Haina celor şapte ani

În toată trecerea prin ani
Alături fii de cei sărmani,
Să nu te lăcomeşti la bani
De cinste sunt destui orfani.

Şi-n fiecare zi de săptămână
Să fii mereu cu voie bună,
Să împlineşti ce ai de împlinit,
Să mulţumeşti, să fii şi mulţumit.

Cu haina celor şapte ani de-acasă
Să-ţi faci prezenţa mai frumoasă
Oriunde ai fi, te are-n seamă
Un crez şi-o inimă de mamă!

Tu prin gândire şi prin faptă,
Ai grijă s-o păstrezi curată!

"Mamei copiilor mei
Mamei nepoţelului meu
Şi nu numai lor."

poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Da" Soarelui iubirii

Inima atât a vrut
O fată dulce şi frumoasă
Negreşit vom face casă.
Uniţi prin "DA", crez împlinit
Ţine-mi şi-acest sărut!

Şoapta de iubire creşte-n fruct
Ionuţ, tăticul fericit!

Respect şi inimă curată
O ştii: ţie ţi-am dăruit
Cu tine-mpart o clipă minunată
Soarele iubirii ne-a unit
A sta-mi doresc a sta de veghe.
Necontenit, vis împlinit
Al meu să fii: Suflet pereche!

Raza iubirii ne-a unit
A împlinit ce ne-am dorit
Ne sunt alături toţi ne iubesc
Generoşi se veselesc
Urările în dar, ne copleşesc!

La mulţi ani! Casă de piatră
(măcar un băiat şi o fată)

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeii cu inima curată

Darul e înţelepciune
Alinare şi speranţă.

Oriunde poţi fi de faţă
Totul e trecut cu bine.
Iubeşti ştiinţa şi natura,
Libertatea şi măsura.
Inimii îndurerate
Ai să-i dai plante minunate!

Crezul cel trecut în faptă
Răgaz ai să-l împlineşti.
Ai o inimă curată,
Curaj ştii să dăruieşti
Iar şi iar din darul sfânt
Univers trăind în plantă
Necontenit treci în faptă.

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crez moştenit

Necontenit a tot trudit
Iubind profesie şi casă
Conştiinţa sa-i de neclintit
Un crez moştenit de-acasă.

Visele când dau năvală
Aduc faptul împlinit
Sufleteşte-i mulţumit
Ideal de-odinioară
Lupta pentru împlinire
El, a fost sigur pe sine!

Darul tău nestins de viaţă
Rămâne să-l porţi mereu
Azi, în plină dimineaţă
Generos înfrunţi ce-i greu!

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parazitism

De-a mamei pensie nu-i pasă,
Probând prin bar şi discoteci,
Că n-are şapte ani de-acasă,
Deşi-i acasă de treizeci.

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poştăriţa

Sprintenă-i, mereu voioasă,
Merge-n fiecare casă,
Să ducă la fiecare
Voie bună şi-o scrisoare!

madrigal de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă curată

Pământul a iubit întotdeauna,
Alături a chemat pe Dumnezeu!
Tărie ca să-i dea într-una,
Răsplătind cu bunătăţi mereu.
Oricând cu inima curată,
Nu oboseşte niciodată.

Găseşte timp pentru sărmani,
Infirmilor daruri şi bani,
Gându-i e sincer şi curat,
Iubeşte fapta cu adevărat.

Biserica-i e casa sfântă,
E-un credincios adevărat
Construieşte şi cuvântă,
Ajută pe credinciosul cel curat.
Lumina credinţei este nesfârşită,
Iarăşi şi iarăşi îl ajută!

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă bucuri

De câte ori ai să te faci simţită
În carnea mea şi-n Cerul meu,
Eu am să pot, tot de-atâtea ori să stau
Cu- ai-mei ochi deschişi spre tine.

... Albă am să fiu mereu! Curată!... am de grijă
să fiu o floare mândră-n adăpostul Dumnezeului
ce-mi ştie gândul şi puterea, să-ţi zâmbesc!

