu mai are sens să te aştept.

poezie de Eduard Lupascu (6 aprilie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe tine

Pe tine te-am descoperit, în tainele amintirii
Şi din grădina ce-a înflorit, ţi-am dăruit toţi trandafirii.
Erai o dulce copilă, aveai farmecul naturii,
Răspândeai în jur lumină, c-un zâmbet în colţul gurii.
Voioasă ca-întotdeauna, după fluturi alergai,
N-ai uitat să-mi faci cu mâna, la tine tu mă chemai.
Grăbit am venit la tine, între tufe te-ai ascuns,
Te-am strigat cu glas subţire, nu mi-ai dat niciun răspuns.
Într-un târziu te-am găsit, cu drag ne-am îmbrăţişat,
Tu mi-ai zis bine-am venit, eu dulce te-am sărutat.
Ne-am luat apoi de mână, prin pădure am alergat,
Ca să prindem împreună... luna ce s-a arătat.
Când s-a aşternut amurgul, am spus rămas bun pădurii,
Către sat ne-am trimis gândul, sătui de farmecul naturii.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te-am uitat

Te-am văzut încântătoare,
Cu tine am vrut să zbor,
Dar... Aripile mi-ai fost frânte,
Doamne! Astăzi, rău mă dor.

De s-or vindeca vreodată,
Sau vor creşte alte, noi,
Am să zbor în lumea toată,
Peste munţi şi peste văi.

Să te caut printre Iele
Oriunde vei fi zburat,
Te-am iubit, eşti printre cele
Ce iubesc... Nu te-am uitat.

Te-oi găsi chiar şi pe lună,
Te ador! Spune-mi un "Da"
Vino! Întinde-mi o mână,
De-a pururi să fi a mea.

Apoi... Să zburăm spre stele,
Pe cărările-amintirii,
Să fim singuri printre ele,
În vâltorile iubirii.

Şi-n această dulce vrere,
Tu în braţe să mă strângi,
Să-ţi dea lacrimi de plăcere,
Dorurile să-mi înfrângi.

Eu... Cu stângăcia-mi rară
Să-ţi sărut buzele moi,
Şi uitând orice ocară,
Veşnic... Să fim amândoi.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Zalmoxes gratia, ab Romania condita (2 iunie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi...

Şi te-am privit
Şi te privesc,
Şi te-am iubit
Şi te iubesc.
De tu mă vrei
Cum eu te vreau,
Poţi să mă iei
Cum eu te iau.
Şi amândoi
Pornim în viaţă,
Şi vom fi noi
Plini de speranţă.
Mai mult acum
Ca niciodată...
- Pe-acelaşi drum,
Viaţa toată!

poezie de Răzvan Isac (25 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brăduţul meu

(Nepoţilor mei David şi Bogdan)

Te-ai născut în vârf de munte,
Blând te-am mângâiat pe frunte,
Gingaş, plăpând şi micuţ,
Drag mi-ai fost, pui de brăduţ!

Ţi-a fost greu, am înţeles,
Că te-am strămutat la şes,
Plângeai cu lacrimi fierbinţi
După dorul de părinţi.

N-ai uitat, încă ţii minte,
Te-am crescut ca un părinte,
Vara pe arşiţă mare
Îţi făceam umbră, răcoare.

Sărbători ne vin în prag,
Te împodobim cu drag,
Astăzi te iubim cu toţii
Şi bunicii şi nepoţii.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!