Cunoaşterea valorii istorice a anumitor precepte religioase sporeşte consideraţia noastră pentru ele, dar nu invalidează propunerea ca acestea să fie excluse din motivarea prescripţiilor sociale. Dimpotrivă! Cu ajutorul acestor vestigii istorice am pus la punct concepţia cu privire la dogmele religioase ca aşa-zise reziduuri nevrotice, iar acum fie-ne permis să procedăm, ca în tratamentul psihanalitic, la înlocuirea efectelor refulării prin producerea travaliului mintal raţional.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zestrea de reprezentări religioase cuprinde nu numai transfigurări de dorinţe, ci şi importante reminiscenţe istorice. Ce incomparabil prisos de forţă trebuie să-i fi conferit religiei această conlucrare dintre trecut şi viitor! Dar poate că, printr-o analogie, ne vom lumina calea spre o altă înţelegere a fenomenului. Nu este bine să transplantezi noţiuni departe de solul în care ele au crescut, dar se cere să dăm expresie concordanţei pe care am descoperit-o.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştim despre copil că nu-şi poate urma evoluţia sa pe drumul civilizaţiei fără a trece printr-o fază mai mult sau mai puţin clară de nevroză. Aceasta se întâmplă pentru că copilul este incapabil să suprime printr-un efort spiritual raţional multe dintre acele impulsuri instinctuale valorificate mai târziu, ci trebuie să le înfrâneze prin acte de refulare, îndărătul cărora de regulă stă un motiv de anxietate. Majoritatea acestor nevroze infantile sunt depăşite spontan, odată cu înaintarea în vârstă, soarta aceasta având-o în special nevroza obsesională a copilăriei. Pe celelalte trebuie să le lichideze, mult mai târziu, tratamentul psihanalitic.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O altă formaţiune colectivă tinde să ia locul comunităţii religioase (acesta este, se pare, cazul a ceea ce se cheamă "partidul socialist") şi vom vedea curând cum manifestă, faţă de cei care vor rămâne în afara acestei formaţiuni, aceeaşi intoleranţă precum cea care caracteriza luptele religioase; şi dacă diferenţele care există între concepţiile ştiinţifice vor putea dobândi, în ochii mulţimii, o importanţă egală cu cea a diferenţelor religioase, se va vedea fără îndoială (şi din aceleaşi motive) producându-se acelaşi rezultat.

Sigmund Freud în Psihologia colectivă şi analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În locul tuturor instituţiilor religioase şi sociale, absente, găsim la triburile sălbatice sistemul totemismului. Triburile se divid în grupuri mai mici sau clanuri, fiecare dintre ele purtând numele totemului său.

Sigmund Freud în Totem şi Tabu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivul pentru care încărcătura libidinală este anihilată contează prea puţin, fie ca urmare a slăbiciunii infantile a eului, ca în fobiile copiilor, fie ca urmare a proceselor somatice din viaţa sexuală, ca în nevroza angoasată, fie ca urmare a refulării, ca în isterie. Deci, cele două mecanisme ale formării angoasei nevrotice coincid.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lege politică bună sporeşte numai posibilitatea faptelor bune, dar nu dă şi motivarea acestor fapte; motivarea vine din sufletul individual. Din bogăţia acestui suflet individual răsar toate bunurile sociale: legile, moravurile, ştiinţa, arta şi toată cultura societăţii; fără el nimic nu se produce; cum fără sămânţă nu poate răsări nici firul de iarbă, cu toate că atmosfera dimprejurul lui ar fi în condiţiile cele mai prielnice. Politica reglementează numai condiţiile externe ale vieţii sociale, sămânţa faptelor sociale stă însă în sufletul fiecărui cetăţean. Fără calitatea acestei seminţe, nici-un progres nu este cu putinţă – oricâte legi politice s-ar face...