De câte ori ai să te faci simţită
În oxigenul meu şi-n ungerea Lui Dumnezeu,
Eu am să pot, tot de-atâtea ori să cresc
Cu -ai -mei ochi smeriţi spre tine.

... Albă am să cresc! Curată!... am de grijă
să nu mă strâng de frică-n dinţii tăi de fiară
din care o să-mi fac o scară, spre Hristos!

De câte ori ai să te faci simţită
În orice clipă şi-n orice gând de-al meu,
Eu am să pot, tot de-atâtea ori să nu te simt
Să nu te văd ce formă prinzi muşcând.

... Albă am să fiu mereu! Curată!... în gura ta
ce se despică să mă-nece în negrul hău,
din care am să fiu smulsă, pentru înviere.

De câte ori ai să te simţi victorioasă
În osul meu, şi-n coasta ruptă din Adam,
Eu am să pot, tot de-atâtea ori să te întorc
Cu slava Lui Isus ce trece peste tine.

.. Albă am să fiu botezată! Curată!.... în tine
o să am frumoasă nuntă de înviere în Hristos
cu care am să mă bucur de viaţa veşnică!

Vino, mă bucuri Moarte! Doar prin Tine ajung
la Mirele meu.

poezie de Adelina Cojocaru (22 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copile drag

Ţi-am pus în leagăn dragoste şi dor
Şi te-am scăldat în lacrimi de iubire,
Să-mi creşti fără de griji şi să ai spor
Iar tot ce îţi doreşti să fie cu-mplinire.

Să-ţi fie viaţa câmp de flori înmiresmate
Şi-n calea ta să-ţi fie presărată fericirea,
Să îmi traieşti copile drag în sănătate
Să ai alături marea dragoste, iubirea.

Ca mamă te voi iubi oricând de-a pururi
Şi îţi doresc să fi iubit la fel şi adorat,
Iar de va fi cândva să mă ridic la ceruri
Să-mi faci un loc în sufletu-ţi curat.

Şi nici un nor să nu-ţi umbrească fericirea
În armonie cu cinste în viaţă să trăieşti,
Să-nveţi din toate, să-ţi împlineşti menirea
Cu Dumnezeu alături învaţă să iubeşti!

poezie de Rodica Norocea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noiembrie-ţi sunt mamă

Prin fiecare frunză, noiembrie-ţi sunt mamă,
Sunt vis, melancolie, o umbră-ntre statui,
Sunt vânt adus de toamnă, copacii mă destramă
Şi-n liniştea din noapte spre-un alt tărâm mă sui.

Sunt partea-mi de lumină şi stropul de-ntuneric
Ce se prelinge-n grabă în ochii-mi plânşi de dor,
Sunt mângâierea caldă şi zâmbetul feeric
Al fiecărei mame şi-a celor care mor.

Sunt veşnica pădure şi-acelaşi orizont
Sub care-atâtea stele au ars pe-acest pământ,
Sunt mama ce-şi aşteaptă odorul de pe front
Şi tot ce pot atinge scriind al meu cuvânt.

Sunt tot ce niciodată nu mi-am închipuit,
O lume-n altă lume, miracol început,
Noiembrie-ţi sunt mamă şi fiul drag, iubit,
Un vis pe care noaptea-n suspin l-a conceput.

Prin fiecare clipă, noiembrie-ţi sunt mamă
Şi viaţă şi lumină-n adânc nemăsurat,
Sunt ce-nfloreşte-n mine şi-un dar, cel mai de seamă,
Pe care universul în toamnă mi l-a dat.

poezie de Violeta Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nonagenarul – Domnul profesor –

Inimos şi cu decenţă
Onorează prin prezenţă
Ne-a tot dăruit pe faţă

Părinteasca sa povaţă
Ăsta-i crez necontenit
Timpului său dăruit
Răbdător, cu voie bună
A slujit limba română.
Şansa de a-i asculta
Cuvânt blând, cu înţelepciune
Urmăreşte-o, n-o rata!

