Deoarece macromoleculele de acizi nucleici au de obicei dimensiuni foarte mari, fiind formate dintr-un număr mare de nucleotide, s-a ajuns la concluzia că prin modificarea secvenţei celor patru tipuri de nucleotide se poate înregistra o cantitate enormă de informaţie genetică.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acizii nucleici sunt substanţe macromoleculare alcătuite din unităţi mai simple denumite nucleotide. O nucleotidă este formată dintr-o bază azotată, un zahar şi un radical fosforic. Bazele azotate din macromolecula acizilor nucleici sunt de două tipuri: purinice şi pirimidinice, ele rezultând dintr-un nucleu comun denumit purină şi respectiv pirimidină, derivaţi din inelul benzenic.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legătura dintre acizii nucleici şi proteine se realizează cu ajutorul codului genetic, prin care o secvenţă de trei nucleotide din ADN codifică un anumit aminoacid în molecula proteică.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numărul de aminoacizi care intră în alcătuirea proteinelor cu rol structural sau enzimatic este de 20. Prin combinarea lor variată, prin modificarea secvenţei lor în catenele polipeptidice, se pot realiza un număr imens de proteine. Până în prezent au fost deja identificate peste 100000 de tipuri de proteine diferite în plante şi animale.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probabil chiar la începutul evoluţiei celulare au fost produse – pe baza elementelor chimice existente în mediu – molecule de ATP (adenozintrifosfat), una dintre cele patru nucleotide din acizii nucleici, cu rol central în energia celulară. De asemenea, celulele primitive aveau capacitatea de a folosi diferite substanţe organice pentru a sintetiza riboza, dezoxiriboza, fosfaţii, derivaţii purinici şi pirimidinici, aminoacizii, sărurile, necesare pentru activitatea lor metabolică.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una dintre caracteristicile esenţiale ale codului genetic o constituie universalitatea sa, prin care se înţelege faptul că el este identic la toate organismele vii. Aceasta demonstrează evident că el s-a constituit foarte devreme, odată cu apariţia vieţii pe Pământ, acum circa 3,6 miliarde de ani şi că după aceea n-a mai evoluat, deoarece cu ajutorul său se poate înregistra o cantitate practic infinită de informaţii. Deci, se poate spune că întreaga viaţă pe Pământ are un strămoş comun, iar codul genetic are nu numai un caracter universal, ci şi o origine foarte veche.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sprijinul concepţiei privind apariţa vieţii stau o multitudine de date experimentale. Astfel, s-a demonstrat în laborator că este posibilă sinteza abiotică (în absenţa vieţii) a unor substanţe organice, cum sunt aminoacizii, bazele azotate, unele nucleotide şi chiar tipuri mai simple de polinucleotide şi polipeptide. Deci, cercetătorii au putut să reproducă în laboratoare unele momente din procesul de apariţie a vieţii.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bacteria Dialister pneumosintes, care prezintă cea mai mică celulă de tip procariot cunoscut până în prezent, apa reprezintă 75%, iar restul este reprezentat de proteine, acizi nucleici, glucide, lipide etc. Bacteria conţine circa 800 de tipuri diferite de proteine care, prin activitatea lor enzimatică, asigură catalizarea a 500-1000 de reacţii chimice indispensabile vieţii; aceasta este limita inferioară cunoscută la care se manifestă viaţa.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce viaţa a apărut pe Pământ, evoluţia sa a început foarte rapid. Prin modificări la nivelul acizilor nucleici, informaţia genetică s-a complicat şi sofisticat tot mai mult, iar mediul a jucat rolul de a selecta din multitudinea de indivizi numai organismele care întâmplător erau mai bine adaptate condiţiilor de viaţă.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gena poate fi definită drept un segment din macromolecula de ADN, formată dintr-un număr de codoni identic cu numărul de aminoacizi şi care conţine codificată biochimic informaţia genetică necesară sintezei unei catene polipeptidice.