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simptomele nevrotice au sensul lor, exact ca actele ratate şi ca visele; ca şi acestea, ele sunt legate de viaţa persoanei care le manifestă.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate semnele caracteristice ale visului se explică atunci prin activitatea incoerentă a anumitor grupuri de celule care rămân în stare de veghe în creier, sub imperiul acestor excitaţii fiziologice, în timp ce restul organismului se află cufundat în somn.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trepte istorice

Trecutul fost-a luminos,
Prezentu-i cam întunecos
Iar viitoru-i nebulos:
Doamne, cât e de frumos!...

epigramă de Alexandru Misiuga din ziarul "Viaţa Buzăului" (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevrozele obsesionale sunt sisteme religioase personale şi religiile însele nu sunt altceva decât nevroze obsesionale ale omenirii.

Sigmund Freud în Acte obsesionale şi practici religioase (1907)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţăturile religioase sunt totalmente iluzii, afirmaţii nedemonstrabile, nimeni neputând fi constrâns să le considere drept adevărate sau să creadă în ele. Unele dintre ele sunt atât de neverosimile, atât de incompatibile cu tot ceea ce am descoperit cu mare greutate în legătură cu realitatea lumii şi a universului, încât – luând în mod corespunzător în considerare diferenţele psihologice – le putem compara cu halucinaţiile. Asupra valorii de adevăr a celor mai multe dintre ele nu ne putem face nici o idee logică. Tot aşa cum sunt nedemonstrabile, ele sunt şi de necombătut.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reprezentările religioase sunt dogme, afirmaţii asupra unor fapte şi raporturi ale realităţii exterioare (sau interioare), care ne comunică ceva ce nu noi înşine am descoperit şi care pretind să le admitem printr-un act de credinţă.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evident, toate aceste concepte religioase sunt atât de infantile în spiritul lor, atât de îndepărtate de realitate, încât, pentru orice suflet de om sincer, devine dureros de gândit că niciodată marea majoritate a muritorilor nu se va putea înălţa deasupra acestei concepţii despre existenţă.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care crede că nu poate trece de la o organizaţie politică la reformarea religioasă nu dovedeşte decât că nu are nicio idee despre originile credinţei religioase, ca să nu mai vorbim de învăţăturile religioase şi impactul lor teologic.

Adolf Hitler în Mein Kampf
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atitudinea noastră faţă de acest proces de creştere (a umanităţii) ar trebui să se orienteze după exemplul unui educator înţelept, care nu se opune transformării în faţa căreia se află, ci, dimpotrivă, caută s-o favorizeze, limitând violenţa surpării. Desigur că această analogie nu epuizează esenţa religiei. Dacă, pe de o parte, ea comportă obstacole de ordin compulsional, aşa cum numai nevroza obsesională individuală prezintă, pe de altă parte implică un sistem de iluzii generat de dorinţă, asociat cu negarea realităţii, cum găsim într-o formă izolată doar în amenţia, o stare de confuzie halucinatorie, însoţită de beatitudine. Toate acestea nu sunt însă decât comparaţii, cu ajutorul cărora ne străduim să înţelegem fenomene sociale, patologia individuală neoferindu-ne nici un echivalent absolut viabil.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putem descoperi în mod sigur originea atitudinii religioase dacă urmărim sentimentul de dependenţă al copilului. Şi dacă cumva îndărătul acestuia se mai ascunde ceva, acest ceva rămâne încă învăluit în ceaţă.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eul nu recurge la nici o altă metodă de apărare împotriva anumitor excitaţii neplăcute de origine internă, ci tot la acelea la care recurge în cazul senzaţiilor dezagreabile de origine externă, va deveni un punct de plecare pentru importante tulburări morbide.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprecierea dispreţuitoare pe care o facem în stare de veghe cu privire la vis, la incoerenţa şi lipsa sa de logică este fără îndoială aceeaşi pe care o face "eul" nostru adormit asupra produselor refulării. Dispreţ cu atât mai fondat cu cât aceşti perturbatori ai somnului nu reuşesc să ne pună în mişcare.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fobiile infantile, la fel ca aşteptarea anxioasă proprie nevrozei angoasate, ne oferă exemplul formării unei frici nevrotice prin transformarea directă a libidoului.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi voi tempera însă zelul şi voi admite posibilitatea ca eu însumi să alerg după o iluzie. Poate că efectul interdicţiei religioase de a gândi nu este chiar atât de grav pe cât socot, poate că se dovedeşte că natura umană rămâne aceeaşi şi că nu s-a abuzat în aservirea educaţiei faţă de religie.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!