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua mamei

Eu nu sunt destul de mare
Ca să pot să-nvăţ măcar,
De pe carte, o urare,
Şi nu sunt destul de mare
Ca să-ţi dau un dar.

Dar îţi dau o sărutare,
Ici, pe obrăjor,
Şi pe mâna asta care
Mă-ngrijeşte-n fiecare
Zi, cu-atâta dor!

Zile lungi şi voie bună
Îţi doresc eu mult,
Şi mă rog de flori să-ţi spună
Să mă ierţi, mămică bună,
Că nu ştiu mai mult!

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru glas de înger

În fiecare frunză şi-n fiecare rug de floare,
În fiecare nor şi-n cerul - un gemet de culoare,
E chipul mamei mele un punct într-un gherghef,
Ce preafrumos brodează tăcerea-mi de sidef.

În verdele pădurii, copaci cu vârfuri ‘nalte
Peste pământ, în aer şi-n gândurile toate,
E chipul mamei mele izvorul dintre stânci
Curgând în unde pale din gândurile-adânci.

În univers cometă, planetă, supernovă,
O galaxie-ntreagă cu vânt stelar din provă,
E chipul mamei mele luceafărul de seară -
Un murmur de lumină în sufletu-mi de ceară.

Prin adieri de vînt şi secetă-n simţire
În picuri vii de rouă, de dincolo de fire,
E chipul mamei mele o ploaie-vis, bogată,
Aroma cea de smirnă, icoana preacurată.

Şi peste timp, prin astre, o cale-nsângerată
Stă viaţa-i mărturie în sufletu-mi brodată,
Biserică tăcută, clopot sunând a jale
Cer şi pământ, lumină şi mii de clipe goale.

În fiecare ceas al vieţii, dă-mi plâns de alăută,
În fiecare zi cu soare, o rugă-mi împrumută!
Albastru glas de înger, din cerul meu cu stele,
Eşti inima cea vie ce-mi bate cu putere!

poezie de Gheorghe A. Stroia din revista "Armonii Culturale" din Adjud (2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Cu cât are mai mulţI copii, cu-atât o mamă-i mai frumoasă,
Pe toţi îi strânge-n jurul ei, pe toţi i-adună la o masă,
Veghează asupra lor mereu, pe toţi întotdeauna îi iubeşte,
Iubirea sufletului ei cu fiecare prunc sporeşte.

Le-aşterne patul în odaie, le-aprinde focul în cămin,
Şi cu mânuţa ei cea sfântă va lecui orice suspin,
Îi apără cu semnul crucii, îi spală şi îi primeneşte,
Iar înainte de culcare pe fiecare-l înveleşte.

Cât încă sunt puiuţii mici, nevoile mai înconjoară,
Iar din puţinul care este, măicuţa face mult să pară,
Le va-mpărţi un colţ de pâine, lăsându-se pe ea flămândă
Şi va zâmbi-mpăciuitoare, un neajuns să mai ascundă.

Când puii cresc şi aripa îi va-ndemna din cuib să zboare,
Sufletul mamei ars de griji îl va-nsoţi pe fiecare,
Oriunde îl va duce rostul, precum e scris al său destin,
Pe-o cale netedă, ferice sau pe-o cărare prin suspin.

În crucea nopţii, la icoană, se roagă maica-nlăcrimată,
Ca traiul puilor să fie frumos ca noaptea înstelată
Şi orice rău sau greutate va fi menit să îi lovească,
Prin mila Domnului preasfântă, să fie ea să o primească.

Rămasă singură, bătrână, mereu la poartă-i e cărarea,
Lumina ochilor, scăzută, sub mână iscodeşte zarea,
Căci dorul o macină în zile şi-n nopţile fără hodină
Şi-ar vrea pe toţi să-i vadă-n prag, până să plece spre lumină.