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul organism viu, apărut în negura timpurilor, n-a fost altceva decât un sistem de proteine a căror menţinere şi continuitate depindeau de informaţia genetică din acizii nucleici, adică de un anumit program genetic.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După descoperirea fenomenului de transformare la microorganisme cu ajutorul ADN, s-a descoperit un alt fenomen de importanţă majoră şi anume faptul că la unele virusuri lipsite de ADN şi care conţin numai acid ribonucleic (ARN), rolul de a înregistra, conserva şi transmite informaţia genetică îl are acest ARN.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele două catene polinucleotidice ale ADN sunt complementare, deoarece de ordinea în care se succed nucleotidele într-una depinde ordinea nucleotidelor în cealaltă. Bazele purinice şi pirimidinice sunt unite între ele prin legături duble sau triple de hidrogen, care, fiind în număr suficient de mare de-a lungul macromoleculei, asigură coeziunea şi stabilitatea ADN.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proteinele şi acizii nucleici, necesari pentru reproducere se formau în urma unor reacţii fermentative (anaerobe) ale moleculelor mai mici, ca lactatul şi acetatul. Aceste componente reproductibile (acizii nucleici şi proteinele) incluse într-o membrană lipidică au format primul sistem celular.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ajuns la concluzia că cele mai mari piedici ni le punem chiar noi înşine. Nu crezi că e o risipă enormă de potenţial?

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cercetările de genetică moleculară, care s-au amplificat şi diversificat considerabil, au drept scop studiul eredităţii la nivel subcelular şi molecular, căutând să descopere mecanismele intime care stau la baza procesului de transmitere ereditară a caracterelor, precum şi a celor prin care se realizează variabilitatea ereditară a organismelor.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare specie şi chiar fiecare individ conţine propriul său program genetic, înscris cu ajutorul codului genetic în acizii nucleici şi prin care sunt determinate şi transmise ereditar diferitele sale caracteristici morfologice, fiziologice, biochimice etc.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a descifrat astfel alfabetul vieţii, cu ajutorul căruia la toate organismele vii, de la cele mai simple virusuri la cele mai evoluate mamifere, inclusiv omul, se realizează legătura dintre acizii nucleici şi proteine.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre deosebire de ARN, care este de regulă format dintr-o singură catenă polinucleotidică, ADN este alcătuit din două catene paralele, legate între ele întotdeauna, printr-o legătură între o bază azotată purinică şi una pirimidinică. Ca urmare, în macromolecula de ADN nu există decât următoarele patru tipuri de legături: adenină-timină; timină-adenină; guanină-citozină; citozină-guanină.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Studiul ADN provenit de la diferite specii de plante, animale şi microorganisme a arătat că el suferă variaţii mari de la o specie la alta, în ce priveşte cantitatea diferitelor baze azotate şi mai ales raportul citozină-guanină/ adenină-timină. Pe această bază s-a ajuns la concluzia că deosebirea esenţială între ADN-ul provenit de la diferite specii constă în ordinea de succesiune a legăturilor între bazele azotate purinice şi pirimidinice, în timp ce raportul dintre bazele purinice şi pirimidinice se menţine constant şi egal cu unitatea.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar alpiniştii continuau să urce pe Everest în număr mare, în ciuda taxelor ridicate. În primăvara anului 1993, când se aniversau patruzeci de ani de la prima ascensiune, un număr record de cincisprezece expediţii, formate din două sute nouăzeci şi patru de alpinişti, au încercat să escaladeze vârful urcând dinspre Nepal. În toamna aceea guvernul a mărit din nou taxa pentru permis, ajungându-se astfel la incredibila sumă de 50.000 de dolari pentru grupurile de până la cinci alpinişti, plus 10.000 de dolari pentru fiecare nou membru - dar un grup nu putea să fie mai mare de şapte persoane. În plus, guvernul a hotărât că cel mult patru expediţii vor avea voie pe versanţii nepalezi în fiecare sezon.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!