O sinecură pentru mogul (lui Dan Voiculescu, preşedintele de onoare al Partidului Conservator, care a înaintat un proiect legislativ privind acordarea unei indemnizaţii pentru bunici în cazul în care părinţii îşi reiau activitatea înainte de terminarea concedi

Au lucrat conservatorii ca nişte furnici,
Căci de la Voiculescu au primit poruncă
Să facă o lege specială şi pentru bunici,
Să poată avea şi dânsul... loc de muncă.

epigramă de Dan Doboseriu (23 aprilie 2013)
Adăugat de Dan Doboseriu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi muntele dă poruncă

Şi muntele dă poruncă:
Cine-l stăpâneşte încă,
Să se suie-n vârf de stâncă,
Să privească-n vale-adâncă,
Să vadă acolo-n luncă
Cum merg oamenii la muncă.
Pentru ei munca e sfântă.
Omul muntelui ascultă.
Tot ce vede îl încântă.
Apoi, fără de poruncă,
Coboară şi el din stâncă,
Haina de pe el aruncă
Şi pune mâna la muncă.
A-nţeles că munca-i sfântă,
Că fără ea nu se cuvântă.
Cântă cucul jos în luncă,
De prânz oamenii mănâncă,
Şi beau apă de sub stâncă.
Puţin timp apoi se culcă,
Să mai poată munci încă,
Când iar se-apucă de muncă.

poezie de Dumitru Delcă (24 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alternativa privind plata pentru serviciile oferite de turismul românesc

"Turism românesc"-expresie la derută,
Ce-ar însemna s-arunc cu leii la Satana;
Mai bine aş face plata numai in valută:
Atâta am, căci am lucrat în... Botswana.

epigramă de Dan Doboseriu (30 aprilie 2010)
Adăugat de Dan Doboseriu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocoşii, păcătoşii

Mini-fabulă

Cândva, gustând vacanţe, nepoţii somnoroşi
Treziţi în zori de larmă, crâcneau lângă bunici,
Dar satul, scos la muncă în cântec de cocoşi,
Era prosper – ca ţara de harnice furnici!

Un soi de morală

Acuma, doar beţivii la crâşmă dau concert,
Iar satul zace-n tihnă, răpus ca de o boală
Şi-n zori puţini cocoşi mai cântă vag, incert,
Că-mpinşi de dor de muncă, doar hoţii se mai scoală!

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu mâinile murdare

Legea-i azi ca o poruncă
Şi nu cred că e de şagă,
Poţi avea "dreptul la muncă"
Dacă dai, urgent, o şpagă!

epigramă de Mihai Enachi din O antologie a literaturii gălăţene contemporane
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muncitorul însă zise că mai bine ar fi să se ducă cu el în târg să-l dea pe bani, că tot şi-a pierdut el ziua de muncă, şi cu ce va prinde pe dânsul să ia niţel mălai. Toţi găsiră cu cale că aşa este mai bine să facă. Se duse deci cu oul în târg. Se aşeză şi bietul muncitor în rând cu femeile ce vindeau ouă. Umblau oamenii de colo până colo şi cumpărau mereu la ouă; dară la el nici unul nu venea. Se mira cum de nu-l întreabă şi pe dânsul nimenea de oul lui. În cele mai de pe urmă, iacă un neguţător chiabur că vine şi la dânsul.

Petre Ispirescu în Cei trei fraţi împăraţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împăratul dete sfară în ţară ca orice meşter se va găsi care să poată să-i ridice turnul, să ştie că va dobândi de la dânsul mari daruri şi boierie. Pe lângă acestea, poruncă dete ca în toate bisericile să se facă rugăciuni şi privegheri, ca să se îndure milostivul Dumnezeu a-i trimete un meşter bun. Iară a treia noapte visă împăratul că daca va aduce cineva pasărea măiastră de pe tărâmul celălalt şi să-i aşeze cuibul în turn, se va putea face monastirea desăvârşit. Spuse fiilor acest vis, iară ei se întreceau care de care să plece mai-nainte, şi să se închine cu slujba la tată-său împăratul.

Petre Ispirescu în Pasărea măiastră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultarea faţă de părinţi nu este numai o datorie, ci şi de mult şi nepreţuit folos pentru noi. Noi prin ei am primit viaţa şi, supunându-ne lor, ne-o putem prelungi, căci ascultarea, cinstirea faţă de părinţi este prima poruncă ce are o făgăduinţă.

citat din Sfântul Filaret al Moscovei
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lege şi... "lege"

"Imunitate pentru toţi!"
(Strigă bandele de hoţi)
Toată lumea înţelege:
Se vor mai presus de lege!

epigramă de Viorica Găinariu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru români lucrurile nu se pot îndrepta decât prin lege. Fiecare dintre noi are ca supremă ambiţie să facă cel puţin o lege. Activitatea sa proprie nu este unul să o ştie dirija cum trebuie; dar fiecare totuşi vrea să facă o lege prin care să dirijeze activitatea tuturor. Toţi aşteaptă mântuirea de la acţiunea poporului întreg. "Iată ce trebuie să facem noi, românii", "iată cum este mai bine pentru neamul nostru"; şi niciodată: "iată ce trebuie să fac eu, Ion sau Gheorghe", "iată ce este bine pentru activitatea mea".