O mamă, pentru ai ei copii e pururi sfântă şi frumoasă,
Cum sfânt e visul ce în nopţi le poartă sufletul acasă,
La candela de la icoană, la mămăliga aburindă,
La chipul mamei din fereastră, la uşa care dă în tindă.

poezie de Liliana Burac din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femei şi... femei

Sunt femei ce s-au distins
Şi-au urcat mereu mai sus,
Purtându-şi de bună seamă
Şi cununa cea de mamă!

epigramă de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua mamei

E unică ca şi viaţa, nu poţi s-o schimbi, doar s-o-nţelegi
Si poate vrea din când in când să-i aminteşti că o iubeşti.

E mama ta si te-a crescut cum a putut.... o fi greşit...
E om si ea ca fiecare, n-o judeca, fii mulţumit!

Cu mâna ei ocrotitoare, ca aripa, te-a-mbrăţişat,
Adu-i de ziua ei o floare, fă-ţi timp să-i spui că n-ai uitat.

Au fost si zile, au fost nopţi când n-a dormit gândind la tine
Poate-ai plecat demult de-acasă si drum iti e prin ţări străine

Adu-ţi aminte.... fiind copil, privirea ei iţi da viaţă
Nu e târziu să-i ceri un sfat şi să asculţi ce te invaţă

Si dacă-n lume cineva există să-ţi dorească bine
Să ştii că numai mama ta se va gândi mereu la tine.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cruda realitate

Nu prin muncă faci avere -
Prin minciuni şi prin furat,
Cinste azi nu se mai cere,
Doar un adevăr... trunchiat.

epigramă de Constantin Mîndruţă din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţie doamnei Constantina Dumitrescu

O ramă-ngălbenită şi... nisipuri,
Alături mii de gâduri şi-o vioară,
Tăcere, petrecute anotimpuri,
Şi lacrimi care ard seară de seară.

Se simte vântul răscolind prin suflet
Şi inima-i de-o vreme zbuciumată.
În tot ce mişcă e acelaşi cântec
Şi pacea peste toate e lăsată.

Un dor de Macedonski ne uneşte
Şi-n lacrimi ne-nfrăţim cu libertatea,
Copila-n raza Soarelui priveşte
Şi săgetează cu iubirea-i noaptea.

O candelă-n oceanele de lacrimi,
Mai pâlpâie tânjind după dreptate,
Căci au trecut nisipuri reci de patimi
Şi paşii ei s-au rătăcit în noapte.

Vuiesc biserici, jalea se propagă
Şi doliul mamei este tot mai greu.
Deşertul dintr-o poză, mamă dragă,
Se prelungeşte şi-n sufletul meu.

Numai vioara-şi ţine răsuflarea
Şi din tăceri compune o sonetă.
Mi-e dor de tine, mamă, dragă mamă,
dar viaţa este-n stare de alertă...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversară

Tinereţea-i minunată,
Ea ni-i dată doar o dată.
O trăieşti sau n-o trăieşti
Darul tot o să-l primeşti.
O floare-i cu parfumul său,
Răgazul i-l ai să o porţi mereu
Ascultă-i taina îmbietoare.

Inima calea-ţi arată
Ori te-mbie, ori te ceartă,
Răspunde-i mereu prin faptă
Dăruie-i ce ea aşteaptă
Anii tăi cei mai frumoşi,
Cutezanţă-n gând şi faptă
Hotărâtă, înţeleaptă,
Ei sunt anii generoşi.

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie: Dă-mi voie să-ţi spun ceva despre sentimente. Sentimentele sunt ca sânii mamei tale. Ştii unde sunt, dar e mai bine să nu-i simţi.
Rose: Interesantă analogie, dar îmi dai voie să spun că sânii unei mame sunt o sursă de hrană şi alinare?
Charlie: Da, doar că sânii mamei mele au fost o sursă de silicon şi vodcă rusească.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis împlinit

Visul meu, precum vedeţi,
Centenarul strălucit!
"Buzdugan" cu trei peceţi,
Crez de viaţă împlinit!

madrigal de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!