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbaţii mediocri încă pot obţine funcţii bune. Femeile mediocre nu reuşesc acest lucru, căci se află în domeniul partidelor ori servesc drept femei-obiect, adică li s-a oferit un loc de muncă doar pentru a ocupa poziţia respectivă. Femeilor li se iartă mult mai greu greşelile. Nu li se recunoaşte îndeajuns meritul de impunere, nu sunt considerate atât de puternice. Acest lucru are însă şi avantaje, căci într-o poziţie unde eşti subapreciat, poţi avea succese mari şi poţi produce nişte surprize plăcute.

citat din Claudia Schmid
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre muncă

Dacă vrei să-ţi fie bine,
De muncă să n-ai ruşine.
Cine prin muncă asudă,
Nu va avea viaţa crudă.
Prin muncă are de toate,
Viaţă lungă, sănătate.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ce e după al nouălea cer? Pământul şi bucuria că ai lucrat bine pe dânsul.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îi spuse, deci, că fier este destul, dară nu sunt cărbuni de ajuns, ci să se ducă la pădurea neagră să-şi facă, căci de acolo aduc şi ei. Aceasta nu era adevărat. Acolo, la pădurea neagră, se iscodise o scorpie care omora pe oricine mergea în acea pădure, şi de aceea îl trimitea pre dânsul acolo, ca să se prăpădească. George nu ştia de unele ca acestea. El era cu inima curată şi fără făţărnicie. Îşi alese din prăvălia stăpânului său o sabie rămasă de la Novaci, pe care o păstra în prăvălie ca pe un odor din vechime, luă nişte burduşe mari pentru cărbuni, făcute din două piei de bivol şi plecă să-şi facă cărbuni în pădurea neagră. Merse ce merse şi, ajungând la un sat, întrebă că încotro se află pădurea neagră. Cum auziră sătenii, începură să-şi facă cruce şi să-şi scuipe în sân de frică. Apoi îi spuseră toată şiretenia cu scorpia.

Petre Ispirescu în George cel viteaz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arde lumânările, foloseşte aşternuturile frumoase, poartă o lenjerie interesantă! Nu le păstra pentru o ocazie specială! Azi e o zi specială!

citat din Regina Brett
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Domnu-l sărbătorim

Cât de aproape e Crăciunul
Sărbătoarea naşterii Lui Isus
Să privim dar înspre Domnul
Şi să-i dăm duhul supus

Nu la Lege şi Poruncă
Ci veniţi azi la Hristos
Căci ne vrea în a Lui turmă
Să-l slăvim pe pământ jos

Suntem morţi faţă de Lege
Însă vii pentru Isus
Numai El ne înţelege
Să-i dăm duhul Lui supus

Noi dar îl sărbătorim
Pe Isus Hristos Mesia
Căci ne vrea a Lui să fim
În El s-avem bucuria

Vrem Hristos ca să ne fie
Scut şi stâncă — adăpost
Să-i cântăm în veşnicie
C-a dat vieţii noastre rost

În iubirea Lui curată
Vrem de azi ca să păşim
Şi pe Mielul fără pată
Pururea să îl iubim

Iată gata-i sărbătoarea
La uşă ca să ne bată
Să ne aducă-nviorarea
Într-o inimă curată

Doamne noi îţi mulţumim
Pe pământ căci te-ai născut
Noi Fiinţa îţi primim
Ca să fii al nostru scut

Mesia o vino acum
Să ne iai pe-a Tale braţe
Prin noi să îţi tai azi drum
Duhul Tău să ne înalţe

Glorie în veşnicie
Noi Isuse îţi cântăm
A Ta slava Doamne fie
Căci în veci te lăudăm
23-12-2022 Mănăştur

poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Merse, merse, prin câmpii cu inima plină de foc pentru măiastra lui, trecu prin păduri, şi nu se putea împăca cu gândul că n-o să-şi mai poată vedea odorul. În cele din urmă, căzu de obidă şi de mâhnire. Stând el aşa şi zbătându-se cu gândurile, băgă de seamă că p-acolo p-aproape curgea o apă. Se duse să se scalde ca să se mai răcorească. Tot scăldându-se, văzu de ceea parte a râului nişte smochini. Îşi aduse aminte că nu mâncase de două zile şi se duse să facă o gustărică cu niţele smochine. Mâncă ce mâncă, dară începu a simţi că din ce în ce se schimbă. Unde din om ce era, se pomeni deodată măgar. Altă nevoie acum. Cum să se întoarcă în cetate? Pe lângă celelalte toate, acum are să fie şi prigonit. Umblând în sus şi în jos pe marginea pădurei, îi era frică să intre înăuntru pădurei, ca să nu-l apuce vro fiară sălbatecă; se temea iară să iasă mai la lumină, ca să nu-l prinză vrun om, să-l puie la vro muncă ce n-ar putea-o duce. Ce să facă? Se căina şi se văicărea, de-i plângeai de milă. Toată ziua umblă rătăcind cu inima cât un purice de frică. Flămânzi iară. Căutând câte ceva de mâncare, dete peste nişte roşcove. Se apucă să mănânce, căci era lihnit de foame. Cât p-aci era să moară de bucurie când văzu că încet, încet, se schimbă şi se făcu iară om. Stătu în loc şi se cruci şi el de astă minune.

Petre Ispirescu în Cei trei fraţi împăraţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiul cel mare se îmbrăcă cu hainele ce le avea el mai bune, luă oaste cu dânsul şi bănet de ajuns. Mergând spre răsărit, ajunse la curtea unui împărat care avea o fată, singură la părinţi. O peţi de la tatăl ei, împăratul, şi învoiala se şi făcu. Asemenea şi cel mijlociu, după ce se dichisi şi el cum ştiu mai bine, plecă şi el înspre apus. Ajunse şi el la curtea unui alt împărat, carele asemenea avea o fată. Făcură vorba, şi iute, iute, se logodi şi el cu dânsa. Pe fiul cel mai mic, însă, nu-l trăgea inima a pleca în peţit. Dară n-avu ce-şi face capului, căci tată-său îl trimitea întruna să caute a se căpătui şi el. Luă şi dânsul nişte haine, numai să nu zică nescine că nu s-a gătit, şi de cheltuială ce pe apă nu curge, şi plecă şi el, ştii, cam în dorul lelii. Dară unde să se ducă? Nici el, iacă, nu ştia. Mişca şi el picioarele a lene, unul după altul înaintea lui, numai să zică că umblă, apucă pe o cărare ce întâlni în cale, şi merse pe ea, fără să-şi dea seama unde se duce. Când, ce să vezi d-ta? Poteca pe care apucase, îl scoase drept la un eleşteu mare. În cale văzu o nuia lungă de alun pe care o luă, aşa de florile mărului, fără să ştie ce are să facă cu dânsa.

Petre Ispirescu în Broasca ţestoasă cea fermecată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tainică poruncă

lacrimi de suferinţă la picioare curg
că nişte izvoare cu matcă adâncă
cărări de speranţă cu avânt parcurg
dar moartea mă pândeşte pitită în luncă.

stau în genunchi mă rog la Demiurg
să-mi dea rezistenţă şi putere de stâncă
lacrimi de suferinţă la picioare curg
că nişte izvoare cu matcă adâncă.

flăcări de cenaclu să fiu în amurg
luminând poezia care glăsuie încă
cu aripi să străbat aglomeratul burg
inima trăieşte versul ca pe o poruncă.

lacrimi de suferinţă la picioare curg
ca nişte izvoare cu matcă adâncă.

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Educaţia este o muncă chinuitoare cu tine însuţi.

Marin Voiculescu în Lumea în gândire
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa şi făcură. Toată ziua într-o veselie o duseră. A doua zi, se sculă de dimineaţă, se găti şi plecă la muncă. Nu ştiu însă cum făcu el, nu ştiu cum drese, că se pomeni iarăşi în pădure. Nici el nu ştia cum venise acolo; ştia numai că el la muncă plecase. Daca văzu aşa, cătă copaciul, se sui în el şi mai găsi un ou. Se duse cu el în târg şi mai luă încă două pungi cu bani tot de la acel negustor. Pasămite oule astea erau de diamant, care făceau de zece ori atât cât îi da lui pe ele negustorul. El însă era bun bucuros că lua şi atât; căci scăpă de sărăcie el şi cu toţi ai lui. Cumpără de astă dată haine pentru copii, căci erau goi. Mai luă nişte unelte şi dichisuri de ale lui pentru muncă şi pentru casă, căci nu credea că o să fie în toate zilele Paşte, să tot găsească la ouă d-astea scumpele. Câteva zile d-a rândul se mai duse el în pădure şi tot găsea câte un ou. Se făcu însă mai năzuros în târg, ţinu mai la preţ şi cu mirare văzu că scoate câte patru pungi de bani în loc de două.

Petre Ispirescu în Cei trei fraţi împăraţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!